9,472 matches
-
portret, trebuie să ținem seama de el. Ne este familiar din psihologia mulțimilor la un Le Bon sau la un Tarde. Și nu putem s-o cunoaștem fără să-l recunoaștem acolo. Chiar de ar fi o ficțiune, o asemenea ficțiune nu este întrutotul ruptă de realitate. De n-ar fi astfel, n-ar avea o asemenea eficacitate și o asemenea prezență prin toate culturile. Oricum, portretul aruncă o lumină clară asupra psihologiei acelor mulțimi care se închină unui om astfel
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
le atribuim un sens psihic general. Iată care sînt acestea. De fapt, fiecare poate fi considerată ca o analogie pentru unul dintre deznodămintele avute în vedere mai sus pentru romanul de familie. Pe de altă parte resorbția în complexul familial, ficțiunea ideală fiind reașezată în realitate. La celălalt capăt se întîmplă inversul: inventarea individului se impune, modelează viața sa efectivă și tinde să devină adevărată. Analogia face din Oedip exemplul de om total, simplex, iar din Moise unul de om divizat
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
propria lor crimă. Așa o cere solidaritatea lor efectivă: complici în nelegiuire, ei rămîn în continuare complici în ascunderea acesteia. Pentru a ajunge acolo,își interzic reciproc și interzic întregului clan să se gîndească la aceasta, cerîndu-le să adere la ficțiunea totemică pusă de ei în locul tatălui ucis. Această renunțare la adevăr ar fi deci cauza treceri de la primatul spiritualității la primatul credinței, de la cunoaștere la credință. Faptul că au acceptat un asemenea sacrificiu pentru a păstra unitatea clanului (am putea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
orice religie se supune unei interdicții de gîndire, atunci ea trebuie să fie croită după modelul logicii lui "ca și", cea a iluziilor noastre. Din momentul în care oamenii îi dau ascultare, ei trebuie să facă la fel ca și cum lumea ficțiunilor și a convențiilor ar reprezenta realitatea ultimă. Ca și cum ar fi răspunzători de actele lor sau de cele care li se atribuie. Ca și cum nevinovații ar fi vinovați în vreme ce fiecare dintre ei ar putea răspunde acuzatorului care stigmatizează repetîndu-i "tu ești vinovat
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
reacționeze în mod stereotip. "Aceasta susține scrie Freud în legătură cu o astfel de logică că activitatea mentală include un mare număr de ipoteze de care ne dăm seama pe deplin că sînt neîntemeiate și chiar de o absurditate totală. Le numim "ficțiuni", dar din diverse rațiuni practice trebuie să ne comportăm "ca și cum" am crede în acele ficțiuni. Este cazul doctrinelor religioase, întrucît ele sînt de o importanță fără seamăn pentru a păstra societatea umană. Această linie de raționament nu este prea departe
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
mentală include un mare număr de ipoteze de care ne dăm seama pe deplin că sînt neîntemeiate și chiar de o absurditate totală. Le numim "ficțiuni", dar din diverse rațiuni practice trebuie să ne comportăm "ca și cum" am crede în acele ficțiuni. Este cazul doctrinelor religioase, întrucît ele sînt de o importanță fără seamăn pentru a păstra societatea umană. Această linie de raționament nu este prea departe de credo quia absurdum 550. Capitolul III Cultul tatălui I În orice religie profană inclusiv
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
îl luăm în demersul nostru, cu diferența că aici este vorba de scene reale făcînd să renască imaginile trecutului cu o forță de nebănuit. Astfel încît, luînd la cunoștință efectele produse de ele, adevărul pare a fi o operă de ficțiune. Degeaba sînt incredibile evenimentele istoriei, ele aduc la starea de incandescență zelul a milioane de oameni. Să ne întoarcem la cultul lui Lenin. Cult al persoanei și al ideilor sale, închinat de urmași, el nu rămîne fără răsfrîngeri asupra lor
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
impresia că ei sunt la originea căderii lui și că tot ei sunt apoi aceia care-i aleg pe cei ce vor prelua puterea. Punctul de plecare al montajului este Timișoara. Mișcarea care, încet-încet, se generalizează se bazează pe o ficțiune” (p. 53). Lovitura de stat se definitivează în perioada 21-22 decembrie 1989. În 21 decembrie are loc mitingul „sinucigaș” al dictatorului (sfătuit probabil de Securitate), care încă din 20 decembrie (dar și mai devreme) acuza o conspirație străină și o
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de Ceaușescu. Cum masele nu aveau un plan și nu propuneau o nouă autoritate, nu a fost greu ca puciștii să preia puterea. Boia acceptă însă termenul de „revoluție”. Într-o carte anterioară (Jocul cu trecutul. Istoria între adevăr și ficțiune, 1998), Lucian Boia analizase felul în care teoria conspirației risca să sufoce revoluția reală, care avusese totuși loc: „Acțiunea complotistă a grupului care a preluat puterea în decembrie 1989 a avut darul de a eclipsa în imaginar însuși fenomenul profund
