6,294 matches
-
gîndirea în întregul ei. în genere, libertatea este înțeleasă ca libertate de alegere, iar sensul comun al acesteia din urmă rămîne raportat în lumea greco romană nu atît la rațiune și discernămînt, cît la voință. Chiar și pentru Platon, alegerea filozofică esențială, hotărîrea gîndirii, este un act al voinței. Ea este cea care, în filozof, se decide cu toate riscurile pentru ordinea integrală a adevărului. Filozoful este un om care își conduce întreaga viață potrivit voinței de adevăr. Așa cum le face
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Ea se exercită atunci asupra domeniului lui mai mult sau mai puțin, completat însă cu polul lui absolut. Ea devine instrumentul necesar, dar nu suficient de acces spre realul total, spre domeniul mutabilității împreună cu Principiul lui imutabil. Pentru Platon, alegerea filozofică se face între adeziunea la un adevăr particular sau parțial (acesta sau acela, după cum este pe moment util, așa cum fac sofiștii) și adeziunea la adevăr în totalitatea lui, în ordinea lui integrală. Filozoful alege întregul cu toate părțile lui, mai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
la adevăr în totalitatea lui, în ordinea lui integrală. Filozoful alege întregul cu toate părțile lui, mai degrabă decît o parte sau alta ; alege principiul cu toate consecințele lui mai degrabă decît anumite consecințe cu excluderea celorlalte.2 în sens filozofic, ca și religios, libertatea de alegere poate conduce dincolo de domeniul multiplicității atunci cînd se decide în favoarea totalității, iar nu a fragmentului ; atunci cînd concepe virtutea nu atît ca opusă viciului, cît în Principiul ei, spre care îndreaptă dinamica subiacentă oricărei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
trepte diferite de ființă. în expresia pe care, interpretînd date metafizice tradiționale, el a dat-o structurii realului complet, stările de ființă de tip individual se caracterizează prin determinații de ordinul formei, forma fiind înțeleasă aici nu în accepția ei filozofică și teologică de eidos, de figură principială, ci în sensul curent de contur limitativ, separativ, fie el sensibil ori subtil. Rapid spus, ține de individual ceea ce limitează un anumit conținut de ființă, separîndu-l de celelalte entități, cu tendința de a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Pico della Mirandola vorbește, cîteva decenii după Cusanus, despre acele elanuri socratice care ne duc în afara gîndirii, ducînd gîndirea și pe noi înșine în Dumnezeu. Platon își folosește, într-adevăr, toată ingeniozitatea pentru a semnifica la tot pasul că discursul filozofic nu cuprinde adevărul, ci amenajază doar o hartă a căutării lui. își folosește talentul literar pentru a crea un limbaj de depășire care, marcîndu-și în diferite chipuri propria insuficiență, se construiește ca demers mobilizator spre întîlnirea personală, transformatoare cu un
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
parte tocmai din libertatea lui. în ce privește ignoranța care, din punctul de vedere al lui Platon, e marea, adevărata piedică în fața libertății , ea rămîne un obstacol pe care omul îl poate înfrunta, diminua, depăși la limită, acesta fiind tocmai scopul vieții filozofice. Dacă își strunește bine carul sufletului, omul ajunge să își ridice capul în afara domeniului necesității, își poate plimba privirea peste cîmpia adevărului. în atmosferă creștină, Grigore de Nyssa va spune că într-un anume fel, sîntem propriii noștri părinți, născîndu-ne
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
el. Corpul omenesc împărțea hrana sacrificială cu zeii, putea deveni trup de cerb ori trunchi de laur. El era părtaș direct la perpetua, nestrămutata ființă a unui imens univers, prin care zeii se jucau exuberanți. Totuși, cel puțin în tematizările filozofice explicite, trupul nu putea participa la destinul superior al omului, la ascensiunea intelectului către Realitate. Revelația creștină a introdus trupul în metabolismul spiritual al omului. L-a gîndit ca aspect de neabandonat al ființei, fără de care ea și ar pierde
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
fi obiectivat într un sistem care totalizează existentul ar însemna să gîndești întreg realul inclusiv absolutul potrivit unui determinism inexorabil. Iar acesta își va găsi în primul rînd aplicarea în viața socială. în acest sens, monismul e, potrivit lui Berdiaev, sursa filozofică a sclaviei umane 4. Căci între raportarea la adevăr și raportarea la politic, distanța poate să nu fie prea mare ; cîteodată e nulă. Vorbind despre tensiunile din care se alcătuiește condiția intelectualului, L. Koakowski 1 o amintește pe cea dintre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
