7,586 matches
-
cale a hotărârii libere atunci când am discutat despre poziția adevărului la granițele dictaturii judicativului, aflat, adică, deja, dincolo de acestea, în orizont non-judicativ. Tocmai statutul de fenomen originar al judicativului implică pentru timp sensul de transcendent: el își este sieși propriul fundament. Dar acest ultim gând, despre reflexivitatea (în mod necesar) transcendentă, are valabilitate dincolo de judicativ; în interiorul orizontului judicativ, un asemenea fapt, cum este reflexivitatea timpului, fie este taxat drept "animism" (sau drept altă formă a "rătăcirii" minții omenești), fie este adusă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
unde timpul se joacă asemenea unui copil. De ce se petrece o asemenea diferență? Pentru că tot ce capătă sens în orizont judicativ, orice fapt constituit și "produs" acreditat al gândirii, rostirii, făptuirii după regulile unei gândiri ea însăși acreditată, își are fundamentul în timpul ca element al aspectului alethic al judecății (și judicativului). Interesul pentru problema timpului de-a lungul istoriei filosofiei este cu totul firesc, dacă acceptăm că și ea, istoria filosofiei, este parte a dictaturii judicativului și, mai departe, că aceasta
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
aspectului alethic al judecății (și judicativului). Interesul pentru problema timpului de-a lungul istoriei filosofiei este cu totul firesc, dacă acceptăm că și ea, istoria filosofiei, este parte a dictaturii judicativului și, mai departe, că aceasta din urmă își are fundamentul în timpul ca element al aspectului alethic al judecății. Totul vine, așadar, chiar în istoria filosofiei tematizare pe linia timpului, metodologii de cercetare temporale, evaluare a gândurilor din perspectiva tematicii timpului -, de la această "poziție" a timpului în structura judecății, acolo unde
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a dictaturii judicativului), sunt transferate asupra tuturor ființărilor aparținând lumii vieții umane; pot fi superioare față de lucruri de același fel: oamenii, grupurile, faptele oamenilor, valorile lor, idealurile, ideile, reprezentările, bunurile, lucrurile posedate, societățile, culturile, civilizațiile etc. Ierarhiile judicative au drept fundament raporturile strict judicative adică remodelate după convențiile judicativului dintre ființare, ființa ființării și ființa ca atare. Iar locul în care se află condițiile de posibilitate ale acestor raporturi nu este altul decât judecata, cu cele două aspecte ale sale; mai
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
nu doar în sensul condiționării operaționalității acesteia, cât mai degrabă în acela al regenerării sale neîncetate, prin fiecare act de gândire, rostire, făptuire. Ele sunt, de fapt, acte de re-timporizare, cu valabilitate pentru condiția strict formală a judicativului, dar, totodată, fundamente solide pentru actele de autorizare din orizontul dictaturii judicativului. Părtinirea (împărțirea funcțiilor "logice" și ontologice), ordonarea (așezarea ierarhică a funcțiilor logice și a "demnităților" ontologice) și autorizarea (supunerea față de "autorități" și acreditarea gândurilor, rostirilor și făptuirilor "bune", "reale", "bine formate
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sau timporizată de el, constituită în sens judicativ, ci este o ființare anume, aceea care aduce ființa către cel ce o poate recunoaște, el însuși, acesta din urmă, fiind o ființare. Timpul este o ființare privilegiată nu fiindcă îi este fundament faptul- de-a-fi-în-lume, ci fiindcă timpul, ca o altă ființare decât oricare alta, "aleargă" pentru a-i descoperi acestei "alte ființări" ființa; a-i descoperi nu sensul că îi este propriu faptul-de-a-fi-în-lume, ci că îi este propriu actul de recunoaștere a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ideologiilor, structura lor generativă, are, sub aspect ontologic, semnificația unor relații stabile între faptele umane pe baza unor factori primari, care pot fi ei înșiși de natura ideologiei; doar că noi avem deja o indicație în privința naturii posibile a acestor fundamente: judicativul constitutiv, prin anumite elemente ale sale; așa încât, statutul judicativ al ideologiei ține de o simplă constatare, în acest moment al discursului despre dictatura judicativului. Dar am putea spune mai mult: ideologia este prin excelență o ipostază a judicativului constitutiv
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
spațiul public a unor identități trecute, a căror ființare s-a consumat, fără a mai exista putința retimporizării lor. Desigur, pe acest temei, ea poate conlucra cu alte forme ale discursului în sensul constituirii altor identități în spațiul public, pe fundamente culturale. Tăcerea, afirmam, nu este compatibilă cu discursul de tip ideologic, fie acesta de nuanță culturală, sau cultural-postmodernă etc. Dacă s-ar produce accidental un acord între ideologie și tăcere, atunci ideologia ar deveni act de reflexivitate, obiectul ei ar
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
