5,224 matches
-
Francul comorian sau francul comorez (în , iar în limba arabăفرنك قمري, cod ISO 4217: KMF, simbol local: FC) este moneda Uniunii Comorelor. Este subîmprțit în 100 de centime. Francul comorian era garantat în raport cu francul francez la o rată de schimb nominală de 75 FC pentru 1 FF. Conform decisiei Consiliului European din 23 noiembrie 1998, trecerea la euro nu modifică acordurile semnate între Franța pe de o parte, Uniunea Monetară Vest Africană, statele membre
Franc comorian () [Corola-website/Science/323760_a_325089]
-
nu modifică acordurile semnate între Franța pe de o parte, Uniunea Monetară Vest Africană, statele membre ale Băncii Statelor Africii Centrale, și Comore pe de altă parte. Astfel, de la 1 ianuarie 1999, rata de schimb se deduce din paritatea dintre francul francez și euro. (1 € = 6,55957 FF) adică 1 € = 491,968 FC (curs variabil, potrivit piețelor). Spre deosebire de "francul francez", "francul comorian" nu este o diviziune a monedei "euro". La 30 decembrie 2005, "Banca Centrală a Comorelor" a emis noi cupiuri
Franc comorian () [Corola-website/Science/323760_a_325089]
-
Statelor Africii Centrale, și Comore pe de altă parte. Astfel, de la 1 ianuarie 1999, rata de schimb se deduce din paritatea dintre francul francez și euro. (1 € = 6,55957 FF) adică 1 € = 491,968 FC (curs variabil, potrivit piețelor). Spre deosebire de "francul francez", "francul comorian" nu este o diviziune a monedei "euro". La 30 decembrie 2005, "Banca Centrală a Comorelor" a emis noi cupiuri de 500, 1.000, 2.000, 5.000, 10.000 franci comorieni. O bandă iridescentă verticală este prevăzută
Franc comorian () [Corola-website/Science/323760_a_325089]
-
Centrale, și Comore pe de altă parte. Astfel, de la 1 ianuarie 1999, rata de schimb se deduce din paritatea dintre francul francez și euro. (1 € = 6,55957 FF) adică 1 € = 491,968 FC (curs variabil, potrivit piețelor). Spre deosebire de "francul francez", "francul comorian" nu este o diviziune a monedei "euro". La 30 decembrie 2005, "Banca Centrală a Comorelor" a emis noi cupiuri de 500, 1.000, 2.000, 5.000, 10.000 franci comorieni. O bandă iridescentă verticală este prevăzută pentru a
Franc comorian () [Corola-website/Science/323760_a_325089]
-
968 FC (curs variabil, potrivit piețelor). Spre deosebire de "francul francez", "francul comorian" nu este o diviziune a monedei "euro". La 30 decembrie 2005, "Banca Centrală a Comorelor" a emis noi cupiuri de 500, 1.000, 2.000, 5.000, 10.000 franci comorieni. O bandă iridescentă verticală este prevăzută pentru a le face mai greu de falsificat.