gînditori, decizia omului modern de a se autofunda revine la o întreprindere contradictorie, indefinită, erodantă. Tocmai conștiința de sine îi cere omului o transcendență în care să se întemeieze, spre care să tindă pentru a se împlini. Ceea ce în literatura filozofică anglofonă a fost botezat the trademark argument argumentul însemnului 2 nu poate fi definitiv respins. El susține că, de vreme ce mintea omenească cuprinde o idee atît de extraordinară, atît de nenaturală precum ideea de Dumnezeu, se poate infera că nu omul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și creștini, sfîntul Ioan Gură de Aur adună într-un singur tablou marile figuri de drepți batjocoriți, păstrate de tradiție, și prigonirea îndurată de el însuși, pentru a cerceta scandalul persecuției nevinovaților. îi găsește, desigur, diferite sensuri, după un model filozofic și religios consacrat : beneficiu interior (fortificare a virtuții și a credinței), confruntare între capacitățile rațiunii umane și limitele ei, în sfîrșit, o dreptate mai vastă decît cea vizibilă, pe care Providența o dăruiește celui încercat de nenorocire. Dar în desfășurarea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
care te stînjenește, care te contrariază. Pentru noi, toleranța constituie exercițiul cel mai curent, cel mai larg împărtășit, al autorestrîngerii consimțite. Analizînd cîmpul tematic și contradicțiile tîrziu moderne ale acestui concept, Andrei Pleșu insista pe două aspecte referitoare la sensul filozofic și spiritual al toleranței. Ea reprezintă atitudinea existențială cea mai adecvată dinaintea contingenței ; e așezarea realistă față de o lume recunoscută ca imperfectă, față de o umanitate recunoscută ca failibilă, față de propriul eu încărcat de nedesăvîrșire. Ea este totodată o atitudine umană
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pământului trage spre dânsul Trupul și creierul meu.” (Geneză) A descoperit astfel profunzimile propriei ființe și a intuit procesele cosmice materializate în viziuni cosmogonice sau în interferența regnurilor. În poezia intitulată chiar Pământul, fuziunea dintre pământ și uman conturează ideea filozofică a unicității materiei: „Îndrăgit ca o mireasă, dușmănos ca o sudalmă, Chica vântul ți-a-ncâlcit-o, veacuri-veacuri, monoton, Tu, pământ al țării noastre, pătimaș cuprins în palmă, Încălzit cu buze aspre de tot neamul lui Ion.” Sărutul pământului nu este o atitudine
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
zona Managementului administrativ al domeniului creativității, În cel al Managementului de proces, În care se realizează propriu zis scopul realizării practice din domeniul creativității. Lucrarea de față dezvoltă În mod direct aplicativ (fără a insista excesiv pe latura teoretică și filozofică), următoarele probleme: În primul capitol m-am referit la definirea termenilor operanți În creativitate. Astfel, am menționat, conform documentării adecvate că, noțiunea „a crea” provine dintr-o rădăcină sanscrită - „kr” -, cu sensul de „a face” În accepția sa cea mai
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
zona Managementului administrativ al domeniului creativității, În cel al Managementului de proces, În care se realizează propriu zis scopul realizării practice din domeniul creativității. Lucrarea de față dezvoltă În mod direct aplicativ (fără a insista excesiv pe latura teoretică și filozofică), următoarele probleme: În primul capitol m-am referit la definirea termenilor operanți În creativitate. Astfel, am menționat, conform documentării adecvate că, noțiunea „a crea” provine dintr-o rădăcină sanscrită - „kr” -, cu sensul de „a face” În accepția sa cea mai
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
dintre progresul tehnic și progresul social, Herbert Marcuse menționează: „Progresul tehnic nu antrenează nicidecum În mod automat progresul umanitar[...]. 50 Tudor Vianu, ibidem, p.264. 51 Fritjof Capra, Conexiuni ascunse, București, Editura Tehnică, 2004, p.138. 52 Herbert Marcuse, Scrieri filozofice, Editura Politică, București, 1977, p.219. George-Ștefan COMAN 61 consideră că este de valoare. Prin aceasta, se precizează bine deosebirea dintre evoluție și progres. Progresul este o schimbare care presupune noțiunea de valoare; are loc numai unde se lucrează cu
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
dintre progresul tehnic și progresul social, Herbert Marcuse menționează: „Progresul tehnic nu antrenează nicidecum În mod automat progresul umanitar[...]. 50 Tudor Vianu, ibidem, p.264. 51 Fritjof Capra, Conexiuni ascunse, București, Editura Tehnică, 2004, p.138. 52 Herbert Marcuse, Scrieri filozofice, Editura Politică, București, 1977, p.219. George-Ștefan COMAN 63 Progresul tehnic, care, ca atare, constituie, desigur, condiția prealabilă a libertății, nu Înseamnă câtuși de puțin și realizarea unei libertăți mai mari”53. Dar cum acționează progresul tehnic asupra condiției umane
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Heisenberg Werner, Pași peste granițe, București, Editura Politică, 1977. 66. Helmer Olaf, Analysis of the Future: The Delphi Method, Report No.P3558. Santa Monica, California: Rand Corporation, 1967. http://is.njit.edu/pubs/delphibook/ ch4a.pdf. 67. Herbert Marcuse, Scrieri filozofice, Editura Politică, București, 1977. 68. Higgins, J.M. 101 Creative problem solving techniques, Paperback,1994. 69. Ioan Petru, Lucian Blaga În orizontul unei logici paradisiace, Iași, Editura „Ștefan Lupalcu”, 2005. 70. Ioniță, I. Bănacu, C. S, Stoica, M. Evaluarea Organizațiilor, București
