5,371 matches
-
dar, cu excepția recunoașterii prompte a hemoragiei intracraniene, CT este înlocuit progresiv de rezonanța magnetică nucleară (RMN). Tehnica RMN bazată pe difuziune poate identifica leziunea ischemică în câteva minute după ocluzia arterială. Mai mult decât atât, RMN, în special secvențele FLAIR (fluid attenuated inversion recovery), este superior CT-ului în identificarea infarctelor cerebrale silențioase, fără expresie clinică, marea majoritate a acestora fiind mici și profunde (infarcte lacunare). Studiile au arătat că infarctele cerebrale mici, silențioase, microhemoragiile și leziunile substanței albe detectate prin
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
stabilirea medicamentului propice și dozelor optime sunt necesare controale repetate, acest lucru presupunând răbdare atât 132 din partea medicului, cât și a pacientului. De exemplu, un diuretic poate crește eficacitatea celor mai multe droguri, prevenind ,,pseudo-toleranța’’ ce se dezvoltă frecvent prin retenție de fluide, după administrarea unor blocanți adrenergici și vasodilatatoare. Având în vedere că aproximativ 50% din pacienți nu răspund la monoterapie, folosirea de combinații medicamentoase este utilă, iar asocierile de două sau chiar trei medicamente, eventual într-o singură tabletă, reduc costurile
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
care este contraindicată în 181 ischemia miocardică. Are efecte benefice în HTA asociată excesului de catecolamine, ca feocromocitomul, oprirea tratamentului cu clonidină, supradoză de cocaină. Limitarea utilizării este dată de efectele adverse amintite, dar și de retenția de sodiu și fluide. Alte droguri utilizate ca rezerpina, metildopa, guanetidina au fost înlocuite în majoritatea situațiilor de agenții descriși mai sus. CAPITOLUL 6 HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ SECUNDARĂ Hipertensiunea arterială cu etiologie cunoscută este definită drept hipertensiune secundară. Cunoașterea etiologiei permite vindecarea prin terapie farmacologică
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
organe se ridică un conflict aparent. Fiecare conexiune a mașinii, fiecare zgomot al mașinii a devenit insuportabil pentru corpurile fără organe (...Ă. Corpul fără organe opune mașinilor-organe suprafața sa glisantă, opacă și moale. Fluxurilor legate, conectate și întrerupte le opune fluidul său amorf, nediferențiat (Deleuze și Guattari, 1972, p. 15Ă. Acest fenomen de repulsie și de negare constituie starea paranoică a mașinii: stadiul ontologic în care corpul fără organe respinge mașinile dezirante. Însă în cadrul acestui nivel de opoziție, între procesele productive
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
granița dintre genetic și cibernetic. Deopotrivă coordonează și este coordonat de întruchipările variate ale spațiului virtual, de fluxuri și de intensități ontologice, sociale, politice, economice, acumulează și coagulează, dar și pierde și destructurează în fenomenele încorporării. De la sedimentele identității până la fluidele recombinărilor, subiectul avataric cunoaște o gamă largă de întrupări și localizări, de impurități și de mixaje corporale, mintale și societale. Aflată sub semnul vitalității nomade, identitatea la interfață face coaliție cu alteritatea, relaxându-și și negociindu-și granițele, cu riscul
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în instalațiile/performările artistice (vezi Stelarc în primul capitolă stă mărturie pentru imposibilitatea renunțării la existența corporal-identitară în spațiul virtual. În toate aceste ipostaze, trupul este punctul de întâlnire și de colaborare dintre fluxurile digitale și toposurile lumii fizice, dintre fluidele corporale și impulsurile mintale, astfel încât relaționarea dintre acestea nu poate fi unilaterală. Virtualitatea este o condiție spațial-ontologică generată de corporealitatea și identitatea fizice, însă acesta din urmă sunt afectate și strămutate de acțiunile și procesele tehnologiei computaționale. O arhitectură virtuală
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
