7,943 matches
-
în ceea ce privește comportamentul. În cazul în care comportamentul deschis nu este solicitat cu succes, opinia particulară este consonantă cu cunoștințele a ceea ce a făcut, dar cunoștințele răsplății neobținute sau pedepsei suferite sunt disonante cu cunoștințele a ceea ce a făcut. 3. Expunerea forțată sau accidentală la noi informații poate crea elemente cognitive ce sunt disonante cu nevoia actuală de creștere a cunoașterii. Apare ceea ce numim fie „dezaprobare”, fie „plictiseală”. 4. Exprimarea deschisă a dezacordului într-un grup duce la existența unei disonanțe cognitive
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
din Coșbuc, dar la fel de neplăcut ar fi fost să memorez versuri din Vlahuță; mă enervează însă faptul că nu am putut să aleg o lectură splendidă despre viața lui Eminescu”. 3. „Magnitudinea disonanței rezultate din încercarea de a solicita încuviințarea forțată este maximală dacă această încercare a fost promisă anterior sau dacă este urmată de o pedeapsă aspră. Magnitudinea disonanței este maximă chiar dacă solicitarea încuviințării este respinsă” (ibidem) De exemplu: „Mi s-a promis că voi putea să văd un film
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
exemplu: „Mi s-a promis că voi putea să văd un film interesant, dar, ulterior, promisiunea a fost încălcată; ba chiar mi s-a promis că voi fi pedepsit să memorez zece strofe din Coșbuc”. 4. „Dacă este solicitată încuviințarea forțată, magnitudinea disonanței descrește în raport cu magnitudinea recompensei și crește în raport cu magnitudinea pedepsei” (ibidem) 5. „Dacă încuviințarea forțată nu poate fi obținută, magnitudinea disonanței crește în funcție de magnitudinea recompensei și a pedepsei” De exemplu: „Nu mi s-a dat voie să vizionez acel
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
a fost încălcată; ba chiar mi s-a promis că voi fi pedepsit să memorez zece strofe din Coșbuc”. 4. „Dacă este solicitată încuviințarea forțată, magnitudinea disonanței descrește în raport cu magnitudinea recompensei și crește în raport cu magnitudinea pedepsei” (ibidem) 5. „Dacă încuviințarea forțată nu poate fi obținută, magnitudinea disonanței crește în funcție de magnitudinea recompensei și a pedepsei” De exemplu: „Nu mi s-a dat voie să vizionez acel film interesant. Mi s-a promis o recompensă, dar mă simt și mai frustrat; mi s-
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
pe a ambelor. 2. Disonanța în urma deciziei poate fi redusă prin observarea unor caracteristici ale alternativelor alese și nealese ca fiind identice. 3. Disonanța în urma deciziei poate fi redusă prin scăderea importanței varietății de aspecte ale deciziei. 4. Dacă încuviințarea forțată (forced compliance) a fost solicitată, disonanța poate fi redusă prin schimbarea opiniei personale pentru a o aduce la același nivel cu comportamentul deschis sau prin amplificarea cantității de răsplăți sau pedepse. 5. Dacă încuviințarea forțată nu reușește să fie solicitată
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ale deciziei. 4. Dacă încuviințarea forțată (forced compliance) a fost solicitată, disonanța poate fi redusă prin schimbarea opiniei personale pentru a o aduce la același nivel cu comportamentul deschis sau prin amplificarea cantității de răsplăți sau pedepse. 5. Dacă încuviințarea forțată nu reușește să fie solicitată, disonanța poate fi redusă prin intensificarea opiniei personale originale sau prin micșorarea recompensei ori a pedepsei. 6. Prezența disonanței conduce la căutarea de noi informații care vor susține consonanța cunoașterii cu elementele cognitive existente și
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
elementele cognitive existente și vor ocoli acele surse de informații ce duc la mărirea disonanței. 7. Când unele elemente cognitive implicate într-o disonanță pot fi reduse prinschimbarea comportamentului, în acest fel se schimbă și elementele cognitive disonante. 8. Expunerea forțată sau accidentală la informații care tind să crească disonanța duce la interpretarea și priceperea greșită a informațiilor persoanei care, astfel expusă, tinde să evite creșterea disonanței. 9. Introducerea disonanței prin exprimarea dezacordului față de alte persoane poate fi redusă prin schimbarea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
calcul și (1) evitarea asediului de întrebări (unii oameni au tendința de a pune mai multe întrebări simultan); (2) întreruperea în permanență, cu alte întrebări, a celui care răspunde; (3) punerea unor întrebări tendențioase; (4) încercarea de obținere a acordului forțat (de tipul „aveți încredere în mine” - implicit „acceptați de bun tot ceea ce spun eu”); (4) folosirea întrebărilor închise pentru a „pune la zid” o persoană (cerința „te rog să răspunzi prin da sau nu”). De aceea, rolul moderatorului în cazul
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