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Heisenberg Werner, Pași peste granițe, București, Editura Politică, 1977. 66. Helmer Olaf, Analysis of the Future: The Delphi Method, Report No.P3558. Santa Monica, California: Rand Corporation, 1967. http://is.njit.edu/pubs/delphibook/ ch4a.pdf. 67. Herbert Marcuse, Scrieri filozofice, Editura Politică, București, 1977. 68. Higgins, J.M. 101 Creative problem solving techniques, Paperback,1994. 69. Ioan Petru, Lucian Blaga În orizontul unei logici paradisiace, Iași, Editura „Ștefan Lupalcu”, 2005. 70. Ioniță, I. Bănacu, C. S, Stoica, M. Evaluarea Organizațiilor, București
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
punct, set, joc câștigat, ca unități funcționale specifice, proprii numai voleiului. Organizarea sistemului volei, reprezintă structura jocului în relație cu esența acestuia. Organizarea evidențiază modul în care structurile jocului, ca invarianți, participă la esența jocului: fază, situație fundamentală, setul. Esența filozofică a jocului constă în: „să nu se greșească tot ce se joacă în propriul teren și să se câștige tot ce se joacă spre/sau în terenul advers”. Esența matematică a jocului este dată de suma, Ri + Re. Funcționalitatea în
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
cognitivismului, precizând că, în ultimă instanță, "crearea și interpretarea sensurilor nu este doar o problemă pur mentală; ea poartă întotdeauna amprenta materiei lingvistice folosite în acest proces"55. Avantajul unei asemenea abordări, care reunește sociolingvistica lui Mihail Bahtin, diverse doctrine filozofice, pragmatica actuală ș.a., este că ea ține cont de "cadrele" specifice care contribuie la configurarea sensului textemelor (și, implicit, al textelor însele); dezavantajul rezidă, însă, în faptul că Boris Gasparov tinde să reducă "materia lingvistică" propriu-zisă la planul vorbirii individuale
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Eugenia Bojoga 180. Ele demonstrează atât calitatea, cât și profilul distinct al Școlii lingvistice clujene, centrată pe doctrina integralismului lingvistic și particularizată prin "focalizarea primordială asupra lingvisticii textului", dar și prin "extensiunea demersului integralist, prin asocierea cu un mare "aliat filozofic" din tradiția românească, anume cu teoria blagiană a creației culturale"181. 7.2.1. O mențiune specială se cuvine lucrărilor care au abordat textemele românești din perspectivă contrastivă/comparată, indiferent de centrul universitar în care s-au format autorii respectivi
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
să-și prezinte obiectul în obiectivitatea lui, așa cum este ca obiect"; (b) principiul umanismului, vizând faptul că, "în lingvistică, avem de-a face cu un obiect care este o activitate liberă, mai exact o activitate care este liberă în sensul filozofic al termenului - adică o activitate al cărei obiect este nelimitat, i.e. infinit"; (c) principiul tradiției: "limbajul e, înainte de toate, tradiție, iar noutatea e uneori primul act de vorbire revoluționar din cadrul tradiției"; (d) principiul antidogmatismului: "să recunoști adevărul sau, cel puțin
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
sigură de obiectul și de rezultatele sale, poate să furnizeze chiar și o justificare a acestora, dar nu e capabilă "să ofere o justificare a acestei justificări"202. Prin această situare, cunoașterea ("competența") lingvistică se diferențiază de cunoașterea științifică și filozofică, care, mergând "dincolo" de limbaj, se arată capabilă de a oferi o justificare pentru propriile justificări. "Orice știință - precizează Coșeriu - trece dincolo de limbaj în două sensuri esențiale: pe de o parte, se îndreaptă către realitatea lucrurilor însele și de asemenea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
interpretare adeseori divinatorie a existenței, spirit ce se joacă cu relativitatea valorilor, imaginație care fixează pentru eternitate o icoană grăitoare, găsești din plin în înțelepciunea acumulată în acea miraculoasă memorie a poporului numită tradiție. Proverbele sunt deopotrivă: frânturi de sisteme filozofice, frânturi de psihologie, frânturi de mare pamflet."374 Nu în ultimul rând, marele filozof proclama necesitatea unui "studiu serios despre proverbul românesc", un studiul scris de la "înălțimea mijloacelor de investigație și de determinare de astăzi", care să descifreze "cea mai
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
definitoriu (chiar dacă apare și în genul epic sau dramatic); ea este cerută de spontaneitatea și intensitatea sentimentului; - simbolul și metafora predomină; evident alături de alte tehnici artistice, tropi, procedee stilistice etc.; - teme lirice majore: iubirea, moartea, natura, etc.;tematica: 1. lirică filozofică, profetică, gnostică, gnomică, apocaliptică, etc.; 2. lirică satirică, antirăzboinică, patriotică, a vanității, a plăcerii etc.; - cele mai multe cuvinte sunt folosite în /cu sens figurat; (!!) unele au încărcătură simbolică și acceptă mai multe interpretări: cuvânt Ț cheie sau cuvânt Ț simbol;propozițiile
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]