posibilitățile de manipulare și de expunere. Aceste manifestări artistice surprind corpul fie în aspectele domestice ale vieții cotidiene ori în situațiile de risc și de suferință, fie în circumstanțele mediale ale simulacrului identității. Fie în latura viscerală și carnavalescă a fluidelor și a dorințelor corporale fie în ipostaza de activism social și politic împotriva spectacolului și a comodificării. De asemenea, aceste direcții nu mai pătrează distanța dintre corp și imagine, dintre fenomenologic și mecanologic, dintre realitate și simulare ori dintre organic
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a trupului în spațiul tehnologizat. Metafora raportului dintre corp și spațiu, dintre subiectul postuman și realitate virtuală este una mecanic-organică, o metaforă care reunește tehnologicul cu biologicul, despațializarea cu respațializarea într-o mișcare de întrepătrundere a lucrurilor, de contopire a fluidelor cu solidele sau de întrețesere a marginilor corporale. În ceea ce privește, pe de o parte, visele, iar, pe de altă parte, coșmarele întrevăzute prin domeniile inteligenței artificiale, ingineriei genetice sau nanotehnologiei, postumanismul temperat recunoaște atât oportunitatea cât și pericolul care merg, ambele
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
al înțelepciunii, puterii sau forței. Bijuteriile împărtășesc simbolismul pozitiv, adesea înalt valorizat, al pietrelor și metalelor prețioase ce le compun. Dincolo de funcția de înfrumusețare, ele posedă o energie activă și transformatoare. Bijuteriile sunt expresia comorii spirituale, a energiei subtile, a fluidului cosmic. Munca dificilă și delicată a bijutierului simbolizează, de altfel, evoluția spirituală, care necesită o atitudine exigentă, minuțioasă și răbdătoare. 2. În plan profan, bijuteriile semnifică frivolitatea și senzualitatea. Sunt semnul atașamentului față de materie, al prevalenței aparenței asupra esenței. Evocă
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
domeniilor constructive, precum și cei conduși de René Thom în domeniul biologiei. O a treia tendință foarte promițătoare este creșterea interacțiunii unor matematicieni cu grade diverse de "puritate" în unele domenii ale aplicațiilor matematice. Am putea indica exemple semnificative în mecanica fluidelor, procesele stochastice, analiza numerică a ecuațiilor cu derivate parțiale, teoria controlului și sistemele dinamice, precum și în economia matematică. Putem observa în această ultimă tendință un antidot promițător la dezvoltarea negativă din ultimii ani a unei împărțiri sistematice (și în multe
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
plauzibil, care este singurul fel de raționament de care ținem seama în treburile de zi cu zi. Raționamentul demonstrativ are standarde rigide, codificate și clarificate prin logică (logica formală sau demonstrativă), care este teoria raționamentului demonstrativ. Standardele raționamentului plauzibil sunt fluide, și nu există nicio teorie pentru un astfel de raționament care să poată fi comparată în claritate cu logica demonstrativă sau să conducă la un consens comparabil. Se impune atenției noastre un alt aspect referitor la cele două feluri de
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
curând, iar altele încă nerezolvate. Să amintim câteva dintre acestea: problema lui Fermat (de curând rezolvată), principiul lui Dirichlet, ipoteza lui Riemann, conjecturile și problemele lui Poincaré formulate la începutul secolului al XX-lea, corectitudinea problemei Cauchy pentru ecuația mecanicii fluidelor în trei dimensiuni (ecuațiile Navier-Stokes). Matematica și logica 6 Henri Poincaré Poate matematica să fie redusă la logică fără să facă apel la principii care îi sunt proprii? Există o întreagă școală, plină de ardoare și credință, care se străduiește
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
prin invazia de Curvularia lunata, însă peritonita nu s-a produs (60). Alți autori, pe baza unor studii clinico-microbiene au atras atenția asupra prezenței implicării fungilor în peritonitele primitive la dializații ambulatoriu (67, 68, 75, 140, 155, 175, 183). Infecția fluidului de ascită este în 75-80% de natură enterică (E. coli, Klebsiella pneumoniae), iar în 25% poate fi implicat pneumococul, care nuși are originea în intestin (138). Același autor analizează frecvența implicării diferitelor microorganisme în peritonita bacteriană spontană și bacterascită (99
