6,056 matches
-
în partea de sus a Universitățtii, a fost demolată într-o noapte a anului 1950. Printre creațiile sale de referință se numără două altoreliefuri pentru Arcului de Triumf, statuia „Nicolae Bălcescu”, dezvelită în 1969 la Pitești și două basoreliefuri pentru fațada Institutului de botanică din capitală. A contribuit la detalii din iconostasul Bisericii Cașin, este autorul busturilor lui Nicolae Bălcescu, Alexandru Sahia și George Coșbuc din parcul Carol I. La Câmpulung, în Grădina Publică, se află sculpturile sale "N. Bălcescu" și
Constantin Baraschi () [Corola-website/Science/307088_a_308417]
-
unei ceremonii, regele Carol I al României, primul-ministru Lascăr Catargiu, miniștrii cabinetului, prefectul poliției și primarul Capitalei.. Planurile Palatului Poștelor și Telegrafului au fost realizate de arhitectul Alexandru Săvulescu în stil neoclasic, care amintește de arhitectura palatului poștelor din Geneva. Fațada principală are trepte pe toată lungimea ei și un portic susținut de 10 coloane dorice. Extremitățile, formate din două volume proeminente, sunt înălțate și acoperite de câte o cupolă. Palatul a fost inaugurat în anul 1900, pentru beneficiarul său inițial
Palatul Poștelor () [Corola-website/Science/307284_a_308613]
-
sol. Denumirea de „Sala orologiului” provine de faptul că în acest spațiu era montat un orologiu menit să măsoare „cursul proceselor”. Exteriorul clădirii are influențe urbane, iar corpul central este construit într-un stil al Renașterii franceze. Partea centrală a fațadei este puțin decroșată și marcată de șase pilaștri puternici. Sub bolțile construcției, deasupra intrării principale, sunt amplasate șase statui alegorice, care semnifică (de la stânga la dreapta): "Atenția, Vigoarea, Legea, Justiția, Elocința" și "Adevărul", sculptate de Carol Storck, Frederic Storck, Wladimir
Palatul de Justiție din București () [Corola-website/Science/307283_a_308612]
-
expertizelor efectuate, Bouygues a fost obligat sa demoleze 34.000 m² de planșeu pentru a-l reface din beton armat. De asemenea, pereții celor 7 curți interioare au fost placați cu diafragme din beton armat. Pentru curățarea lemnului și a fațadelor și pentru a reda clădirii întreaga sa strălucire, a fost utilizată tehnica denumită "gommage", care constă în proiectarea sub presiune a unor particule granulate asupra suprafețelor de curățat. Cu această ocazie, pentru renovarea celor 14 săli de judecată (din care
Palatul de Justiție din București () [Corola-website/Science/307283_a_308612]
-
aici a funcționat până în 3 mai 2007 Biroul de Informații al Ambasadei Statelor Unite ale Americii. „Convictus nobilium” a fost internatul Colegiului Iezuit, apoi (din 1773) al Colegiului Piarist din Cluj. Construit în stil baroc, este grupat în jurul unei curți dreptunghiulare. Relativ simplă, fațada are un portal cu fronton despicat, flancat de 2 pilaștri cu capiteluri ionice, așezați pe volute, în fața cărora, pe baze foarte inalte, se ridică 2 coloane. Deasupra frontolului este prevăzută sigla iezuiților "I(esus) H(ominum) S(alvator)" (IHS), sub
Convictus Nobilium din Cluj () [Corola-website/Science/307291_a_308620]
-
și artele, drapate sau nude. Frontonul nu a mai fost refăcut, fragmente recuperate dintre ruine se păstrează la Muzeul de Artă Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck din București, str. Vasile Alecsandri nr.16. Cele patru muze ce împodobesc în prezent fațada clădirii au fost adăugate în 1929, fiind opera sculptorului Emil Wilhelm Becker, pentru care a slujit ca model chiar fiica lui, Else. Parterul edificiului este construit în bosaj și are ferestre largi în arc de cerc. Primele două etaje sunt
Palatul Universității () [Corola-website/Science/307285_a_308614]
-
