9,441 matches
-
028 mm la o forță de 100 gf. Valoarea medie a mobilității dentare orizontale în condiții fiziologice la o solicitare de 500 gf este de 0,1 mm pentru pluriradiculari și de 0,150 mm pentru monoradiculari. La copii valorile fiziologice ale mobilității sunt mai mari. La același subiect nivelul mobilității fiziologice variază de la o zila altă și chiar în cursul aceleași zile, fiind mai mare dimineață. Mobilitatea dentară fiziologica nu poate fi exprimată printr-o singură valoare ci în valori
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
mobilității dentare orizontale în condiții fiziologice la o solicitare de 500 gf este de 0,1 mm pentru pluriradiculari și de 0,150 mm pentru monoradiculari. La copii valorile fiziologice ale mobilității sunt mai mari. La același subiect nivelul mobilității fiziologice variază de la o zila altă și chiar în cursul aceleași zile, fiind mai mare dimineață. Mobilitatea dentară fiziologica nu poate fi exprimată printr-o singură valoare ci în valori medii, desi variațiile sale sunt extrem de restrânse. Atunci când se aplică o
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
pluriradiculari și de 0,150 mm pentru monoradiculari. La copii valorile fiziologice ale mobilității sunt mai mari. La același subiect nivelul mobilității fiziologice variază de la o zila altă și chiar în cursul aceleași zile, fiind mai mare dimineață. Mobilitatea dentară fiziologica nu poate fi exprimată printr-o singură valoare ci în valori medii, desi variațiile sale sunt extrem de restrânse. Atunci când se aplică o forță pe un dinte apariția zonelor de presiune și tensiune și repartizarea lor este în funcție de direcția și intensitatea
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
tensiunile sunt necesare pentru stimularea metabolica a celulelor. În zonele de tensiune, stimularea acționează asupra trabeculațiilor osoase și asupra lominei dure îngustându-le prin creșterea numărului de fibre pe unitatea de suprafață. Toți dinții au un ușor grad de mobilitate fiziologica care variază de la un dinte la altul, precum și în funcție de diferite momente diurne. Mobilitatea fiziologica este transversala și verticală sau axiala. a) mobilitatea transversala -dacă se aplică pe suprafața dintelui o forță orizontală ea îi imprimă acestuia o ușoară înclinare
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
trabeculațiilor osoase și asupra lominei dure îngustându-le prin creșterea numărului de fibre pe unitatea de suprafață. Toți dinții au un ușor grad de mobilitate fiziologica care variază de la un dinte la altul, precum și în funcție de diferite momente diurne. Mobilitatea fiziologica este transversala și verticală sau axiala. a) mobilitatea transversala -dacă se aplică pe suprafața dintelui o forță orizontală ea îi imprimă acestuia o ușoară înclinare spre lingual, având centrul de rotație la nivelul hipomoclionului. Deplasarea dintelui este mai mare deasupra
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
poate să fie subțire sau chiar absent, calogenul poate fi de proasta calitate...). Pentru același individ sau pentru un dinte mobilitatea dentară este variabilă de la o zi la altă, influențată de la o zi la alta, influențată de factori generali metabolici, fiziologici (sarcina, pubertate, menopauză) sau patologici. Bolile generale favorizează producerea bolii parodontale, îi grăbesc evoluția, ușurează instalarea complicațiilor și recidivelor după tratamentul local. Mobilitatea dentară patologica se instalează mai repede la bolnavii parodontopati care suferă concomitent de: reumatism cronic degenerativ, boli
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
tranzitoriu atâta timp cât nu se supraadaugă agresiunea microbiană. În general se admit mai multe categorii de mobilități dentare: mobilitate dentară tranzitorie; mobilitate dentară reversibila; mobilitate dentară ireversibilă. MOBILITATEA DENTARĂ TRANZITORIE Adeseori mobilitatea dentară se poate augmenta tranzitoriu, având cauze din arealul fiziologicului. Parodonțiul bogat vascularizat își mărește adeseori volumul, antrenând o mobilizare mai accentuată a dinților în alveolele lor. Această augmentare poate avea loc după o dezocluzie prelungită (cea din timpul somnului) sau datontă hormonilor sexuali vasoactivi în cursul ciclurilor menstruale sau