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
diferitelor microorganisme în peritonita bacteriană spontană și bacterascită (99, 292). În tabelul 4 se evidențiază prezența S. aureus în cazul bacterascitei, inocularea producându-se în urma paracentezei, germenele posibil să fie însămânțat de pe tegument. Gibas publică un caz de infecție a fluidului ascitic cu Arachnomyces kanei (93). Aeromonas spp. este un microorganism acvatic Gram-negativ implicat în variate infecții umane. Este ubicvitar, fiind izolat din apă, vegetale, pește. Calea contaminării este orală, odată cu alimentele (116, 123). Este rareori izolat în țările din vestul
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
mulți mediatori antiinflamatori decât proinflamatori, pentru a preveni răspunsul imun sistemic necontrolat și a devia activarea lor de către țesuturile infectate. Eliberarea citokinelor și a mediatorilor inflamației are ca efect sistemic creșterea permeabilității capilare, ce antrenează pierderea proteinelor intravasculare și a fluidelor în compartimentul interstițial. Contractilitatea miocardică se reduce datorită eliberării de TNF-α. Mediatorii proinflamatori produc bronhoconstricție și poate să apară sindromul de detresă respiratorie. Răspunsul imun antiinflamator vizează celulele mediatoare și toate căile de reglare umorală. Se generează o cascadă inflamatorie
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
care va fi însămânțat pe medii aerobe și anaerobe. După Koulaouzidis (137) există mai multe variante de peritonită spontană bacteriană: - peritonita monomicrobiană și non-neutrocitică, termen folosit pentru a descrie colonizarea lichidului de ascită de către bacterii în absența reacției inflamatorii a fluidului peritoneal (≤250 PMN/mm3, cultură pozitivă, semne și simptome specifice infecției). Diagnosticul este de ascită bacteriană (bacterascită), diagnostic care se precizează la 2-3 zile de la însămânțarea lichidului de ascită. Dacă în lichidul peritoneal sunt <250 PMN/mm3 și a doua
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
95% din cazuri; poate stabili cu exactitate diagnosticul și poate fi utilizată când pacientul este stabil (69). În infecțiile abdominale utilizarea CT abdominal și al pelvisului rămâne mijlocul ales pentru studierea acestor infecții. Poate depista în intestinul subțire cantitatea de fluid și aria inflamatorie (76); - rezonanța magnetică (RMN) este rar folosită din cauza costului și lipsei aparaturii, însă prezintă o sensibilitate deosebită; Evaluarea CT și US în IIA au fost studiate în relație cu apendicita acută. Doria și colab. (2006), au evaluat
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
sau cardiacă. Resuscitarea volemică este un reper major al terapiei intensive la acești pacienți (18, 219). Tratarea hipovolemiei prin înlocuirea pierderilor reprezintă o componentă fundamentală în terapia bolnavului critic, nerezolvarea acesteia conducând la disfuncții organice ireversibile și deces. Resuscitarea cu fluide, precoce și susținut, va reduce incidența insuficienței renale și pulmonare, precum și letalitatea. În administrarea fluidelor la pacientul critic septic se discută două probleme: - cantitatea de lichide administrate; - compoziția fluidelor administrate. Pentru Boldt pare mai importantă administrarea fluidelor precoce și în
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
219). Tratarea hipovolemiei prin înlocuirea pierderilor reprezintă o componentă fundamentală în terapia bolnavului critic, nerezolvarea acesteia conducând la disfuncții organice ireversibile și deces. Resuscitarea cu fluide, precoce și susținut, va reduce incidența insuficienței renale și pulmonare, precum și letalitatea. În administrarea fluidelor la pacientul critic septic se discută două probleme: - cantitatea de lichide administrate; - compoziția fluidelor administrate. Pentru Boldt pare mai importantă administrarea fluidelor precoce și în cantitate optimă decât compoziția acestora (18). Studii experimentale par să indice că resuscitarea numai cu