care, fiind mai puțin implicativi, se vor adapta relativ mai greu la o activitate atât de nedirijată), cât și tendințele de superficialitate (ale membrilor care se vor integra rapid, dar la suprafață). Pentru îmbunătățirea activității se pot utiliza: tehnica legăturilor forțate (combinarea a două noțiuni diferite sau alegerea a două numere la întâmplare, evidențierea ideilor, emise până la acel moment, care au numerele respective și combinarea acelor idei etc.); tehnica listării atributelor (notarea tuturor atributelor ce caracterizează fenomenul supus dezbaterii: culoare, textură
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
sau se încadrează în mișcarea unui grup și dacă este așa atunci să luăm în considerare dacă grupul este alcătuit din membrii de familie, oameni având aceeași origine etnică, prieteni sau colegi de muncă. Distincția este importantă dacă majoritatea migrației forțate se referă la indivizi sau grupuri etnice, în timp ce majoritatea migrației calificate se referă la familii sau grupuri profesionale. În mod excepțional o populație întreagă poate să se deplaseze; în acest caz, migrația poate fi definită ca un exod. Pot fi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
artiști, actori, comici și lucrători turiști; specialiști din sport; ofițeri, soldați privați; studenți și cei care au absolvit studiile postuniversitare. Iredale propune cinci tipologii pe baza cărora este clasificată forța de muncă calificată (Iredale, 2001, 8): motivația - de exemplu, exodul forțat, capitalul uman; originea și destinația - de exemplu, țări dezvoltate/în curs de dezvoltare; canalul sau mecanismul - de exemplu, companii, centre de recrutare, scheme de mobilitate; durata șederii - de exemplu, permanentă/temporară; modalitatea de integrare - de exemplu, dezavantajată, neutră sau recepție
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
culturale, opere, fragmente, rămășițe din opere finite imposibil de reconstituit, care adesea sunt simultane, nu succesive; să dispună la orizontală o realitate mult mai vie și mai diversificată decât pare ea după ce este trecută prin sita criteriilor și a clasificărilor forțate. Michel Foucault, în Arheologia cunoașterii, a făcut distincția dintre istoria ca succesiune temporală de evenimente și arheologie 1. Fiind la originea ei un demers didactic, istoria literaturii este nevoită să impună sau mai curând să inventeze ordinea, logica acolo unde
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ei, nu este sarcina înțeleptului să încerce să o îndrepte; e de ajuns să o disprețuiască aceasta este atitudinea Lupului față de treburile cetății. Prin urmare, Lupul nu are ambiții politice, nu-și dorește puterea, ci doar tihna. De aceea, domiciliul forțat care i se impune nu e cea mai grea pedeapsă. Abia îi scuză inactivitatea. Ceea ce demonstrează Lupul este natura hibridă, grotescă a Strutocamilei. Aceasta este o monstruozitate, clădită împotriva firii, împotriva naturii. Nu comentez aici această demonstrație, ceea ce mă interesează
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
din Van Swieten și din Pinel referitoare la pretinsele vinecări ale diabetului prin practicile de igienă și plimbări la soare. Nimic, absolut nimic din pasajele citate nu arată că iluștrii mei predecesori au acordat cea mai mică importanță exercițiilor fizice forțate.” Revine apoi cu lucrări publicate în 1847-1848 și 1867, când spune: „Sub influența mișcărilor rapide, o mare cantitate de aer se introduce în plămâni. O cantitate mai mare de oxigen este utilizată, o cantitate mai mare de căldură și de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
să spun că am ajuns la aceste rezultate nu prin teorie, ci prin observație.” „Nu este un lucru ușor să convingi un om care a pierdut toate forțele sale că pentru a le recupera el trebuie să recurgă la exerciții forțate.” (7) Natura diabetului (a glucozuriei); Bouchardat folosește, de regulă, termenul de glucozurie sinonim cu diabetul. „Eu am stabilit primul, experimental, prin observații de netăgăduit, că există un exces de glucoză în sângele diabeticilor puternic afectați, și că ori de câte ori excesul de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
Academiei RSR, 1978); Raymond Aron consideră ca trăsătura definitorie a totalitarismului, existența unui singur partid (Tismăneanu, 2005). megalomane de industrializare intensă a țării, de sporire a natalității într-o vreme când în întreaga lume aceasta era în scădere, de sistematizare forțată, de plată a datoriilor externe și chiar de „creare a omului de tip nou, multilateral dezvoltat”, concomitent cu sacrificiul oricărui nivel decent de viață a populației și încălcând drepturile fundamentale ale omului. Nu există nici o șansă de opoziționism. De altfel
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