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
reversibile fără nici un fel de tratament. Reorganizarea naturală a parodonțiului superficial sau profund, cicatrizarea unor țesuturi face să dispară și mobilitatea. Orice forța care acționează asupra unei coroane dentare mobilizează întregul dinte în alveola. Această mișcare se numește mobilitate dentară fiziologica. Ea trebuie net diferențiată de mobilitatea patologica la baza căreia stau o serie de factori patologici. Dacă mobilitatea fiziologica este abia perceptibila de către examinator prin mijloace curente, evidențiindu-se doar prin mobilometrie instrumentala de precizie, mobilitatea patologica poate fi ușor
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
și mobilitatea. Orice forța care acționează asupra unei coroane dentare mobilizează întregul dinte în alveola. Această mișcare se numește mobilitate dentară fiziologica. Ea trebuie net diferențiată de mobilitatea patologica la baza căreia stau o serie de factori patologici. Dacă mobilitatea fiziologica este abia perceptibila de către examinator prin mijloace curente, evidențiindu-se doar prin mobilometrie instrumentala de precizie, mobilitatea patologica poate fi ușor detectată de către clinician. Din punct de vedere clinic se disting trei grade de mobilitate: gradul I - mobilitate ușor mai
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
de către examinator prin mijloace curente, evidențiindu-se doar prin mobilometrie instrumentala de precizie, mobilitatea patologica poate fi ușor detectată de către clinician. Din punct de vedere clinic se disting trei grade de mobilitate: gradul I - mobilitate ușor mai mare decât cea fiziologica în sens V0, excursia extremității incizale sau ocluzale nu depășește 1mm; gradul ÎI - mobilitate mult mai mare decât cea fiziologica, în sens V-0 și M-D depășind 1 mm; gradul III - mobilitate foarte accentuată în sens V-0, M-
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
clinician. Din punct de vedere clinic se disting trei grade de mobilitate: gradul I - mobilitate ușor mai mare decât cea fiziologica în sens V0, excursia extremității incizale sau ocluzale nu depășește 1mm; gradul ÎI - mobilitate mult mai mare decât cea fiziologica, în sens V-0 și M-D depășind 1 mm; gradul III - mobilitate foarte accentuată în sens V-0, M-D, si vertical (axial) Clasificarea comparativa a mobilității dentare după Korber [171]: ARPA 1960 Statusul parodontal Gradul 0 clinic stabil
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
sens V-0 și M-D depășind 1 mm; gradul III - mobilitate foarte accentuată în sens V-0, M-D, si vertical (axial) Clasificarea comparativa a mobilității dentare după Korber [171]: ARPA 1960 Statusul parodontal Gradul 0 clinic stabil, mobilitate fiziologica Gradul 1 mobilitate sesizabila , palpabila Gradul 1 vibrație, creșterea mobilității Gradul ÎI mobilitate vizibilă, evidență Gradul 2 mobilitate vizibilă Gradul III mobilitate la presiunea buzelor, a limbii și la presiune axiala Gradul 3 mobilitate la presiunea limbii Gradul 4 mobilitate
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
mobilitate mai mare de 1 mm în plan orizontal; grad 3 = mobilitate coronara de peste 1 mm în plan orizontal asociată cu mișcări de intruzie / rotație. Mobilitatea patologica a dinților afectați parodontal trebuie diferențiată de mobilitatea crescută care însoțește unele stări fiziologice sau patologice ale organismului sau din sfera dentomaxilara. Menționam câteva astfel de situații: o mobilitatea fiziologica crescută din timpul sarcinii, datorită relaxinei luteinice; o mobilitatea fiziologica crescută din cursul erupției dentare datorită formării incomplete a rădăcinii o mobilitatea dentară din