Franc comorian () [Corola-website/Science/323760_a_325089]
-
-și folosească influența asupra lui Louis Henri pentru a-l convinge să-l numească pe fiul cel mic al lui Ludovic Filip, Henri d'Orléans, duce de Aumale moștenitor al său. Sofia a primit pentru serviciile sale 2 milioane de franci. În cele din urmă, noul rege bourbon Carol al X-lea a acceptat-o la curte. La 27 august 1820, Prințul de Condé a fost găsit spânzurat în dormitorul său atârnat de două batiste înnodate legate de mânerul ferestrei. Nimic
Louis Henri, Prinț de Condé () [Corola-website/Science/323016_a_324345]
-
Din cauza fluctuațiilor aurului și argintului, precum și din cauza turbulențelor politice de la începutul secolului al XX-lea, "Uniunea Monetară Latină" și-a suspendat activitatea în anii 1920 și s-a dizolvat la 1 ianuarie 1927. Franța instituise un sistem monetar, numit al francului germinal, făcând referință la legile fondatoare din 18 germinal anul III (7 aprilie 1795) și din 7 germinal anul XI (27 martie 1803), care instituiau: Coexistența celor două etaloane monetare, aurul și argintul, a creat o sursă potențială de instabilitate
Uniunea Monetară Latină () [Corola-website/Science/323184_a_324513]
-
și viruși). Lucrătorii din comerțul alimentar, care ating alimentele și încasează banii clienților pot fi agenți de transmitere a epidemiilor? În 2007, un studiu a confirmat că virușii gripali pot supraviețui până la cinci zile pe bancnote (bancnote de 50 de franci elvețieni emise de Banca Națională a Elveției). Virușii supraviețuiesc mai ușor atunci când concentrația virală este ridicată și chiar mai bine atunci când sunt protejați de mucus. Pentru acest studiu, au fost folosite secrețiile nazale a 14 bolnavi de gripă. În jumătate
Bancnotă () [Corola-website/Science/323383_a_324712]
-
se supunea exarhatului de Ravenna (și, indirect, patriarhului de Constantinopol), iar mai târziu dogilor Veneției. Ducii longobarzi din Friuli stăpâneau Aquileia și teritoriile înconjurătoare din zona Cividale. În 774, ducatul longobard a fost cucerit de către regele Carol cel Mare al francilor, pentru ca în 787 noul stăpân să numească un nou patriarh la Aquileia în persoana lui Paulinus, rezident la Cividale. În timpul patriarhului Maxentius, Statul papal a aprobat, la sinodul de la Mantova, precedența (așadar, supremația) patriarhului continental al Aquileiei asupra patriarhului de la
Patriarhatul de Aquileia () [Corola-website/Science/324257_a_325586]
-
prima oară despre problemele Orientului, cerând creștinilor occidentali să lupte împotriva musulmanilor care ocupaseră Țara Sfântă și atacau Imperiul Roman de Răsărit. Există șase mari izvoare istorice care fac referire la această parte a conciliului: cronica anonimă "Gesta Francorum" („Faptele francilor” datată c. 1100/1101), care a influențat toate versiunile discursului, cu excepția celei a lui Foucher de Chartres, care era prezent la conciliu; Robert Călugărul, care s-ar putea să fi fost prezent; Baldric, arhiepiscopul Dolului; și Guibert de Nogent, ultimii
Conciliul de la Clermont () [Corola-website/Science/324309_a_325638]
-
referire la Ierusalim. Urban citează însă nevoia de ajutor a Imperiului Bizantin împotriva atacurilor musulmante: În "Gesta Dei per Francos" de Robert Călugărul, o versiune extinsă a discursului, scrisă la circa douăzeci de ani după conciliu, prezintă apelul adresat „rasei francilor” ca o perorație ce a constat punctul culminant al apelului lui Urban pentru ortodoxie, reformă și supunere a Bisericii. Robert consemnează că Papa a cerut creștinilor occidentali, săraci și bogați, să sară în ajutorul bizantinilor din răsărit, deoarece „"Deus vult
Conciliul de la Clermont () [Corola-website/Science/324309_a_325638]
-