de însemnătatea Istoriei naturale și a educației poporului"" aprobă proiectul și suma necesară ridicării clădirii pe un teren de 23.000 m, situat la capătul Șoselei Kiseleff. Realizată de inginerul Mihail Rocco, după indicațiile lui Grigore Antipa, cu o frumoasă fațadă proiectată de arhitectul Grigore Cerchez (cu un fronton ornat cu sculpturi reprezentând Istoria Naturală, și o acvilă de bronz deasupra), clădirea este terminată în 1906. Clădirea muzeului este în prezent monument istoric, cu . Dupa aranjarea colecțiilor și terminarea prezentărilor și
Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” () [Corola-website/Science/307288_a_308617]
-
fost construită în 1902 după un proiect realizat de arhitectul elvețian Louis Pierre Blanc și a fost dată în folosință universității în 12 octombrie 1903. Subsolul, construit din piatră, este soclul pe care este ridicată clădirea formată din 3 etaje. Fațada principală, simetrică, este formată dintr-un parter înalt în apareiaj, în care pot fi observate ferestrele în arc de cerc. Corpul central, construit în rezalit și înălțat față de cornișa generală, prezintă o colonadă și un fronton bogat ornat. Colțurile fațadei
Palatul Facultății de Medicină din București () [Corola-website/Science/307314_a_308643]
-
Fațada principală, simetrică, este formată dintr-un parter înalt în apareiaj, în care pot fi observate ferestrele în arc de cerc. Corpul central, construit în rezalit și înălțat față de cornișa generală, prezintă o colonadă și un fronton bogat ornat. Colțurile fațadei, scoase în față, adăpostesc scările care permit accesul spre etajele superioare. Fațada dinspre parcul din curtea palatului este desfășurată simetric față de cele două volume masive din capetele acoperite cu cupole și prezintă cinci arce în plin cintru. Intrarea principală prezintă
Palatul Facultății de Medicină din București () [Corola-website/Science/307314_a_308643]
-
care pot fi observate ferestrele în arc de cerc. Corpul central, construit în rezalit și înălțat față de cornișa generală, prezintă o colonadă și un fronton bogat ornat. Colțurile fațadei, scoase în față, adăpostesc scările care permit accesul spre etajele superioare. Fațada dinspre parcul din curtea palatului este desfășurată simetric față de cele două volume masive din capetele acoperite cu cupole și prezintă cinci arce în plin cintru. Intrarea principală prezintă și un portal din piatră sculptată. Statuia dr. Carol Davila, din fața intrării
Palatul Facultății de Medicină din București () [Corola-website/Science/307314_a_308643]
-
operă care, din păcate, nu s-a păstrat. O soartă asemănătoare au avut și frescele sale executate pe frontispiciul clădirii "Fondaco dei Tedeschi" (Casă breslei negustorilor germani), după ce aceasta a fost mistuita de un incendiu. Giorgione a lucrat aici la fațadă principala, spre Canal Grande, Titian, colegul său mai tanar din atelierul lui Giovanni Bellini, a împodobit fațadele laterale. Frescele lui Giorgione, din care s-a păstrat un mic fragment reprezentând o femeie nuda (""Ignuda del Fondaco"") conservat în "Galleria Franchetti
Giorgione () [Corola-website/Science/307327_a_308656]
-
pe frontispiciul clădirii "Fondaco dei Tedeschi" (Casă breslei negustorilor germani), după ce aceasta a fost mistuita de un incendiu. Giorgione a lucrat aici la fațadă principala, spre Canal Grande, Titian, colegul său mai tanar din atelierul lui Giovanni Bellini, a împodobit fațadele laterale. Frescele lui Giorgione, din care s-a păstrat un mic fragment reprezentând o femeie nuda (""Ignuda del Fondaco"") conservat în "Galleria Franchetti" din Că' d'Oro în Veneția, au fost terminate în 1508. Tematica frescelor a fost una ermetica
Giorgione () [Corola-website/Science/307327_a_308656]
-