împrejurări, pretenția de a fi adevărată înainte de a fi probată, pentru că ea corespunde imaginii constitutive a modului uman de a exista, faptului primordial că el se raportează, înainte de toate, la celelalte existențe, pentru a-și da seama de sine. Dar fundamentul acestei ideii, însuși judicativul-constitutiv, nu poate fi reevaluat? Și nu-i putem cerceta condițiile posibilității sale? În consecință, nu am putea privi ideea însăși ca un fapt secund al cunoașterii de sine, care ar semnala unele asemănări și deosebiri între
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
părtinirea nu poate fi, cum precizam, în afara unei prezentuiri: desigur, este vorba despre prezentuirea unei ființări și a întregului din care ea face parte. Sensul acesteia, prin actul părtinirii, este acela al privilegiului. Dar acest sens nu ar avea nici un fundament dacă ființările nu s-ar (re)ordona în funcție de partea privilegiată, care, acum, poate lucra în numele întregului său. Oriunde se ivește actul de părtinire, trebuie să se ivească și acela al ordonării. Într-un fel, acestea sunt simultane. Oricum, sunt astfel
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
o percepție nemijlocită a acestei materii ne este imposibilă din cauza constituției organelor noastre", deși avem dovada ei în percepția fenomenului atragerii piliturii de fier. Cf. CRP, II, p. 227. 117 CRP, II, p. 184. 118 "Principiul rațiunii suficiente este deci fundamentul experienței posibile, adică al cunoașterii obiective a fenomenelor din punctul de vedere al raportului lor în succesiunea timpului." CRP, II, p. 212. 119 CRP, II, p. 228. 120 Pentru problema intuiției categoriale, a se vedea Heidegger, Prolegomene la istoria conceptului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fie bărbat, adică el este capul, sau și mai bine spus, el este cel care decide, care conduce, care face ce-i vor mușchii. Bineînțeles că nu despre ceea ce face la serviciu este vorba, ci despre mica celulă, familia sa, fundamentul existenței umane. Mulți sau multe se vor întreba, de ce dom'le, de ce el și, la o adică, de ce nu ea? Întrebare fără rost pentru că răspunsul este mereu același. El poartă căciula, deci este îndrituit să se considere capul. Pentru că doar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
un scandal. Să ne lămurim. Principiile sunt bune. Sunt de neocolit. Cu condiția ca recursul la ele să nu devină un reflex găunos, o rețetă mecanică, un substitut al dreptei judecăți. Principium înseamnă „început“, „introducere“. Există și accepțiunea de „temei“, „fundament“, „lege“ și tocmai în această bifurcare de sens stă originea tuturor neclarită ților. Una sunt principiile științei, (relativ) stabile, inconturnabile, liniare, alta sunt principiile cu care lucrează moralitatea, principiile după care ni se cere să ne conducem viața. Cele dintâi
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
a atât de diversului Imperiu habsburgic, prin integrare și centralizare, constituia un deziderat care, în concepția imperială, se putea înfăptui numai printr-o amplă acțiune educațională, vizând diferențiat toate stările, realizată în primul rând prin intermediul școlii și al bisericii etatizate. Fundamentele ideologice ale doctrinei reformiste absolutiste ce au stat la baza programului școlar al Vienei, aplicat, în general, în toate provinciile coroanei 120, înserau instrucția și educația între componentele politicii de stat. Scopul era ca statul habsburgic să dețină primatul și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
mai bine cu cît răspunsul final, dat de cel de-al doilea în Contractul social, își are originea, ca și interogația inițială a lui Montaigne, într-o reflecție asupra unor fapte etnografice : la Rousseau, aceea din Discurs asupra originii și fundamentelor inegalității dintre oameni. Am putea aproape să spunem că lecțiile cerute de Montaigne de la indienii din Brazilia conduc, prin Rousseau, la doctrinele politice ale Revoluției franceze. Aztecii și incașii pun altă problemă, fiindcă gradul lor de civilizație îi îndepărta de
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
unii de alții exclude posibilitatea ca amerindienii să le fi preluat de la noi (sau invers). Și de vreme ce, de o parte și de cealaltă a Atlanticului, alte obiceiuri diferă sau chiar se contrazic, n-am putea să descoperim pentru nici unul un fundament natural. Pentru a ieși din încurcătură, Montaigne ia în considerare două soluții. Prima ar fi să se încreadă în judecata rațiunii, pentru care toate societățile, trecute sau prezente, apropiate sau îndepărtate, pot fi calificate drept barbare, de vreme ce dezacordurile lor sau
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
ia în considerare două soluții. Prima ar fi să se încreadă în judecata rațiunii, pentru care toate societățile, trecute sau prezente, apropiate sau îndepărtate, pot fi calificate drept barbare, de vreme ce dezacordurile lor sau chiar acordul lor accidental nu au alt fundament decît tradiția. Pe de altă parte însă, „fiecare numește barbarie ceea ce nu face parte din obiceiurile lui”. Cu toate acestea, nu există credință ori tradiție, oricît de bizară, șocantă sau chiar revoltătoare ar părea, pentru care, repusă în contextul ei