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
în plan orizontal asociată cu mișcări de intruzie / rotație. Mobilitatea patologica a dinților afectați parodontal trebuie diferențiată de mobilitatea crescută care însoțește unele stări fiziologice sau patologice ale organismului sau din sfera dentomaxilara. Menționam câteva astfel de situații: o mobilitatea fiziologica crescută din timpul sarcinii, datorită relaxinei luteinice; o mobilitatea fiziologica crescută din cursul erupției dentare datorită formării incomplete a rădăcinii o mobilitatea dentară din cursul afecțiunilor parodonțiului apical, datorită inflamației acute a țesuturilor perapicale; o mobilitatea crescută a dinților stâlpi
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
patologica a dinților afectați parodontal trebuie diferențiată de mobilitatea crescută care însoțește unele stări fiziologice sau patologice ale organismului sau din sfera dentomaxilara. Menționam câteva astfel de situații: o mobilitatea fiziologica crescută din timpul sarcinii, datorită relaxinei luteinice; o mobilitatea fiziologica crescută din cursul erupției dentare datorită formării incomplete a rădăcinii o mobilitatea dentară din cursul afecțiunilor parodonțiului apical, datorită inflamației acute a țesuturilor perapicale; o mobilitatea crescută a dinților stâlpi de punte sau ancorați de croșete cu epuizare parodontala datorită
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
aplicată sub control electronic. Dintele este percutat cu serii de 16 impulsuri (4 impulsuri/secundăă iar gradul de atenuare este înregistrat digital și acustic pe o scară gradata de la (-8Ă la (+50Ă. Grade de mobilitate (Periotestă: valori (-8Ă - (+9Ă = mobilitate fiziologica; valori (+ 10Ă - (+ 19Ă = mobilitate perceptibila; valori (+20Ă - (+29Ă = mobilitate vizibilă; valori (+30Ă - (+50Ă = mobilitate severă. Informațiile privind modificările structurale se obțin prin măsurarea caracteristicilor de elasticitate și vâscozitate ale parodonțiului. Dispozitivul calculează valori care sunt afișate pe display. Principiul: proprietățile
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
și a sângerării, reduce pungile parodontale și elimină infecția, stopează formarea de puroi, oprește distrucția țesutului moale și a osului, reduce mobilitatea anormală a dintelui, stabilind funcția ocluzală normală, restaurând, în unele cazuri țesuturile distruse prin boală, restabilește conturul gingival fiziologic necesar prezervării parodontale, previne recurenta bolii și reduce pierderea dinților. Planul de tratament și etapizarea trebuie alcătuite după o examinare minuțioasa și după un diagnostic corect. Tratamentul variază de la un pacient la altul, în funcție de stadiul de evoluția al bolii
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
la nevoie, o reevaluare însoțită de extracție sau imobilizarea dintelui afectat. Există câteva situații clinice generale unde imobilizarea dintelui poate fi benefică. Obiectivul general este de a crea un mediu în care mobilitatea dintelui să poată fi ținută între limitele fiziologice în timp ce se restaurează funcțiile și confortul pacientului. O indicație evidență pentru imobilizare este atunci când pacientul prezintă dinți ce au devenit mobili ca rezultat direct al piederii gradate de os alveolar, parodonțiu redus. O a doua indicație pentru
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
ani), care prezentau atât inflamație gingivala cât și depozite de tartru subgingival, arată ca procentele de dinți cu depozite de tartru subgingival (39%) și cele de dinți cu gingivite (40%) sunt foarte apropiate. Deși sunt implicate și fenomene de involotie fiziologica care contribuie la instalarea recesiunii gingivale, putem presupune că la persoanele cu depozite de tartru subgingival acesta a avut un rol favorizant în instalarea și porogresia pierderii de atașament parodontal prin recesiune gingivala. Un studiu (Albandar[14]) evaluează prevalența tartrului