gospodăriile locuitorilor din această zonă prezintă așezarea cu case risipite pe coamele dealurilor, printre fânețe, creșterea animalelor și prelucrarea lemnului fiind ocupațiile de bază ale locuitorilor. Caracteristică zonei este casa cu moară, constituită din cameră de locuit, cămară, pridvor la fațadă, piuă și presă pentru ulei, vâltoare, grajduri pentru animale și șură mare, monumentală împrejmuite cu gard de răzlogi și vramniță. Caracteristică acestei zone pomicole pentru sfârșitul secolului XIX este gospodăria cu curtea închisă de casă și de construcțiile anexe, pentru
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
gard de răzlogi și vramniță. Caracteristică acestei zone pomicole pentru sfârșitul secolului XIX este gospodăria cu curtea închisă de casă și de construcțiile anexe, pentru economisirea terenului. Gospodăria cuprinde: casa alcătuită din tindă, două camere de locuit și pridvor la fațadă, sistem de încălzire: sobă oarbă cu vatra în tindă. Bucătărie de vară, șopru, cămară, colnă pentru căzile cu borhot, (fructe fermentate), țuică, șură cu grajd, cămară pentru unelte, cotețe de porci, cuptoare de uscat fructe în livada gospodăriei. Gospodăria se
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
două cotețe de porci, poartă înaltă și gard din șipci de brad fântână cu roată. La începutul sec. al XIX-lea forma cea mai des întâlnită este gospodăria cu curte simplă, casă cu cameră de locuit, tindă și pridvor la fațadă, cuptor de pâine cu „băbătie” (sistem care apără acoperișul de scântei); șură cu grajd și colniță, cămară, colnă, cotețe, poartă scundă și gard de „cepuri” (nuiele de brad împletite vertical), fântână cu cumpănă. Specifică zonei Maramureșului în sec. XVII-XVIII este
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
poartă scundă și gard de „cepuri” (nuiele de brad împletite vertical), fântână cu cumpănă. Specifică zonei Maramureșului în sec. XVII-XVIII este gospodăria cu curte dublă (curtea casei, curtea animalelor). Casa este alcătuită din tindă, cameră de locuit, cămară, pridvor la fațadă și prisacă, pereți de lemn netencuiți în interior, cuptor cu „prichici” (ramă masivă de lemn, decorată, care mărginește vatra), fântână cu roată, poartă înaltă, sculptată (în curtea casei) și gard de nuiele, colnă pentru mijloacele de transport, șură cu două
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
contraforți pe laturi, ce imprimă complexului un caracter de fortăreață. Clopotnița este o construcție formată din două nivele: parterul, flancat în interior de două nișe în grosimea zidului, și turnul hexagonal cu deschideri arcuite, în interiorul cărora se află clopotele. Pe fațada principală, o decorație în zimți din cărămidă conturează deschiderea semicirculară a porții, unde este pictată icoana hramului − Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. Aceeași decorație se continuă și pe celelalte fețe ale turnului, ca și în jurul deschizăturilor de pe tambur. Biserica a
Mănăstirea Clocociov () [Corola-website/Science/308524_a_309853]
-
scării de acces spre acesta fiind și acum vizibil. Intrarea în biserică se făcea prin partea de nord a pronaosului. Naosul și pronaosul erau separate printr-un perete cu două arcuri trilobate cu acoladă și cu un stâlp în axă. Fațadele sunt împodobite cu arcade oarbe și cu ocnițe în acoladă, iar ferestrele erau în arc trilobat. Pe peretele din partea de sud a pronaosului se află și astăzi o gropniță cu un arc trilobat. Printre obiectele vechi ale bisericii schitului menționăm
Mănăstirea Stavnic () [Corola-website/Science/308572_a_309901]
-
Școala Superioară de Meserii, cu funcție de inspector de desen și caligrafie. Spre finalul vieții a fost director la Muzeul Grigorescu, ulterior desființat, care-și avea sediul în Parcul Carol din București. Ionescu-Valbudea a făcut sculptură monumentală: „Vulcan și Mercur” de pe fațada Băncii Naționale din București, relieful „Știința” de pe frontul palatului Universității Alexandru Ioan-Cuza din Iași. A lăsat și o serie de portrete și compoziții care se caracterizează prin finețea modelajului și prin adâncimea analizei psihologice: „Ionescu-Gion”, „Poetul E. Voinescu”, „Bust de
