5,667 matches
-
sau jucăușe pe care le convoacă, aducândule către lumină, textul fondatorului însuși. „Un vis al inteligenței libere“ - în puține ocazii formulările lui Maiorescu au fost mai inspirate. Întoarcerea în timp expune complexitatea unei asocieri de spirite care a schimbat decisiv gramatica identitară autohtonă. Rândurile din 1890 sunt o meditație în marginea unui loc, a unui etos și a unui timp care se scurge inexorabil. Ceea ce Și se formase astfel o atmosferă de preocupări curat intelectuale, care fără voie și pe nesimțite
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
pătura țarănească, depozitară a tradiției. Ea e incapabilă să articuleze un program de altoire conservator destinat să facă să rodească solul național. Paradoxul lui Rosetti este cel al conservatorismului romantic românesc; critica aculturației este imaginabilă doar odată ce criticii înșiși adoptă gramatica occidentală ce le permite redescoperirea/reinventarea tradiției. Om al timpului său, ca și Alecu Russo, Rosetti intuiește trauma pe care această accelerare a istoriei este condamnată să o producă. Dacă în generația trecută deznaționalizarea claselor superioare apărea ca un fenomen
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
a descoperi lucruri originale. Elemente vechi grecești [...], vechi germane, uralo-altaice, persane, cumane etc. din evul mediu [...] cu niște procedee și criterii ce au stârnit nedumeriri și neîncredere în ultima jumătate de veac, ducând la teorii potrivnice faptelor de limbă [...] în gramatica istorică a limbii române. Concluziile lor erau menite să denatureze justele vederi tradiționale asupra procesului începuturilor și a epocii medievale a limbii și poporului român [...] Tendințele excentrice și extremiste de după anul 1920 [...] au apărut mai ales din constatarea [...] că o
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
acestui loc retras de rugăciune traducând și prelucrând manuale școlare, dintre care amintim: De obște Gheografie(1795) și Elemente aritmetice arătate firești(1795), considerate fiind primele manuale redactate în limba română. Tot lui i se atribuie lucrarea cu caracter enciclopedic Gramatică de la învățarea fizicii (1796) , necesară „celor ce călătoresc pe drumul învățăturilor”, o istorie a Moldovei și o traducere a unei istorii universale. Mărturie a trecerii marelui erudit ecleziastic pe meleagurile actualului sat Zagavia rezidă și din actul încheiat la 18
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Importanța și tăria discursivă a metaforei și metonimiei, a figurilor retorice, ne sunt suficiente pentru a pune în paralel cu facultatea gândirii logice din planul tematizării cunoașterii, o facultate a limbajului mai profundă, pentru că, dacă nu figurile retoricii, măcar categoriile gramaticii sunt mai profunde, ireductibile și prealabile categoriilor logicii. Oricum, limbajul primează cunoașterii: copilul învață mai întîi să vorbească și felul cum își reprezintă el lumea este îndatorat ordinii prime a semnificațiilor sau, cum s-a spus, "structurilor antropologice ale imaginarului
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
inițial nu al semiologiei, măcar al problemelor semnului? Ce tematizări i-au fost favorabile sau au ocultat-o? Ce discipline au găzduit-o, au refuzat-o ori au contestat-o? Stoicii formulează în Occident prima semiologie. Constituită între logică și gramatică, ea se situează de partea logicii. Aici rămâne situată pentru Sextus Empiricus, neoplatonicieni, preafericitul Augustin, logicienii și scolasticii medievali, Locke, Leibniz, Berkeley, Hume, Vico, Condillac, Diderot, logica matematică ș.a. între toate aceste poziții de gândire, aparent, creștinismul ar fi trebuit
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
limbajului și încetează să fie considerată ca rezultatul deturnării limbajului spre scopuri care nu sunt fundamental ale sale. Ca principiu semiologic al arbitrarietății semnului lingvistic, funcția constitutivă a comunicării se opune și legării limbii de reprezentare ca, spre exemplu, în Gramatica de la Port-Royal: limba este mai întîi comunicare și comunicarea nu trece prin reprezentare. Constituit pe seama funcției esențiale de comunicare a 24 limbii, arbitrariul (imotivarea) semnului lingvistic se întemeiază în cele din urmă pe calitatea de sistem de semne a limbii
