12,418 matches
-
puțini. Scrie întrebarea și rezolvă problema folosind două operații. Obiectul: Științe ale naturii (clasa a III a) Subiecte: 1. Completează calendarul naturii pentru prima săptămână din decembrie. 2. Identifică părțile principale ale porumbului și desenează partea care lipsește. C. TURUL GALERIEI Este o metodă de învățare prin cooperare, ce poate fi folosită la finalul unei activități, presupunând evaluarea interactivă a produselor realizate de grupuri de elevi. APLICAȚII: Obiectul: Opțional( clasa a III a) Subiectul: Recapitulare - anotimpul Primăvara. Etapele de lucru folosite
Metodologia aplicării metodelor moderne de predare, învăţare şi evaluare în învăţământul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Asăvoae Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1134]
-
specifice anotimpului, scurte compuneri), pe cât posibil pretându-se la abordări variate. 2. Un delegat din fiecare grupă face o scurtă prezentare în fața clasei a produsului realizat, a semnificației lui. 3. Produsele obținute sunt expuse pe pereții clasei, ca într-o galerie de artă. 4. La semnalul învățătorului, la deschiderea galeriei, grupurile se rotesc prin clasă, examinează fiecare „operă de artă” , discută, își notează câteva observații. 5. In final elevii revin la produsul lor, le compară cu celelalte lucrări și răspund la
Metodologia aplicării metodelor moderne de predare, învăţare şi evaluare în învăţământul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Asăvoae Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1134]
-
abordări variate. 2. Un delegat din fiecare grupă face o scurtă prezentare în fața clasei a produsului realizat, a semnificației lui. 3. Produsele obținute sunt expuse pe pereții clasei, ca într-o galerie de artă. 4. La semnalul învățătorului, la deschiderea galeriei, grupurile se rotesc prin clasă, examinează fiecare „operă de artă” , discută, își notează câteva observații. 5. In final elevii revin la produsul lor, le compară cu celelalte lucrări și răspund la comentariile făcute de colegi. D. CUBUL Metoda aceasta este
Metodologia aplicării metodelor moderne de predare, învăţare şi evaluare în învăţământul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Asăvoae Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1134]
-
una din cele mai răspândite metode de stimulare a creativității.Este stimulată participarea tuturor elevilor la activitatea de producere a ideilor, chiar și a celor mai timizi, este stimulată căutarea soluției optime prin alegerea din mai multe variante posibile. Turul galeriei presupune evaluarea interactivă și formativă a produselor realizate de grupuri de elevi. Elevii lucrează, in grupuri de 3-4, la o problemă care se materializează intr-un produs; produsele sunt expuse pe pereții clasei, apoi grupurile se rotesc pentru a examina
Metode active în învăţarea centrată pe elev. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rotaru Eugenia, Pulpan Ofelia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1173]
-
formativă a produselor realizate de grupuri de elevi. Elevii lucrează, in grupuri de 3-4, la o problemă care se materializează intr-un produs; produsele sunt expuse pe pereții clasei, apoi grupurile se rotesc pentru a examina fiecare produs; după turul galeriei grupurile își reexaminează propriile produse prin comparație cu celelalte produse și citesc comentariile făcute pe produsul lor. Portofoliul include rezultatele a diferite activități desfășurate de elev de-a lungul unei etape stabilite. Reprezintă o colecție de informații despre progresul elevului
Metode active în învăţarea centrată pe elev. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rotaru Eugenia, Pulpan Ofelia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1173]
-