implantat un lăcaș de cult într-o casă particulară, cedată de "Præcordius". Este cunoscut că în această epocă exista un cartier de locuințe în acest loc. În jurul anilor 260 - 280, un incendiu a distrus cartierul, în momentul primelor invazii ale francilor. Locuințele distruse au fost înlocuite, poate, de antrepozite publice, cuprinse între "rue Saint-Romain", "rue du Change" și "rue des Carmes". Prima mențiune atestată a unui episcop la Rouen este din 314. Dar această dată, un an de la autorizarea cultului creștin
Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Rouen () [Corola-website/Science/325631_a_326960]
-
bune 4 cluburi elevețiene trebuiau să joace un meci preliminar de calificare cu echipele aflate pe locul 4 în Campionatele Italiei, Ungariei, Austriei și Cehoslovaciei. De altfel s-a decis ca 40% din veniturile de la fiecare meci( minim 3000 de franci elvețieni) să meargă la echipa oaspete. Printre condiții mai figurau: să aibă o zi fixă pentru meciuri, terenuri de iarbă și garduri de sârmă pentru spectatori. În urma diputării meciurilor din runda preliminară toate echipele din Elveția au fost eliminate. În
Cupa Mitropa () [Corola-website/Science/325652_a_326981]
-
acest motiv opinca apare asimetrică. În vara anului 1908, agenția pariziană Touring Club de France a lansat o provocare inedită: cine parcurgea 100.000 de kilometri pe jos, ocolind Pământul cu mijloace materiale proprii, avea să primească 100.000 de franci (sumă ce astăzi ar echivala cu o jumătate de milion de euro). În scurt timp, în competiție aveau să se înscrie aproape 200 de temerari. Printre ei și patru români. Toți studenți în Paris și toți în vârstă de doar
Opincă () [Corola-website/Science/325742_a_327071]
-
4 cluburi elevețiene trebuiau să joace un meci preliminar de calificare cu echipele aflete pe locul 4 în Campionatele Italiei, Ungariei, Austriei și Cehoslovaciei. De altfel s-a decis ca 40% din veniturile de a fiecare meci( minim 3000 de franci elvețieni) să meargă la echipa oaspete. Printre condiții mai figurau: să aibă o zi fixă pentru meciuri, terenuri de iarbă și garduri de sârmă pentru spectatori. În urma diputării meciurilor din runda preliminară toate echipele din Elveția au fost eliminate. Finala
Cupa Mitropa 1936 () [Corola-website/Science/325812_a_327141]
-
să ceară o fată în căsătorie și nu îndrăznește să se prezinte în fața părinților acesteia cu un simplu salariu de angajat. În fața refuzului lui Barnier, Martin îi dezvăluie faptul că el a deturnat mai mult de 60 de milioane de franci vechi (600.000 de franci noi) prin falsificarea registrelor contabile ale firmei. Amenințat că va fi denunțat la poliție, Martin îi spune patronului că are cunoștință de faptul că Barnier a prezentat declarații false de venituri la fisc. Barnier este
Oscar (film din 1967) () [Corola-website/Science/325830_a_327159]
-
căsătorie și nu îndrăznește să se prezinte în fața părinților acesteia cu un simplu salariu de angajat. În fața refuzului lui Barnier, Martin îi dezvăluie faptul că el a deturnat mai mult de 60 de milioane de franci vechi (600.000 de franci noi) prin falsificarea registrelor contabile ale firmei. Amenințat că va fi denunțat la poliție, Martin îi spune patronului că are cunoștință de faptul că Barnier a prezentat declarații false de venituri la fisc. Barnier este obligat să cedeze în fața șantajului
Oscar (film din 1967) () [Corola-website/Science/325830_a_327159]
-
în același timp vicepreședinte al companiei. Martin îi dezvăluie apoi lui Barnier că tânăra fameie pe care dorește să o ceară în căsătorie este în realitate fiica patronului său. Cu scopul ascuns de a recupera cele 60 de milioane de franci deturnate, Barnier îi propune lui Martin să-i "restituie" suma pentru ca el să i-o ofere fiicei sale drept cadou de nuntă. Totuși, Martin îi spune patronului că a transformat suma de bani în bijuterii și acestea se află la
Oscar (film din 1967) () [Corola-website/Science/325830_a_327159]
-