respectat pentru locuitori. De altfel, în planificarea centralizată a dezvoltării economiei, dreptul la existență și dezvoltare al orașelor și satelor precum și ierarhizarea importanței lor se decideau, pe hârtie, în funcție de aportul lor la economia națională (Ronnas, 1982, p. 144). Această sistematizare forțată crease o frică ce era simbolizată în uimirea și panica neputincioasă a oamenilor în fața intențiilor lui Ceaușescu de a dărâma bisericile. în fapt nu era vorba despre dărâmarea bisericilor ci despre desființarea unor localități rurale. înțelegem mai corect astfel marea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
copii. 4. Aceasta era în cel mai bun caz de 1/30. 5. Discursul lui Ceaușescu din noiembrie 1988, prezentat integral în ziarul Scânteia din 29 noiembrie 1988. 6. Anuarul Statistic al RSR, p. 83. vorba așadar și de sistematizarea forțată, neacoperită de realitatea condițiilor de trai ale populației. Planul de sistematizare a fost lansat în iulie 1972, dar abia în 1974 devine lege. Conform acestui plan (Ronnas, 1989), un număr de aproximativ 13.000 de sate sunt lăsate să-și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Astăzi, probabil că există un mai bun potențial reactiv la nivelul comunităților față de catastrofele naturale care par destul de frecvente în ultimii ani. în ciuda unei politici statale colectiviste, în perioada comunismului, sub amenințarea permanentă și consecutiv politicilor de urbanizare și industrializare forțată, s-a petrecut o rupere a țesutului social existent tradițional în satele din România. Oamenii au devenit indiferenți față de dificultățile vecinilor, față de ceea ce se întâmplă într-o altă familie din comunitate. Individualismul a înlocuit atitudinea tradițională de interes față de celălalt
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
producând hepatomegalie, turgescență jugulară, edeme periferice, ascită, oboseală [1]. Semnele stenozei mitrale au fost descrise ca: - scăderea amplitudinii pulsului, fibrilația atrială, șoc apexian vizibil; - zgomotul I (S1) accentuat - stenoza limitează închiderea spontană a valvei mitrale, valva rămâne deschisă până la închiderea forțată a acesteia de către sistola ventriculară; tardiv progresiunea stenozei împiedică funcționarea valvei și intensitatea S1 scade [1]; - clacment de deschidere accentuat la marginea inferioară stângă a sternului, după S2 (zgomotul 2), când valva mitrală se deschide forțat în diastolă prin presiunea
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
fund, scuzați expresia!, de peste tot, punându-i-se în față deținuții politici. Și nu se putea să-și taie toate relațiile cu lumea civilizată pentru niște deținuți politici. Comuniștii aveau, de fapt, un program să folosească deținuții politici la munci forțate pentru că nu-i costa nimic. Or, din cauza acestor presiuni au primit ordin cei de unde eram că nu mai au voie să bată, să te înjure, deși cu înjurăturile s-au potolit cel mai greu, că de bătut nu mai îndrăznea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
stat și ea săraca la Râmnicu Sărat vreo 5 ani deportată. După perioada asta, securiștii au făcut probabil vreo analiză și și-au zis: "ce ținem, mă, țăranca asta amărâtă și bătrână aici?" Și i-au dat drumul din domiciliu forțat. Ei, bunica avea grijă de un copil și a avut necazuri și la Râmnic, pentru că era la unul care lucra la un darac de lână, pe care l-au prins furând. Bunica avea grijă de copilul lui și acesta ne
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
acolo. Mai venea cu câte un pic de mâncare care rămânea de la bucătărie și a fost puțin mai bine pentru noi în acea perioadă cât a lucrat acolo, 4-5 luni. Sora asta a mea n-a stat mult în domiciliu forțat, că după vreo câțiva ani a reușit să fugă și să ajungă la Brașov. C. I.: Obligația deportatului politic era să se prezinte odată pe săptămână la Miliția locală... R. R.: Numai mama era obligată să se prezinte. Nu și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
acolo doar o vară. A fost singura perioadă când un membru al familiei noastre s-a putut angaja într-un serviciu. C. I.: Dar oameni ai partidului sau ai securității nu veneau să vă controleze acolo la locuința din domiciliul forțat? R. R.: A venit unul singur de vreo două ori. Cred că era aceeași persoană. Îmbrăcat civil, cred că era securist. Când a văzut în ce condiții locuim a întrebat: Cum stați atâtea suflete în maghernița asta de câțiva metri
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
I.: Mama dumneavoastră a mai recuperat ceva din bunurile din casă, haine, mobile? R. R.: Nimic, absolut nimic. C. I.: Dar nici măcar bunica dumneavostră n-a mai găsit nimic, că mi-ați spus că bunica a plecat prima din domiciliul forțat? R. R.: Bunica s-a dus tot în casa aceea pe care a avut-o mama. După ce mama s-a mutat la conac, în casa în care stătuse a venit și au locuit ani de zile un sanitar cu nevastă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]