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
paralelă există popoare care nu cunosc această practică, ci mai degrabă de ceva specific unor popoare geloase din fire, prin care femeia să nu poată fi tentată decât de argumente de ordin social, nicidecum biologic. Chiar și cu astfel de fundamente - câte altele Încă... care par s’o demonetizeze - sunt convins că iubirea și nu altceva ne este definitorie. „Perpetuum duminical“, 14 februarie 1999, ora 17,20 12. A cotrobăi Sunt un fericit: mi-au făcut leafa de nici mai mult
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ei. Întotdeauna subiectivă sau, dacă vrei, antropomorfizantă. Anume, ceea ce are desigur alt rost pentru ființa În cauză, dar ne place nouă, precum cântecul și penajul vreunei păsărele, ne trimite la antipodul unei erori, eroare doar pe jumătate, căci are ca fundament instinctul ancestral de vânător, care e și al nostru, nu doar al tău. Și, În loc să trecem pe lângă ea, reparând astfel sau lăsând Naturii răgazul de a drege excesele noastre din trecut când, pentru același penaj am vânat-o - precum egreta
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de prieteni, singurii prieteni din negurile istoriei ai țării mele, chiar dacă vârfurile unei majorități din 1996, dar devenită acum minoritate și nu degeaba iarași Serbia! se Încăpățânează să vorbească În numele poporului român, pe care nu-l mai poate folosi ca fundament, cu acei 25%... dac’or mai fi și aceia... Vânzare al cărei preț e doar aspirația la o securitate precară oferită de o aderare care nu va exista! la NATO. Și-mi amintesc de sârbul Baba Novac care, după ce și-
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
precum bietul câine care-i face sluj, ci-l sancționează cu gheruța ori de câte ori ceva nu-i e pe plac. ...Desigur, nu doar iubesc, dar și detest. Detest - paradoxal - ecologismul, pentru că entuziasmul În care acesta excelează rămâne În aer, lipsit de fundamentul cunoașterii ecologiei. Detest vânătoarea, deși asta ne-a deschis drumul umanizării, civilizării - à propos: câtă mitologie, literatură, artă a inspirat, plătind cu viața lui, vânatul... -, pentru că nu ne mai confruntăm direct cu animalul, căruia Îi deveneam la fel de lesne vânat, ci
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
obiectiv această problemă, dar sunt convins că cercetători independenți ar constata și astăzi că bucovinenii sunt "altfel". În ultimul timp sunt multe voci care spun că acest lucru este o consecință a unei nostalgii, dar trebuie să existe și un fundament pe baza căruia a apărut acest fenomen. Ar fi important să se cerceteze acest fundament. Ar fi important să fie întrebate persoanele care mai trăiesc și care au trăit în Bucovina până în 1940 asupra acestui fapt (fenomenul Bucovina). Vreau să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
sunt "altfel". În ultimul timp sunt multe voci care spun că acest lucru este o consecință a unei nostalgii, dar trebuie să existe și un fundament pe baza căruia a apărut acest fenomen. Ar fi important să se cerceteze acest fundament. Ar fi important să fie întrebate persoanele care mai trăiesc și care au trăit în Bucovina până în 1940 asupra acestui fapt (fenomenul Bucovina). Vreau să expun un exemplu tipic din copilăria mea. Tatăl meu a fost un om cu o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Lucrețiu nu știe cum să redea exact termenul grecesc àtomos, folosindu-se de expresii ca: elementa rerum, figurae rerum, semina rerum, corpuscula minima. În doctrina epicureică, conceptul primordialității materiei e cel mai bine articulat și acest lucru a devenit un fundament pentru gândirea mea de acum: în modul cel mai simplu posibil, se tratează despre realitatea atomilor, despre infinitatea și eternitatea lor și despre golul în care se mișcă aceștia. Aia îmi citează adesea pasajul acesta destul de greoi: Ergo si solida
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
desfășurată în colaborare, și acțiuni care cresc conștientizarea publicului și produc informații asupra unor subiecte de importanță științifică, disponibile publicului la nivelul Comunității, inclusiv prin intermediul rețelelor electronice. b) Acțiuni-cheie: îmbunătățirea bazei de cunoștințe socio-economice ... Scopul acestei acțiuni-cheie este să definească fundamentul dezvoltării culturale, economice și sociale, cu crearea de noi locuri de muncă și pentru crearea societății bazate pe cunoaștere în Europa. Ea acoperă un numar de subiecte care corespund obiectivelor generale din programul-cadru. Activitatea se va concentra pe: - analizarea schimbărilor
DECIZIE nr. 182/1999/CE din 22 decembrie 1998 (*actualizată*) cu privire la cel de al cincilea program-cadru al Comunităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative (1998-2002). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126848_a_128177]