agață un mâner de rotire (reprezentat pe obiect printr-un punct colorat, poziționat după tipul obiectului) și prin dragare se realizează rotirea dorită. Draw deschide un meniu complex în care se regăsesc comenzile care se referă la desenare. WordArt deschide galeria WordArt din care se poate selecta un model de aranjare neuzuală, artistică, a textului. Selectarea unui model, prin dublu click, afișează fereastra utilitarului WordArt, în care se introduce textul dorit și se formatează prin uneltele atașate. 4. Funcțiunile uneltelor de
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
se vede din oraș și prin urmare călătorul trebuie să urce până la locul unde este ridicat pentru a-l putea vedea. Pe o poiană dincolo de izvor, castelul de înalță ca o apariție fantastică cu turnurilor și crenelurile lor, cu pavilioanele, galeriile și verandele lui pierdute sub iederă și viță. Acoperișul castelului este înalt, cu mansarde și cu ferestre în forme elegante, ce dă reședinței regale un caracter de locuință intimă și familiară. Stilul este acela al Renașterii germane de secol XVI
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
cu ferestre în forme elegante, ce dă reședinței regale un caracter de locuință intimă și familiară. Stilul este acela al Renașterii germane de secol XVI cu mare bogăție de decoruri. Castelul Peleș este decorat printre altele cu ferestre mari, “cu galerii încântătoare pe câte patru laturele cu grilaje grațioase de fier făurit ca podoabă pe la ferești”.<footnote Léo Bachelin, op. cit., p. 11 footnote> Dar ceea ce uimește este fericita întrebuințare a lemnului. Predilecția Regelui pentru lemnăria sculptată se manifestă la Castelul Peleș
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
una din nenumăratele poteci ale pădurii, ce urmează cursul Peleșului. Castelul Peleș se compune dintr-un corp central cu o curte interioară, având în dreapta un pridvor mic cu două caturi și în stânga o aripă legată de corpul principal prin două galerii care cuprind o a două curte, așa numita “curtea de onoare”.<footnote Ibidem, p. 52 footnote> Interiorul castelului dovedește un simț delicat al frumosului, un înalt gust artistic. Regele și Regina au dat sfatul pentru fiecare amănunt al instalării și
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
obicei de formă curbă sau triunghiulară, plasate deasupra intrării în edificiu, deasupra ușilor, a ferestrelor, etc. footnote> Mobilierul din această sală a castelului era îmbrăcat în piele de Cordova. Sala de biliard, comunică atât cu o baie turcească prin intermediul unei galerii mici, cât și cu sala de serbări în spetele căreia se află o fântână arabă de marmură albă cu ornamente în formă de frunze. Este bine știut că mare parte din timpul său petrecut în sala de biliard, Regele era
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
la „Însemnări literare”, fiind îndemnat să publice de Ibrăileanu. Primul volum de proză, Ulița copilăriei, îi apare în 1923. A mai colaborat la „Hiena”, „Gândirea”, „Gândul nostru”, „Viața românească”, „Tot”, „Însemnări ieșene”, „Adevărul literar și artistic”, „Bis”, „Bucovina”, „Comedia”, „Crinul”, „Galeria”, „Lumea literară și artistică”, „România literară” (1938-1940), „Universul literar”, „Umanitatea” ș.a. Cu povestirile din Ulița copilăriei, dar mai cu seamă cu romanele La Medeleni (I-III, 1925-1927), Bal mascat (1929), Prăvale-Baba (1939) și cu primul volum din Tudor Ceaur Alcaz
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
iubirii, își dezvoltă acțiunea dintr-o asemenea relație imposibilă, ca și o proză scurtă, Ana la Boston. Afectele familiale sunt și ele cariate de mecanica obișnuinței. Femeia este fie misterioasă (Maria din Firul principal), fie de-a dreptul stupidă, aici galeria fiind mai cuprinzătoare, de la nevasta din Cronica de la Miaua până la cea a pădurarului din Mihai, stăpânul, și sluga lui, Mihai. Cuplul viu, autentic, apare sporadic, el vertebrează totuși romanul Noiembrie viteză, figurare spumoasă a destinului unui personaj self made man
TUDOR-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290283_a_291612]
-
