5,423 matches
-
provocate de idealul de siluetă feminină. Imaginea idealizată a femeii și emoțiile negative Un experiment realizat de psihologul Gayle Bessenoff a arătat că prezența siluetelor în presă și la televizor provoacă o scădere a bune dispoziții și sentimente latente de frustrare. În acest experiment Gayle Bessenoff a arătat unui număr de 112 tinere un teanc de reclame apărute în revistele pentru femei. Participantele au fost împărțite în două grupuri: cele din primul grup au văzut reclame pentru haine purtate de manechine
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
va încerca să-și ridice moralul mâncând după ce a constatat că nu este la fel de slab ca manechinele de la televizor. Problema este că alimentația compulsivă ne îndepărtează și mai mult de idealul care apare în mass-media. Idealul provoacă și mai multă frustrare și tot așa, ca într-un cerc vicios. Bărbații și idealurile de siluetă Un detaliu interesant este că nu numai femeile sunt victimele acestui fenomen. Un alt experiment a arătat că există un efect similar și asupra bărbaților. Psihologul Tantleff-Dunn
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
a stimei de sine prin cumpărături diverse. Concluzie Mediul publicitar este vectorul unor norme extrem de constrângătoare. Una dintre acestea este silueta. Iar sora sa geamănă - plăcerea de a mânca. Departe de a se concura, acestea se consolidează reciproc, prima provocând frustrarea, iar a doua aducând consolarea la această frustrare. Cuplul acesta are atâtea în comun, încât noi trăim într-o lume obsedată în același timp de slăbire și de atracția spre o alimentație compulsivă. Un bilet câștigător pentru consumerism, dar nu
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Mediul publicitar este vectorul unor norme extrem de constrângătoare. Una dintre acestea este silueta. Iar sora sa geamănă - plăcerea de a mânca. Departe de a se concura, acestea se consolidează reciproc, prima provocând frustrarea, iar a doua aducând consolarea la această frustrare. Cuplul acesta are atâtea în comun, încât noi trăim într-o lume obsedată în același timp de slăbire și de atracția spre o alimentație compulsivă. Un bilet câștigător pentru consumerism, dar nu neapărat și pentru echilibrul psihic al cetățenilor. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
dezagreabil? Se pare că creierului uman nu îi plac întreruperile într-un discurs, pentru că încearcă, în permanență, să anticipeze sfârșitul unei fraze, pornind de la începutul acesteia. Dacă acest sfârșit este întrerupt prematur, se întrerupe procesul de predicție cerebrală, care produce frustrare. Asta arată și următorul experiment. Psihologii Mark Beeman și Edward Bowden au dat unor voluntari să citească unor voluntari fragmente de fraze incomplete, în care apărea începutul frazei, dar era întreruptă în momentul cheie. D exemplu: „Paul a plecat de
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
de luarea deciziilor. Spre deosebire de rechinii agresivi, el se aseamănă mai mult cu un coral care așteaptă răbdător ca lucrurile să ajungă la el. Dacă un șef agresiv te determină să fii defensiv și mediocru, șeful pasiv te face să acumulezi frustrare și sentimente de neajutorare. Incapacitatea sa de a lua decizii esențiale îiar uneori chiar simpleț încetinește la maximum mersul lucrurilor și poate să-ți pună piedici în calea succesului personal. Iată cîteva din simptomele șefilor cu personalități pasive: Amînarea luării
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
mizerabil. Opinia recontextualizată: Nu comunică bine cu cei din jur. în fiecare din aceste exemplie, opinia inițială și cea recontextualizată sînt ambele valide. Totuși, cea de-a doua te situează într-o poziție superioară, care îți reduce totodată nivelul de frustrare. Pentru a recontextualiza în mod eficient, trebuie să faci un pas înapoi și să examinezi situația din punctul de vedere al motivației șefului dificil, nu din perspectiva modului în care te afectează comportamentul lui. După cum am afirmat în primul capitol
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
prezinți argumente logice care să sugereze că nu ești nici satisfăcut, nici eficient. Folosește o variantă a „sandvișului cu surprize” și dă-i de înțeles că genul acesta de abordare, prin care toată lumea trebuie să-și dea cu părerea, generează frustrări. Apelează la cîteva exemple memorabile, dar transmite-i clar și faptul că îi respecți eforturile de realiza un management pozitiv. Iată un posibil mod de a pune problema: Aș vrea să vă vorbesc în legătură cu o problemă. Știți, vă străduiți atît
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
care depun eforturi vor fi răsplătiți, iar cei care nu se implică suficient își vor primi pedeapsa. Problema e că șeful pare să facă alegerile complet la întîmplare. într-o zi ești pe post de cățeluș, în alta -țap ispășitor. Frustrarea indusă angajaților se datorează impresiei de permanentă nedreptate, asociată cu locul de muncă. „Ce rost mai are să-mi dau toată silința?”, te întrebi. „Tot pe Charlie o să-l ridice în slăvi”. Situația nu îi convine însă nici lui Charlie. Cînd