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Anne, Roumanie le livre blanc. La realité d’un pouvoir néo-communiste, Éditions La Decouverte, Paris, 1990 Betea, Lavinia, Alexandru Bârlădeanu despre Dej, Ceaușescu și Iliescu. Convorbiri, Editura Evenimentul Românesc, București, 1997 Boia, Lucian, Jocul cu trecutul. Istoria între adevăr și ficțiune, Editura Humanitas, București, 1998 Boia, Lucian, România, țară de frontieră a Europei, Editura Humanitas, București, 2002 Brateș, Teodor, Explozia unei clipe. 22 decembrie 1989. O zi în studioul 4, Editura Scripta, București, 1992 Brucan, Silviu, Generația irosită. Memorii, Editurile Univers
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
care se deosebeau total de cele prezentate oficial prin mijloacele de informare în masă. Multe informații se refereau la acțiunile de relații ale R.P.D. Coreene cu România și mai ales la fața lor nevăzută (detalii în studiul "Dosare secrete-adevăr și ficțiune în relațiile româno-coreene")2, dar și la amploarea cultului personalității în Coreea de Nord, încălcarea drepturilor omului, decalajele tot mai mari, și numai în favoarea Sudului, între nivelurile de dezvoltare economică și de trai între Sud și Nord, unele răpiri de persoane și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
atacurilor Împotriva logicii (ca expresie a impersonalității discursului conceptual) și gramaticii (ca sistem de reguli consfințind caracterul convențional al comunicării) atrage atenția asupra conștientizării specificului poeziei În raport cu limbajul conceptual. „Fraza - putem citi În articolul intitulat Gramatică - nu mai e o ficțiune amintind discursul electoral sau declarația de dragoste sub lună a plăcintarului devenit brusc poet”. Iar trimiterea la Mallarmé („conștienta Împotrivire față de fraza gramaticală și plată Începe cu Mallarmé”) e edificatoare tocmai În acest sens. Alte enunțuri, precum: „Artistul nou aduce
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
drumuri, strigăte tresărind violent ca În furtună acoperișuri. Cuvintele obțin astfel propriul lor sens, boxînd sau Îmbrățișîndu-se Între ele. Linia nu mai are rostul fotografic de a Împrumuta spectatorului o reprezentare cu corespondențe În afară. Fraza nu mai e o ficțiune amintind discursul electoral sau declarație de dragoste sub lună a plăcintarului devenit brusc poet” (s.n.). Avem aici un repertoriu cvasi-complet al reperelor În funcție de care Ilarie Voronca Înțelege radicala schimbare a interpretării poeziei. Căci În ochii săi o astfel de schimbare
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
altă relatare verbală ca pe o reprezentare (mai mult sau mai puțin exactă) a realității exterioare sau interioare. În cadrul acestui domeniu contestat, poziția noastră este una de mijloc. Nu suntem de partea relativismului absolut, care tratează toate narațiunile ca fiind ficțiune. În schimb, nu considerăm narațiunea ca având o valoare nominală de reprezentare exactă și completă a realității. Credem că poveștile sunt de obicei construite în jurul unui nucleu de factori sau evenimente din viață, lăsând totuși un spațiu considerabil de manifestare
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
după cum îi place să spună eroului din Dosarele X... Concluzie Harry Potter, Buffy și vampirii, Farmece, Dosarele X și altele sunt serialele (mai ales cele americane) ce dovedesc fascinația atemporală exercitată de puterile misterioase. Dar aceste capacități sunt de domeniul ficțiunii, la fel ca puterile lui Superman sau Spiderman, și nu se mai încadrează în psihologia științifică. Parapsihologia, actualul nume dat spiritismului, nu are nimic în comun cu psihologia, cu excepția situațiilor în care este vorba despre psihopatologie sau psihiatrie (halucinații). Pentru
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
scriu această carte, a fost modelul poeziei tranzitive propus și analizat de Gheorghe Crăciun, în volumul său intitulat În căutarea referinței și dezvoltat în consistentul studiu din 2002, Aisbergul poeziei moderne. 1. Lumea și textul. Considerații preliminare pentru schițarea unei ficțiuni teoreticetc "1. Lumea [i textul. Considerații preliminare pentru schițarea unei ficțiuni teoretice" Plecând de la constatarea că, în ultima vreme, preocuparea pentru dinamica raporturilor dintre realitate și ficțiune, dintre lume și proiecțiile ei imaginare, a căpătat o anvergură considerabilă, intenționez să
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
de Gheorghe Crăciun, în volumul său intitulat În căutarea referinței și dezvoltat în consistentul studiu din 2002, Aisbergul poeziei moderne. 1. Lumea și textul. Considerații preliminare pentru schițarea unei ficțiuni teoreticetc "1. Lumea [i textul. Considerații preliminare pentru schițarea unei ficțiuni teoretice" Plecând de la constatarea că, în ultima vreme, preocuparea pentru dinamica raporturilor dintre realitate și ficțiune, dintre lume și proiecțiile ei imaginare, a căpătat o anvergură considerabilă, intenționez să propun în cele ce urmează o reevaluare a literaturii (și în