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
dovedit a fi superioară instrumentării manuale în ceea ce privește îndepărtarea plăcii și tartrului și reducerea mobilității dentare. Tehnicile actuale de preparare a suprafețelor radiculare expuse la boală parodontala sunt limitate la instrumentare mecanică aprofundatăși irigare cu apă sau cu soluții de ser fiziologic. Obiectivul este eliminarea plăcii și tartrului rezidual în același timp cu stratul superficial de cement care conțin substanțe citotoxice. Aceasta poate fi realizată cu ajutorul unor chiurete ascuțite și treceri repetate pe aceeași față a dintelui. O situatie particulară este prezența
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
metabolice arborele respirator trebuie protejat în cazul expunerii la ozon, de aceea este greșită extrapolarea toxicității ozonului de la nivelul sistemului pulmonar în detrimentul sângelui. Chiar dacă ozonul este un potențial mutagen, pînă în momentul de față datele experimentale obținute în condiții fiziologice și dovezile clinice nu au evidențiat afectarea celulară sau efecte adverse la pacienți, cu atat mai mult cu cât sângele este expus la ozon în concentrații scăzute (0,21-1,68mMĂ față de cele mutagenice (1,5-5,6 mMĂ. Dacă ozonul este
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
debitului cardiac, scăderea perfuziei cerebrale, coronare și renale și apariția semnelor de suferință neurologică (sincope) și/sau de insuficiență cardiacă și renală. Conductibilitatea constituie capacitatea de propagare a potențialului de acțiune de la nivelul pacemaker-ului principal (nodul sinoatrial în condiții fiziologice) la celulele mio -cardice contractile (atriale și ventriculare), declanșând depolarizarea și contracția acestora (1). 31.2. Particularități la vârstnici Odată cu avansarea în vârstă, la nivelul sistemului de conducere se produce o creștere a cantității de țesut elastic și de colagen
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
de alți factori, cum ar fi contribuția sistolei atriale, precum și secvența de activare a ventriculului stâng (VS). Astfel obiectivele pacing-ului cardiac ar putea fi: obținerea unei frecvențe cardiace stabile; restabilirea sincroniei atrioventriculare; atingerea unei competențe cronotrope (rate-response); ‒ secvență de activare fiziologică. Odată cu evoluția tehnologiei stimulatoarelor cardiace a apărut și necesitatea utilizării unor simboluri speciale pentru a descrie funcțiile acestora. Codificarea universală a pacemakerelor a fost introdusă încă din 1974, când se referea doar la trei poziții, și ulterior revizuită pentru ca în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
referindu-se la ajustarea automată a frecvenței de stimulare pentru a compensa incompetența cronotropă, iar la unele generatoare de puls variația simultană a altor parametri legați de timing, cum ar fi perioadele refractare și intervalele AV în funcție de măsurarea unei variabile fiziologice: accelerație, vibrație mecanică sau ventilație pe minut. Uneori, referirile la poziția IV se fac și prin termenul „senzor”. Folosirea acestor coduri convenționale este o resursă care exprimă fie caracteristicile maxime ale unui dispozitiv (necesare în etichetare și arhivare), fie modul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
Primele trei poziții sunt întotdeauna necesare (6). Boala nodului sinusal (sindromul bradicardie-tahicardie) Boala nodului sinusal (BNS) este forma cea mai severă a disfuncției de nod sinusal cauzată de incapacitatea intrinsecă a nodului sinusal de îndeplinire a funcției de pacemaker dominant fiziologic. În literatura anglo-saxonă este menționat ca sindrom de sinus bolnav (sick sinus syndrome) . Prezintă ca forme de manifestare: bradicardia sinusală, oprirea sinusală, blocul sinoatrial, ritmul joncțional, fibrilația atrială (FA), tahiaritmii supraventriculare. 31.4.1. Etiologie Substratul este variabil: componentă familială
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]