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
să respingă gazda și locul pe care-l vizitează. Interesant este faptul că, în lumea virtuală, vizitatorul poate intra în mod voluntar în ceea ce specialiștii numesc "balon ambiental" sau "balon turistic", creat de vizitatorul însuși în încercarea de a evita frustrarea și "de a completa procesul de autoiluzionare", dar și ca rezultat al incapacității sale de a-i controla pe membrii comunității "distribuiți" în spectacol. Prin extrapolare, "balonul ambiental" devine orice "spațiu bine delimitat, care este sigur, controlat și mediatizat" și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
controla pe membrii comunității "distribuiți" în spectacol. Prin extrapolare, "balonul ambiental" devine orice "spațiu bine delimitat, care este sigur, controlat și mediatizat" și în care vizitatorul se simte protejat, deși se poate confrunta cu "natura falsă a spectacolului" și cu frustrările resimțite de pe urma subminării narațiunilor create de el însuși. "Balonul" devine astfel un spațiu de negociere în care vizitatorul poate alege selectiv "mostre" de experiențe predictibile. Vizitatorul își poate schimba identitatea, rasa, sexul, vârsta, sau își poate imagina doar aceste schimbări
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
unui ansamblu inițial (clasele avute) prin practici omogene conduce la confirmarea acestuia. La fel, ca un exemplu printre atâtea altele, René Kaes (Images de la culture chez les ouvriers français, Cujas, Paris, 1968) analizează muncitorii în termeni de "lipsă" și de "frustrare culturală" și arată că ei preferă întotdeauna odihna, au o activitate intelectuală scăzută și puțină creativitate sau sensibilitate estetică. Și aici, grupul de referință este consolidat printr-un studiu al cărui scop este să-l caracterizeze. • Cazul 2: anchetele confirmă
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
o infinitate de parcursuri posibile (cf. și C. Calame, C. Geni-nasca, 1982: 78). Modelarea narativității la C. Bremond capătă o dimensiune explicativă și axiologică. Pe de o parte sînt nuanțate procesele de modificare (ameliorarea și degradarea), de conservare (protejare/ vs/frustrare) și de influențare (informarea și tăinuirea, obligația și interdicția, sfatul și sfatul inhibitor), iar pe de altă parte "morala povestirii constituie o învățare strategică în afara unei situații reale -, contribuind la îmbogățirea repertoriului de reacție a receptorului și acesta este unul
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
feminității, a virilității, a confortului etc. pentru un anumit grup, societate, epistemă). Decelînd "visele" și așteptările destinatarului, mesajul publicitar suscită anumite dorințe și nevoi pe care actul cumpărării (în cazul "reușitei" persuasiunii) ca act securizant și liberator de inhibiții și frustrări le va satisface. Publicitatea răspunde în acest fel unei duble exigențe: materiale (bazate pe un anumit produs) și afective (de compensare a unei frustrări prin remodelarea imaginii destinatarului, conotat euforic, valorizat pozitiv printr-o imagine de marcă). Datorită acestei duble
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pe care actul cumpărării (în cazul "reușitei" persuasiunii) ca act securizant și liberator de inhibiții și frustrări le va satisface. Publicitatea răspunde în acest fel unei duble exigențe: materiale (bazate pe un anumit produs) și afective (de compensare a unei frustrări prin remodelarea imaginii destinatarului, conotat euforic, valorizat pozitiv printr-o imagine de marcă). Datorită acestei duble vectorialități, publicitatea a fost considerată "studiul rațional al iraționalului uman" (A. Moles, 1973: 644). Iraționalul este reprezentat de comportamentul paradoxal al consumatorului care cheltuiește
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
frenezie.“ - E. Lovinescu) și a linearității procesului de alunecare în afara valorilor morale, Ion are o structură interioară complicată, cu trăiri contradictorii (complexitatea este o emblemă a personajului realist). Aceasta pare modelată de statutul social periferic al eroului și de sentimentul frustrării, de resenti mente față de tatăl său, care a risipit zestrea Zenobiei, și față de toți „bocotanii“ care îl disprețuiesc pentru sărăcia sa. Prins în rețeaua unor conflicte exterioare, eroul se confruntă mai întâi cu Vasile Baciu, ieșind învingător din acest conflict