Ștefan Ionescu-Valbudea () [Corola-website/Science/308584_a_309913]
-
1934 - "Don Quihote" (bronz 0,62x0,88), Muzeul Național de Artă din București 1935 - Monumentul Căpitanului aviator Dumitru Hubert din cimitirul Belu militar (bronz). "Ogar" (bronz), Muzeul Național de Artă din București 1936 - „Sf. Anton de Padova”, relief monumental din fațada bisericii catolice de pe strada Turtucaia din București (piatră artificială). 1937 - "Monumentul „Horia, Cloșca și Crișan”" din Alba Iulia în colaborare cu arhitectul Octavian Mihălțean (piatră de carieră) 1937 - "Lohmi" (bronz), după H.G. Wells, Muzeul Țării Crișurilor, Oradea 1938 - două reliefuri
Iosif Fekete () [Corola-website/Science/308742_a_310071]
-
testament la 5 martie 1779 toată averea sa, adică 3.250 lei vechi și 117 bani. În anul 1836 un credincios din satul Pietrăria, pe nume Dumitru Brașoveanu a adăugat bisericii un pridvor scund, acoperit în arce, cu intrarea pe fațada de nord. În dreapta intrării se află o pisanie în limba română cu caractere chirilice având următorul text descifrat aproximativ: ""Let 1836 sau făcut acest pridvor de Dumitru Brașoveanu spre vecinică pomenire"". De-a lungul timpului, biserica nu a beneficiat de
Mănăstirea Piatra Sfântă () [Corola-website/Science/307999_a_309328]
-
plăci de marmură Italian Carrara. Marmura folosită a fost mai subțire de cât cea folosită anterior în clădirea clădirii, acesta fiind dovedit un mister. În 1974, după un an de când a fost terminată, una din plăci a fost detașată din fațadă, distrucând un etaj din clădirea vecină Prudentian Center Annex. O inspectare mai amănunțită au găsit mai multe probleme cu marmura din funație. Ca să rezolve problema, au fost adăugate teci din oxid inoxidabil ca să țină marmura. Mai târziu, în 1990 până în
Aon Center (Chicago) () [Corola-website/Science/308014_a_309343]
-
Prudentian Center Annex. O inspectare mai amănunțită au găsit mai multe probleme cu marmura din funație. Ca să rezolve problema, au fost adăugate teci din oxid inoxidabil ca să țină marmura. Mai târziu, în 1990 până în 1992, toată clădirea a fost refăcută fațada cu granit alb Mount Airy, costul acestui proiect fiind estimat la peste 80 de milioane de dolari. Marmura a fost sfărâmată și folosită pentru decorația rafinării Amoco din Whiting, Indiana. Acum, fațada clădirii amintește de World Trade Center, având aceleași
Aon Center (Chicago) () [Corola-website/Science/308014_a_309343]
-
1990 până în 1992, toată clădirea a fost refăcută fațada cu granit alb Mount Airy, costul acestui proiect fiind estimat la peste 80 de milioane de dolari. Marmura a fost sfărâmată și folosită pentru decorația rafinării Amoco din Whiting, Indiana. Acum, fațada clădirii amintește de World Trade Center, având aceleași coloane verticale. The Standar Oil Building a fost redenumită în Amoco Buildy când compania și-a schimbat numele în 1985. În 1998, Amoco a vândut clădirea lui The Blackstone Group, pentru 430
Aon Center (Chicago) () [Corola-website/Science/308014_a_309343]
-
fost considerată la vremea respectivă o performanță deosebită. Unele din osemintele aflate în curtea mănăstirii au fost împachetate în grabă și au putut fi salvate și transportate în noua locație, altele nu au mai putut fi recuperate. Biserica cu o fațadă asemănătoare Mănăstirii Dealu este împărțită în 2 registre. Planul mănăstirii este realizat după tipul bizantin și are forma unui trilob lung cu absida altarului flancată de două absidiole dreptunghiulare: proscomidia și diaconicul, ambele supraînălțate prin 2 turnuri mai mici. Inițial
Mănăstirea Mihai Vodă () [Corola-website/Science/308013_a_309342]