plânsul tinerei femei. La sfatul servitoarei Bernadette, Colette îi spune tatălui ei că așteaptă un copil pentru ca acesta să nu mai refuze căsătoria. Auzind aceasta, Barnier pare decis să aprobe căsătoria și să-i ofere cele 60 de milioane de franci în bijuterii lui Colette drept cadou de nuntă. Totul pare să fi revenit la normal. Dar înainte ca Martin să se întoarcă de la bancă, o tânără femeie se prezintă la ușa familiei Barnier. Ea îl anunță că este îndrăgostită de
Oscar (film din 1967) () [Corola-website/Science/325830_a_327159]
-
în casă și-i dezvăluie lui Barnier că strecurase printre hârtiile contabile semnate de acesta din urmă și o foaie albă prin care Martin a obținut o împuternicire bancară care i-a permis să scoată alte 60 de milioane de franci din contul lui Barnier. Martin îi propune acestuia să schimbe valiza cu bijuterii cu valiza cu cele 60 de milioane de franci. Barnier îi dă lui Martin valiza în care credea că este lenjeria intimă a Bernadettei. Fără știrea sa
Oscar (film din 1967) () [Corola-website/Science/325830_a_327159]
-
care Martin a obținut o împuternicire bancară care i-a permis să scoată alte 60 de milioane de franci din contul lui Barnier. Martin îi propune acestuia să schimbe valiza cu bijuterii cu valiza cu cele 60 de milioane de franci. Barnier îi dă lui Martin valiza în care credea că este lenjeria intimă a Bernadettei. Fără știrea sa, fosta servitoare se întorsese și schimbase valizele între ele, aducând valiza cu bijuterii. Barnier îi remite deci lui Martin, fără să știe
Oscar (film din 1967) () [Corola-website/Science/325830_a_327159]
-
fi fost botezat, deci creștin. Prima soție a lui Alboin a fost Chlothsind, creștină (de rit roman), fiică a regelui franc Clotar I (Lothar). Această legătură matrimonială, care a avut loc la puțin timp după moartea în 555 a liderului franc Theudebald, este considerată ca reflectând decizia lui Audoin de a se distanța de Bizanț, aliat tradițional al longobarzilor, dar ezitant în susținerea lui Audoin împotriva gepizilor. Importanța noii alianțe consta în faptul că francii îi era fățiș ostil Imperiului Bizantin
Alboin al longobarzilor () [Corola-website/Science/324990_a_326319]
-
după moartea în 555 a liderului franc Theudebald, este considerată ca reflectând decizia lui Audoin de a se distanța de Bizanț, aliat tradițional al longobarzilor, dar ezitant în susținerea lui Audoin împotriva gepizilor. Importanța noii alianțe consta în faptul că francii îi era fățiș ostil Imperiului Bizantin. Prima remarcare a lui Alboin pe câmpul de luptă a fost reprezentată de o ciocnire cu gepizii. În bătălia de la Asfeld, el l-a ucis în luptă pe Turismod (Thurismond), fiul regelui gepid Thurisind
Alboin al longobarzilor () [Corola-website/Science/324990_a_326319]
-
romanii și puținii ostrogoți rămași. Însă cel mai important grup, în afara longobarzilor, îl constituiau saxonii, dintre care 20.000 au participat la invazie. Saxonii erau tributari regelui franc Sigebert I, iar participarea indică faptul că Alboin ar fi avut sprijinul francilor în aventura sa din Italia. Numărul exact al eterogenului group adunat sub comanda lui Alboin nu poate fi cuantificat, drept pentru care s-au realizat multe estimări. Istoricul Neil Christie consideră că 150.000 de oameni ar fi o cifră
Alboin al longobarzilor () [Corola-website/Science/324990_a_326319]
-
570 a fost ținta unor raiduri longobarde anuale ample. Aceste atacuri au fost respinse până la urmă după o victorie repurtată de patriciul Mummolus de la Embrun. Ele au avut consecințe pe plan politic, înăsprind relațiile până atunci cordiale dintre longobarzi și franci și deschizând poarta unei alianțe între Imperiu și franci împotriva longobarzilor, coaliție cu care regele Guntram a fost de acord în jurul lui 571. În general, se crede că Alboin nu încuviințase acțiunile din Burgundia, însă, potrivit lui Gian Piero Bognetti, Alboin
Alboin al longobarzilor () [Corola-website/Science/324990_a_326319]