KorAP: Find »[drukola/base=gheață & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...192 193 194 ...520 >

12,993 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379

mărite. A vrut să vină În America. ― Asta a vrut? Acceleră din nou. ― Jimmy. Mai Încet! Dar Zizmo apasă pedala până În podea. Și strigă: ― Tu ești? ― Ce vrei să spui? ― Tu ești? strigă Zizmo din nou și motorul șuieră, iar gheața șuieră pe dedesubtul mașinii. ― Cine e? insistă el. Spune-mi! Cine e?... ...Dar Înainte ca bunicul meu să găsească un răspuns, o altă amintire vine clătinându-se pe gheață. E o seară de duminică din copilăria mea și tata mă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
spui? ― Tu ești? strigă Zizmo din nou și motorul șuieră, iar gheața șuieră pe dedesubtul mașinii. ― Cine e? insistă el. Spune-mi! Cine e?... ...Dar Înainte ca bunicul meu să găsească un răspuns, o altă amintire vine clătinându-se pe gheață. E o seară de duminică din copilăria mea și tata mă duce la film la Detroit Yacht Club. Urcăm pe scările acoperite cu covor roșu, trecem pe lângă trofeele de navigație din argint și pe lângă portretul În ulei al pilotului de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
crăpate de căldură, ele au ajutat-o să treacă prin masacre, un marș de refugiați și un oraș În flăcări, așa că le Înșiră În timp ce taxiul hurducăie pe străzile Întunecate, Încercând să fie mai rapid decât contracțiile ei... ...iar Zizmo străbate gheața În viteză. Acul vitezometrului se ridică. Motorul duduie. Lanțurile de pe cauciucuri lasă o dâră Învolburată În zăpadă. Packardul se avântă În beznă, alunecând pe porțiunile de gheață dezvelită și derapând cu spatele. ― Ați pus-o la cale amândoi? strigă Jimmy

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
străzile Întunecate, Încercând să fie mai rapid decât contracțiile ei... ...iar Zizmo străbate gheața În viteză. Acul vitezometrului se ridică. Motorul duduie. Lanțurile de pe cauciucuri lasă o dâră Învolburată În zăpadă. Packardul se avântă În beznă, alunecând pe porțiunile de gheață dezvelită și derapând cu spatele. ― Ați pus-o la cale amândoi? strigă Jimmy. Ca Lina să se mărite cu un cetățean american și să Îți fie garant? ― Despre ce vorbești? Bunicul meu Încerca să rămână rațional. ― Când te-ai Însurat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
monstrul era chiar lângă el, la volanul mașinii. În vântul venind prin ușa deschisă, părul sârmos al lui Zizmo flutură În spate ca o coamă. Are capul plecat, nările lărgite. Ochii Îi strălucesc de furie. ― Cine-i? ― Jimmy! Întoarce-te! Gheața! Nu te uiți la gheață! ― Nu mă opresc până nu-mi spui. ― N-am ce să-ți spun. Lina e o fată bună. O nevastă bună. Ți-o jur! Dar Packardul vâjâie Înainte. Bunicul meu se lipește de scaun. ― Gândește

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
la volanul mașinii. În vântul venind prin ușa deschisă, părul sârmos al lui Zizmo flutură În spate ca o coamă. Are capul plecat, nările lărgite. Ochii Îi strălucesc de furie. ― Cine-i? ― Jimmy! Întoarce-te! Gheața! Nu te uiți la gheață! ― Nu mă opresc până nu-mi spui. ― N-am ce să-ți spun. Lina e o fată bună. O nevastă bună. Ți-o jur! Dar Packardul vâjâie Înainte. Bunicul meu se lipește de scaun. ― Gândește-te la copil, Jimmy. Gândește

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
Încolăcește cu Încetinitorul pe roata din spate a Packardului. Îl simte strângându-se ca un laț, dar apoi i se desprinde de la gât și timpul Își reia curgerea firească În timp ce Lefty se desprinde de mașină. Își ferește fața când izbește gheața, alunecând o bucată bună. Când Își ridică din nou privirea, vede Packardul mergând mai departe. E imposibil să-și dea seama dacă Zizmo Încearcă să vireze, să oprească. Lefty se ridică În picioare, n-are nimic rupt, și se uită

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
beznă... cincizeci de metri... șaptezeci... nouăzeci... până când, dintr-o dată, se aude altceva. Acoperind vuietul motorului, apare un zgomot de crăpătură, urmat de un tremurat care se simte sub tălpi când Packardul atinge o pată Întunecată pe lacul Înghețat. Ca și gheața, viețile crapă și ele. Personalitățile. Identitățile. Jimmy Zizmo, ghemuindu-se peste volanul Packardului, s-a schimbat deja dincolo de orice capacitate de Înțelegere. Acesta este punctul În care urma se pierde. Până aici pot să vă aduc mai departe nu. Poate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
de alta cheltuiala unei familii. Și Își dădea seama că nu putea să dureze la nesfârșit, avântul ăsta din timpul prohibiției. Și mai e o posibilitate: poate că se prefăcuse tot timpul. Dar nu e timp pentru asemenea speculații. Pentru că gheața scoate un țipăt. Roțile din față ale lui Zizmo sparg suprafața solidă. Packardul, plin de grație, ca un elefant care se ridică pe picioarele din față, Își Înalță radiatorul. Pentru o clipă, farurile luminează gheața și apa de dedesubt, semănând