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
2002, Aisbergul poeziei moderne. 1. Lumea și textul. Considerații preliminare pentru schițarea unei ficțiuni teoreticetc "1. Lumea [i textul. Considerații preliminare pentru schițarea unei ficțiuni teoretice" Plecând de la constatarea că, în ultima vreme, preocuparea pentru dinamica raporturilor dintre realitate și ficțiune, dintre lume și proiecțiile ei imaginare, a căpătat o anvergură considerabilă, intenționez să propun în cele ce urmează o reevaluare a literaturii (și în special a poeziei) contemporane din perspectiva unei problematici pe care cei mai mulți critici preferă să o numească
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
împins, începând de pe la jumătatea secolului trecut, de teoriile formaliste și structuraliste, care insistau, după cum se știe, asupra caracterului autonom al literaturii față de realitate, referent, lume. Din acest unghi de vedere, nu ar fi cu totul lipsită de interes nici investigarea „ficțiunii teoretice” înțeleasă nu numai în sensul schițat mai sus, de construct represiv și solipsist, ci și ca aspirație a discursului (a oricărui tip de discurs!) de a redobândi calitatea paradisiacă sau utopică a „fabulei”. Metateoria va fi așadar una dintre
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
lui Matei Călinescu 1 referitoare la tendințele actuale ale scrisului: în timp ce standardele compoziției literare moderniste ar trebui căutate în poezie, în caracterul ei independent și autonom, incompatibil cu transferul lingvistic, cele ale compoziției postmoderne ar fi prin excelență asociate cu ficțiunea și narativul. În epoca actuală, modelul ficțional ajunge așadar să se impună treptat în orice tip de discurs. Mutația este cu atât mai clar marcată în cazul poeziei, cu cât, pentru multă vreme, aceasta a fost identificată exclusiv cu unul
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
înfățișându-ni-se ca un amalgam de elemente disparate, de chipuri, replici, texte, imagini trecute sau prezente, de întâmplări mărunte sau importante, vise, amintiri, obiecte, sentimente, coincidențe, a căror alăturare arareori pare să aibă vreo logică, limita dintre realitate și ficțiune oscilează necontenit. Cu alte cuvinte, nu putem separa cele două teritorii decât prin frontiere trasate în mod arbitrar. Nu este însă mai puțin adevărat că o atare împrejurare (inseparabilă de tendința autorilor contemporani de a denunța mecanismele imitației și arbitrarul
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
lhvqeia), etimologic înrudit cu lethe (!lhvqe), uitarea, era privit în legătură cu viziunile, cu visele, cu justiția ordalică și cunoașterea oraculară 2. Cea mai timpurie teorie artistică, în schimb (desemnată tot prin termenul mimesis), considera arta o reduplicare iluzorie a realității, o ficțiune periculoasă în măsura în care construiește un labirint de oglinzi, de modele și copii, menit să obnubileze adevărul, suprapunându-i o iluzie, o proiecție, mai mult sau mai puțin fantasmagorică. Aceasta este, la o privire superficială, poziția lui Platon, care, după cum știm, în
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Cartea a X-a a Republicii, ar trebui luat în discuție, la acest capitol, și Cratylos, dialogul „despre dreapta potrivire a numelor”. Analiza celor două perspective constituie o etapă oligatorie a oricărei tentative de a reevalua frontierele mimesis-ului și ale ficțiunii. După cum am semnalat deja, comentatorii s-au oprit cu precădere asupra celei dintâi, grăbindu-se să tragă concluzia că, de la Platon încoace planează asupra artei suspiciunea inconsistenței, a iluzoriului și, în ultimă instanță, a falsului. Din această perspectivă, este îndreptățită
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
căror lipsă Platon o condamnase”2. În mod similar, Benjamin stăruie asupra importanței „sensului ascuns”3 (e#n u#ponoivaiz), stabilind totodată o distincție importantă, aceea între adevărul nemijlocit (posibil în cazul numelor) și cel mediat (prin interpretare), în cazul ficțiunii și al celorlalte arte: Recunoașterea implicată de mimesis este fie a ceea ce este adecvat, fie a adevărului sau adecvării ca atare. Avem de-a face, așadar, fie cu recunoașterea faptului că numele ar numi ființa esențială, fie cu aceea a
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
încât nimeni nu poate crede în plauzibilitatea lor. Și tot el, cu ironia inconfundabilă, afirma că adevărul nu ar fi, în ultimă instanță, decât o chestiune de stil2. Dincolo de această insistență asupra categoriei posibilului (și, implicit, asupra virtualităților multiple ale ficțiunii), meritul analizei lui G. Bottiroli constă și în aceea că nu exclude cu totul realul din joc și nici nu încearcă să privilegieze medierea lingvistică, pura convenție. Estetica sa modală se menține echidistantă atât față de teoria referențialistă, cât și de
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]