regiza un film deja „regizat” - sugestie a relațiilor imprevizibile dintre „artă” și „realitate”, și nuvela titulară a volumului, care, prin bovarismul personajelor, este o prefigurare a „căderii în lume”. Desprinderea lui Ț. din plutonul anilor ’60 se va realiza prin Galeria cu viță sălbatică (1976; Premiul Uniunii Scriitorilor și Premiul Academiei Române), unde prozatorul brevetează formula folosită de acum înainte în toate romanele sale. Alegându-și ca temă centrală istoria, el renunță din capul locului la iluzia că aceasta ar mai putea
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
câștig indubitabil sub raport literar: dramatizând funcționarea mecanismelor ideologice indiferent de aria lor de aplicație, ambiguitatea împiedică romanele să devină un simplu pamflet politic, permițându-le, grație reflecției asupra caracterului deopotrivă ciclic și haotic al istoriei, recontextualizări de durată. În Galeria cu viță sălbatică Chiril Merișor joacă rolul de agent dublu: erou fără voie al unui șir de întâmplări care debutează cu excluderea sa din partid și se va încheia cu întemnițarea urmată de sinucidere; martor al unui timp ieșit din
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
uita deasupra, el navigând în ape atât de înșelătoare”. Romanul este îmbibat de simboluri ale diluviului istoric, ce pot fi reperate încă de la intrarea în scenă a personajului („Dar ce era Chiril? Păcătosul Chiril?... Nu era el eclerorul? Cercetașul? Trimisul Galeriei, arcă până la refuz de amintiri? Porumbelul ei singuratic și îndrăzneț, ce măsoară întinderea vastă, netedă în aparență, a conștiinței, ascunzând însă dedesubt atâtea prăpăstii și piscuri?...”), pentru a se vărsa în finalul ce aduce, laolaltă cu prospecțiile în „viitorul luminos
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
om, pentru cultură, politică, societate, ce vrei, este cealaltă poziție posibilă [...], numită prezumția de vinovăție, tipică autocrației neîncrezătoare, în care prima reacție e de suspiciune [...] Păcatul originar devenit politică de stat!” Însă valoarea cărții nu se reduce la atât: ideile Galeriei sunt ele însele încarnate într-o bogată „galerie” caracterologică și expuse sub veșmintele unui discurs ceremonios în care se întâlnesc polifonia, rafinamentul stilistic, voluptatea evocării și a digresiunii în genere, enunțurile sapiențiale și poezia tandră a obiectelor - toate acestea propulsând
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
cealaltă poziție posibilă [...], numită prezumția de vinovăție, tipică autocrației neîncrezătoare, în care prima reacție e de suspiciune [...] Păcatul originar devenit politică de stat!” Însă valoarea cărții nu se reduce la atât: ideile Galeriei sunt ele însele încarnate într-o bogată „galerie” caracterologică și expuse sub veșmintele unui discurs ceremonios în care se întâlnesc polifonia, rafinamentul stilistic, voluptatea evocării și a digresiunii în genere, enunțurile sapiențiale și poezia tandră a obiectelor - toate acestea propulsând romanul lui Ț. printre marile realizări postbelice ale
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
1981), care, deși cuprinde numeroase scene de efect, resimte consecințele arborescenței epice și ale căutării ostentative a senzaționalului. De altfel, mutând acțiunea în cadrul rural, romanul pare o revenire la atmosfera din Duminica muților. Cu toate acestea, cartea rămâne în siajul Galeriei cu viță sălbatică mai ales prin perpetuarea relației erou-martor, ipostaziată aici prin binomul Mega(clide) Pavelescu - Rânzei, iar titlul romanului se explică prin prezența revelatoare a ultimului, în aparență un stenograf umil și modest, în realitate gestionar, dacă nu chiar
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
Mult mai reușite sunt deambulările prin spațiu și timp pe care Barto și J.T. le întreprind, reanimând un București interbelic în buna tradiție mateină. Căderea în lume (1987) reprezintă însă o revenire remarcabilă. Plasat de critică în imediata apropiere a Galeriei cu viță sălbatică, uneori chiar deasupra, romanul se distinge printr-o construcție mai strânsă, ca și prin eliminarea clișeelor ideologice. Se explorează, cu o îndrăzneală comparabilă cu aceea a lui Marin Preda în Delirul, istoria mișcării legionare. Pretextul îl constituie