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
timp pentru asemenea speculații. Pentru că gheața scoate un țipăt. Roțile din față ale lui Zizmo sparg suprafața solidă. Packardul, plin de grație, ca un elefant care se ridică pe picioarele din față, Își Înalță radiatorul. Pentru o clipă, farurile luminează gheața și apa de dedesubt, semănând cu o piscină, dar apoi capota sparge suprafața și, după o ploaie de scântei, totul se Întunecă. La spitalul de femei Desdemona a avut un travaliu de șase ore. Bebelușul s-a născut asistat de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
la puțin timp după aceea. Mersese pe jos până la mal și făcuse autostopul, ajungând acasă cu un camion care transporta lapte. Acum stătea la geamul camerei copiilor, cu subsuorile Încă râncede de teamă, cu obrazul drept julit de căzătura pe gheață și cu buza de jos umflată. Cu totul Întâmplător, chiar În acea dimineață bebelușul Linei atinsese greutatea necesară ca să părăsească incubatorul. Asistentele țineau În brațe amândoi copiii. Băiatul primi numele de Miltiades, de la marele general atenian, dar avea să fie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
ea urma să primească mai târziu o poreclă americană. Dar mai e ceva ce vreau să menționez despre acești bebeluși. Ceva imposibil de observat cu ochiul liber. Uitați-vă mai atent. Așa. Exact: Câte o mutație de căciulă. NUNTĂ PE GHEAȚĂ Funeraliile lui Jimmy Zizmo au avut loc după treisprezece zile, cu permisiunea episcopului din Chicago. Timp de aproape două săptămâni familia a rămas acasă, atinsă de aripa morții, primind vizitatorii ocazionali care veneau să-și prezinte condoleanțele. Oglinzile erau acoperite

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
Lefty nu s-a mai bărbierit și până În ziua Înmormântării, i-a crescut o barbă zdrvănă. Întârzierea fusese cauzată de faptul că poliția nu reușise să recupereze cadavrul. În ziua accidentului doi detectivi plecaseră În anchetă pe teren. Pe timpul nopții gheața se formase la loc și căzuseră și câțiva centimetri de zăpadă proaspătă. Detectivii se plimbaseră Încoace și Încolo, căutând urme de cauciucuri, dar renunțaseră după o jumătate de oră. Acceptaseră varianta lui Lefty, că Zizmo plecase să pescuiască la copcă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
parte. Nimeni nu zâmbi la lumina blițului. După aceea procesiunea funerară continuă către cimitirul Forest Lawn de pe Van Dyke, unde sicriul a fost pus la păstrare până la primăvară. Încă mai exista posibilitatea să dea de cadavru la primăvară, o dată cu topirea ghețurilor. Deși făcuse toate ritualurile necesare, familia rămase În continuare conștientă că sufletul lui Jimmy Zizmo nu-și găsise odihna. După moarte, sufletele ortodocșilor nu se duc În zbor direct În rai. Preferă să mai poposească pe pământ și să-i

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
de Apă, uimit că americanii construiseră așa un palat ca să găzduiască filtrele de apă și valvele de admisie. Se ducea pe malul râului și stătea pe lângă bărcile trase la mal. Câini ciobănești germani, legați În lanț În curți albite de gheață, mârâiau la el, arătându-și colții. Privea pe furiș prin geamurile magazinelor pentru pescari, Închise peste iarnă. Într-una dintre aceste plimbări trecu pe lângă un bloc demolat. Fațada fusese dărâmată, dezvăluind camerele interioare ca la o casă de păpuși. Lefty

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
ceștile de cafea. Apoi Milton, În alte haine, primește noi clienți, Jimmy bucătarul crapă ouăle cu o singură mână și Lefty arată lăsat de izbeliște. ― Dă-mi o două wisky-uri! strigă Milton, etalându-și noul jargon. Alb sec, 1968, fără gheață! Prim-plan cu casa de marcat deschizându-se și Închizându-se cu un clinchet; cu mâinile lui Milton numărând bani; cu Lefty punându-și pălăria și plecând neobservat. Apoi și mai multe ouă: ouă sparte, prăjite, Întoarse În aer, papară