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sinonim neologic: cinstit - onest; a îndura - a suporta 2. Izolând interjecția de restul enunțului, primul semn al exclamării are rolul de a marca intonația ascendentă specifică. Semnul al doilea evidențiază sfârșitul enunțului exclamativ, reliefând implicarea afectivă a locutorului/conotând dezamăgirea, frustrarea. 3. Acest tânăr este fiul meu. (substantiv); Era prea tânăr pentru a înțelege totul. (adjectiv) 4. adresare directă: substantive în cazul vocativ (Signor Proveditore); verbe la persoana a II a: ești, nai găsit etc.; pronume de persoana a IIa: vă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ce constituie axele universului interior al eroului, motivând evoluția ulterioară. Construinduși protagonistul în matricea personajelor tipologice, realiste, Liviu Rebreanu îi conferă o structură interioară complicată, cu trăiri contradictorii. Aceasta pare modelată de statutul social periferic al eroului și de sentimentul frustrării, de resentimente față de tatăl său, care a risipit zestrea Zenobiei, și față de toți „bocotanii“ care îl disprețuiesc pentru sărăcia sa. Ion, tânărul țăran sărac, se definește în contrast cu George Bulbuc, cel mai înstărit flăcău din sat, ori cu Titu Herdelea, tânărul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
au lipsit (și încă îi lipsesc) limitările, chiar constrângerile impuse de principiul realității și de "etica așteptării fericite" (Bauman): în etapa turboconsumului, "constrângerea parentală este asimilată cu relele tratamente, cu apostrofarea, cu o formă de violență condamnabilă întrucât poate antrena frustrări, complexe și alte neajunsuri. Astfel, numeroși părinți au renunțat să mai impună reguli și cadre stabile pe motivul că ar violenta personalitatea copilului și i-ar provoca suferințe interioare; ei nu mai caută atât să insufle simțul limitelor, respectul și
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
agresivității umane prin intermediul televiziunii se realizează pe două căi: una a difuzării în exces a violenței, cealaltă a promovării unui consumism generalizat, aflat la îndemâna oricui, dar care se dovedește inaccesibil pentru cei mai mulți, în absența mijloacelor financiare adecvate. Se produc astfel frustrări, dar și sentimentul straniu că în numele plăcerii totul este permis, chiar punerea în practică a unor acte de agresiune; în acest context, poate că ar trebui să reamintim că lumea de astăzi nu se mai învârte în jurul producției, ci în jurul
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
lungă de timp progenitura, să-și apere teritoriul și, eventual, să-și păstreze statutul în cadrul grupului/tribului. Comunitățile de astăzi reprezintă pentru maimuța goală un mediu confortabil, cea mai mare parte a nevoilor amintite anterior fiindu-i satisfăcute. De unde atunci frustrarea și stresul? Supra sau substimularea? Nevoia fundamentală a omului contemporan este nevoia de stimuli, spune Desmond Morris, mai precis, un nivel echilibrat al stimulării, care să-l mențină între frustrarea și stresul suprastimulării și apatia/depresia substimulării. Cu problemele fundamentale
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
parte a nevoilor amintite anterior fiindu-i satisfăcute. De unde atunci frustrarea și stresul? Supra sau substimularea? Nevoia fundamentală a omului contemporan este nevoia de stimuli, spune Desmond Morris, mai precis, un nivel echilibrat al stimulării, care să-l mențină între frustrarea și stresul suprastimulării și apatia/depresia substimulării. Cu problemele fundamentale ale supraviețuirii rezolvate, omul își complică singur existența (lupta pentru căutarea de stimuli). Munca a devenit pentru maimuța goală din supertrib terenul de vânătoare al strămoșilor săi, deci aici trebuie
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
atipică este distribuția rezultatelor și în ceea ce privește utilizarea pedepselor în spațiul virtual. În primul rând, spațiul virtual reprezintă prima opțiune atunci când este vorba de entuziasm, plăcere, libertate de manifestare; din aceste motive, spațiul virtual reprezintă de foarte multe ori refugiul pentru frustrările resimțite în mediul real. În al doilea rând, constrângerile și limitările nu sunt atât de prezente, atât de evident deranjante, motiv pentru care pot fi ignorate sau chiar negate (o încercare eșuată în spațiul virtual poate fi reluată de ori de câte ori
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
în conformitate cu voința sa; în al doilea rând, astăzi copiii recurg frecvent la evadarea în spațiul virtual, acolo unde pot adopta identitatea dorită și se pot manifesta în conformitate cu propria lor voință (de multe ori, spațiul virtual reprezintă doar un depozit de frustrări pe care uneori reușește să le recicleze, alteori nu face decât să le accentueze). În orice caz, indiferent dacă autoritatea aparține profesorului sau șefului unei găști de copii, poziția sa implică anumite elemente caracteristice; mai mult, se pare că prezența
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
lider sau de o persoană cu responsabilități "speciale"; în plus, caracterul efemer al grupurilor, constituirea și reconstituirea lor repetată vine în întâmpinarea celeilalte nevoi fundamentale, nevoia de cooperare. Pe de altă parte, procesul oarecum formalizat de selecție a liderilor creează frustrări semnificative în rândul celor excluși, chiar dacă excluderea lor nu se datorează unor preferințe, ci este impusă de criterii obiective, recunoscute ca atare; nevoia de a ocupa o poziție dominantă este atât de înrădăcinată în felul nostru de a fi încât
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]