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
în Delirul, istoria mișcării legionare. Pretextul îl constituie tocmai viața, faptele și moartea lui Babis Vătășescu, aderent al grupării, căruia nepotul său omonim încearcă să îi recompună biografia pentru a-și înțelege propriul rost. Altfel, cartea se află, ca și Galeria cu viță sălbatică, sub semnul unei metafore tutelare, desfășurată de data aceasta în povestea căderii lui Lucifer, pe care Brenner cel tânăr i-o spune lui Babis cel tânăr. Mai mult, demonicul este omniprezent în spațiul narativ fie pe raftul
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
Ivasiuc, sunt romane „ideologice” și polemice. NICOLAE MANOLESCU SCRIERI: O noapte la arie (în colaborare cu Leonid Strașun), București, 1950; Moartea în pădure. Cronica unei zile, București, 1965; Duminica muților, București, 1967; Destinul cuvintelor, București, 1971; Pre texte, București, 1973; Galeria cu viță sălbatică, București, 1976; ed. 2, pref. Valeriu Râpeanu, postfața autorului, București, 1979; ed. București, 1999; Alte pre texte, București, 1977; L’Exclu, tr. Georges Barthouil și Ilinca Barthouil-Ionesco, Paris, 1980; Însoțitorul, București, 1981; ed. 2, București, 1989; Obligado
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
scurt interviu de la T. Arghezi, aflat la ultimele repetiții cu Seringa. Cea mai consecventă e rubrica plastică, singura rezistentă până la dispariția ziarului, care semnalează fervoarea creatoare a unui număr mare de pictori, sculptori, ceramiști ș.a. și prezintă o rețea de galerii și săli de expoziții, unde figurează cu lucrări Gh. Vânătoru, Magdalena Rădulescu, Kimon Loghi, Aurel Jiquidi, W. Sigfried, Demian, Rodica Maniu, Cecilia Cuțescu-Storck, Marius Bunescu, Theodor Pallady, Oscar Han ș.a. Puțin productive sunt „Cronica muzicală”, dar e de remarcat aici
ULTIMA ORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290332_a_291661]
-
performanță de minuțiozitate analitică. Și în Dicționar de personaje din teatru (2002) se află aceeași jucăușă sagacitate. Iscoditorul lexicograf se angajează într-un slalom printre „dileme” și „interogații”. E, poate, prea mult răsfăț, dar este și o reconfortantă prospețime în galeria aceasta de personaje românești și străine, înfăptuită cu îndemânare portretistică. Sub pana neastâmpăratului U., ele își revelează, răsfrânte în oglinda modernității, noi accente ale fizionomiei. SCRIERI: Saltul, București, 1975; Sub semnul teatrului, București, 1980; Caiete de regie, București, 1985; Povești
ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
U., Memorialistica în opera cronicarilor, interesează doar prin punerea problemei, pe care nici măcar nu încearcă să o rezolve. Căci delimitând memoria de istorie, el nu urmărește mai departe dialectica celor două categorii, ci se mulțumește să facă un inventar al „galeriei de portrete și [...] de episoade dramatice” din cronici, pentru a încheia cu tradiționalele observații privitoare la limbă și stil. De aceea, comentarii mai reușite sunt cele consacrate, în Analize și interpretări literare (1975), lui Mihai Eminescu, Al. Macedonski, Calistrat Hogaș
URSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290388_a_291717]
-
departe, în Apus, atitudine proclamată de Aulă, dar fundamentată de cărturari și artiști, răzbate decisiv în „titulușurile” pe care le compun acum hrisoavele domnești, în programele iconografice ce îi convoacă pe strămoșii cutărui prinț, strămoși autentici ori închipuiți, în somptuoase galerii voievodale (precum cea de la Hurez, „dunga cea mare și blagorodnă a rodului și neamului”, unde Basarabeștii, înaintași pe linie paternă ai lui Constantin Brâncoveanu, sunt zugrăviți alături de Cantacuzinii din care cobora mama principelui și de rudele domnești ale soției aceluiași
UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]