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
prin partea stângă a bisericii. În valuri albăstrui, tămâia se rostogolea peste capetele adunate, Întunecând luminile circulare ale candelabrului. Agrava starea plămânilor văduvei. Estompa strălucirea de la costumele verilor mei. Când m-a Învăluit și pe mine În pătura ei de gheață uscată, am tras-o În piept și am Început să mă rog și eu. Te rog, Doamne, ca doctorul Bauer să nu găsească nimic În neregulă la mine. Și dă-mi voie să fiu doar prietenă cu Obiectul. Și fă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
A clipit, ochii i s-au Închis, și-a ridicat coapsele și mai sus și am făcut-o din nou. Și apoi iarăși. Bărcile din golf făceau parte din asta, și orchestra de coarde a greierilor din iarba arsă, și gheața care se topea În paharele noastre de limonadă. Leagănul se mișca Înainte și Înapoi, scârțâind pe lanțul său ruginit, și era ca În cântecul acela vechi de copii: Micul Jack Horner stătea Într-un colț și-și mânca plăcinta de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
prin țară, dar a fost prea ocupat ca s-o vadă. Așa că acum a luat-o de la capăt - Încetișor. Și ghici pe cine cară de colo colo? ― Iubito? Îi strigă Myron. Poți să-i dai soțului tău un ceai cu gheață? S-a uscat de sete. M-au lăsat În Nebraska. Mi-am numărat banii și am constatat că mai am două sute treizeci de dolari. Am găsit o cameră ieftină Într-un fel de pensiune și am rămas peste noapte. Încă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
de hublouri, privind cu uimire, curiozitate, dezgust, dorință. Ne drogam Întotdeauna la lucru. Nu rezistam altfel. În timp ce ne puneam costumele, eu și Zora ne aprindeam o țigară de marijuana, ca de Începutul serii. Zora aducea un termos de Averna cu gheață și eu Îl beam ca pe Pepsi. Ceea ce urmăream era o stare de semi-uitare, un fel de atmosferă de petrecere intimă. Aceasta Îi făcea pe bărbați mai puțin reali, mai puțin observabili. Dacă n-ar fi fost Zora, nu știu ce m-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762

nici o acțiune care să vizeze controlul acestui continent. L-a păstrat așa cum l-a găsit. Ba chiar a și trimis acolo câțiva oameni pentru a întemeia o comunitate ce se ocupa cu studiul istoriei, căci multe evenimente sunt reținute de ghețurile adânci ale Antarcticii. Adevărat! spuse profesorul. Împăratul Felix Amadeo a lăsat continentul Antarctica în pace din motive știute doar de el, deoarece acel continent ar fi putut reprezenta cheia problemei apei potabile cu care se confrunta lumea în acel moment

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
a părăsit la o jumătate de oră după Miroshi. Fernand ne-a mai zis câteva bancuri spuse de Ministru și auzite de tatăl său, care le-a spus acasă. Am descoperit că Ministrul nu este totdeauna un tip calculat cu gheață în vene, așa cum apare la televizor. Are simțul umorului și este chiar nostim, având replică la fiecare poantă și la fiecare glumă. Râde chiar și atunci când glumele sunt pe seama sa, atât timp cât acestea nu depășesc o anumită măsură. A mai durat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
separându-l în pământ și cer. Atunci mi se făcu frig! Ca și cum aș fi fost scufundat într-o apă înghețată, pielea mi se făcu ca de găină și totul începuse să încetinească în jurul meu. Creierul îmi înghețase! Inima îmi pompa gheață prin venele cristaline. Totul în jurul meu se mișca mai greu, încetinit, parcă, de frigul care mă cuprinsese pe mine. Și eu mă mișcam mai greu. Degetele le simțeam greoaie și neîndemânatice. Mă dureau. În fiecare celulă a corpului meu, mii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
greoaie și neîndemânatice. Mă dureau. În fiecare celulă a corpului meu, mii de ace își găsiseră calea. Mă dureau încheieturile din cauza frigului. Îmi simțeam corpul rece, arctic. Ochii îmi erau sticlă, iar unghiile firave, casante. Eram o statuie fragilă din gheață. Eram speriat! Când credeam că lumea a ajuns cât de nemișcată ar fi putut ajunge, precum mă cuprinsese, gheața ce m-a împietrit se topi sub căldura unui soare inexistent și totul reveni cum fusese înainte. Lumea era din nou

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
încheieturile din cauza frigului. Îmi simțeam corpul rece, arctic. Ochii îmi erau sticlă, iar unghiile firave, casante. Eram o statuie fragilă din gheață. Eram speriat! Când credeam că lumea a ajuns cât de nemișcată ar fi putut ajunge, precum mă cuprinsese, gheața ce m-a împietrit se topi sub căldura unui soare inexistent și totul reveni cum fusese înainte. Lumea era din nou vie. Numai eu rămâneam cu acea răcoare pe care n-o puteam explica în ființa mea. Și totuși, revenisem

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]