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
nerezolvarea acesteia conducând la disfuncții organice ireversibile și deces. Resuscitarea cu fluide, precoce și susținut, va reduce incidența insuficienței renale și pulmonare, precum și letalitatea. În administrarea fluidelor la pacientul critic septic se discută două probleme: - cantitatea de lichide administrate; - compoziția fluidelor administrate. Pentru Boldt pare mai importantă administrarea fluidelor precoce și în cantitate optimă decât compoziția acestora (18). Studii experimentale par să indice că resuscitarea numai cu soluții cristaloide (Ringer lactat) este insuficientă; nerezolvarea și agravarea răspunsului inflamator fiind în legătură cu imposibilitatea
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
deces. Resuscitarea cu fluide, precoce și susținut, va reduce incidența insuficienței renale și pulmonare, precum și letalitatea. În administrarea fluidelor la pacientul critic septic se discută două probleme: - cantitatea de lichide administrate; - compoziția fluidelor administrate. Pentru Boldt pare mai importantă administrarea fluidelor precoce și în cantitate optimă decât compoziția acestora (18). Studii experimentale par să indice că resuscitarea numai cu soluții cristaloide (Ringer lactat) este insuficientă; nerezolvarea și agravarea răspunsului inflamator fiind în legătură cu imposibilitatea de a crea o perfuzie viscerală adecvată. Practica
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
cataboliților. Reechilibrarea volemică se poate realiza lent sau rapid în raport cu etiologia peritonitei și se face sub monitorizare clinică (puls, TA, diureză orară, scaune) și paraclinic (măsurarea presiunii venoase centrale - PVC, a hemoconcentrației, anemiei, hipoproteinemiei, deficitului electrolitic și acido-bazic). Terapia cu fluide va fi atent urmărită pentru a se evita supraîncărcarea spațiului intravascular sau/și decompensarea cardiacă. Această monitorizare este complexă montându-se: - un cateter venos central sau un cateter în artera pulmonară; - o sondă urinară à demeure pentru urmărirea diurezei orare
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
disfuncțiile de organ drept consecință a scăderii presiunii intraabdominale. Pacientului i se introduce o sondă de aspirație naso-gastrică în mai multe scopuri (198, 291): golirea stomacului în vederea anesteziei generale; - aspiratul digestiv va fi luat în calcul pentru stabilirea balanței de fluide cât și pentru evaluarea dezechilibrelor hidroelectrolitice;suprimă vărsăturile prevenind aspirația traheobronșică;reduce distensia abdominală; - ușurează ventilația pulmonară. Disfuncția respiratorie necesită tratament gradat, de la simpla administrare de oxigen pe sondă nazală sau mască până la intubația endotraheală și ventilație mecanică. Probleme apar
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
pentru infecții localizate vor fi tratați doar în primele 24 de ore (247). Profilaxia cu antibiotice se mai recomandă în următoarele circumstanțe: - pacienți cu necroză intestinală secundară accidentului vascular sau ocluziei prin strangulare, când nu există evidența perforației sau infecția fluidului peritoneal; bolnavi operați pentru perforații gastro-intestinale la care s-a intervenit în primele 24 ore în absența terapiei antiacide sau prin procese maligne; - pacienți operați după traumatisme sau leziuni iatrogene rezolvate în primele 12 ore. Anamneza completă a pacientului și
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
bolnavilor cu șoc septic, mortalitatea a fost de 35% față de 8% în grupul care nu asocia șocul. Nu s-au constatat diferențe între infecțiile comunitare față de cele nosocomiale. Vârsta ≥ 65 ani, 2 sau mai multe microorganisme, sau prezența anaerobilor în fluidul peritoneal au constituit riscuri pentru apariția șocului. Infecția cu enterococi și rezistența la terapia antiinfecțioasă este sugerată de existența în antecedentele pacientului a terapiei antiinfecțioase, terapia cu cefalosporine la pacienții imunocompromiși de afecțiuni valvulare, transplant hepatic sau unii având materiale
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]