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
sunt categoriile gramaticale, s-a încercat realizarea unei analize structurale a nivelului semantic impunând în descrierea semnificatului un cadru sintactic bine determinat. Teoria glossematică (de la glossem: unitate ireductibilă și invariantă a limbii) a danezului Louis Hjelmslev definește pur lingvistic categoriile gramaticii, constituind o a treia etapă în evoluția structuralismului lingvistic. Pentru un hjelmslevian, limba nu mai este atât un sistem, ca la Saussure, sau un cod servind comunicației, ca la fonologi, cât o combinatorică. Obiectul lingvisticii devine cel de a descoperi
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
nu mai este atât un sistem, ca la Saussure, sau un cod servind comunicației, ca la fonologi, cât o combinatorică. Obiectul lingvisticii devine cel de a descoperi regulile combinării, anumite posibilități și imposibilități de grupare, și, din această perspectivă, conceptele gramaticii tradiționale - articol, substantiv, adjectiv, verb etc. 33 - pot fi redefinite pur lingvistic. Glossematica pornește de la definirea enunțului drept cea mai mică unitate de semnificație susceptibilă de a constitui singură, fără alte asocieri, un discurs și continuă prin a defini noțiunile
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
aceasta, ordinea nu mai trimite la un text universal interpretabil, ci la o mathesis universalis atât a cantității, cât și a calității, astfel că domenii unde nu există nici mecanisme, nici matematizare pot foarte bine să apară pe acest fundament: gramatica generală, istoria naturală, "analiza bogățiilor" (economia). Epistema clasică a secolului al XVII-lea se poate defini cel mai general prin sistemul unui mathesis, al unei taxonomii și al unei analize genetice. Științele poartă în ele proiectul unei puneri în ordine
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
autorului, individualitatea lui creatoare situată într-un anumit moment istoric. în ordine cronologică, Schleiermacher și Dilthey sunt precedați de F. Ast și F. Schlegel, respectiv A. Boeckh și J. G. Droysen. Ast publică în 1808 cartea Liniile de bază ale gramaticii hermeneutice critice, în care situează epistemic, hermeneutica între gramatică și critica de text. El reia doctrina tradițională a scopus-ului - a intenției autorului -, dar o îmbogățește printr-o precizare nouă: orice idee trebuie înțeleasă în lumina totalității de spirit căreia îi
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
istoric. în ordine cronologică, Schleiermacher și Dilthey sunt precedați de F. Ast și F. Schlegel, respectiv A. Boeckh și J. G. Droysen. Ast publică în 1808 cartea Liniile de bază ale gramaticii hermeneutice critice, în care situează epistemic, hermeneutica între gramatică și critica de text. El reia doctrina tradițională a scopus-ului - a intenției autorului -, dar o îmbogățește printr-o precizare nouă: orice idee trebuie înțeleasă în lumina totalității de spirit căreia îi aparține. Recursul la aceste "totalități de spirit" provine de la
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
folosirii ciornei Ciorna este o hârtie pe care se face prima redactare a unei compoziții. Înainte de a se transcrie, prima redactare trebuie recitită, corectată și îmbunătățită . Se recomandă citirea de mai multe ori, urmărindu-se: * greșelile de vocabular; * erorile de gramatică; * regulile de ortografie și de punctuație. 4.2. Expunerea orală Expunerea orală a unei compoziții presupune deprinderea de a vorbi în fața unui auditoriu, modalitate mai puțin folosită în școală. Această modalitate trebuie să parcurgă următoarele momente: * formularea ideilor din introducere
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
clară între elaborarea propriu zisă a unui text (compoziție) de către elevi și însușirea mijloacelor tehnice care vor ușura această elaborare. Competența în materie de compoziție (acuitatea observației, flexibilitatea gândirii, imaginației și sensibilității, consistența experienței de viață, nivelul culturii generale, cunoașterea gramaticii interne sau a codului comunicării prin cuvânt), cât și performanța (manifestarea concretă, în acte de comunicare și de interpretare a mesajelor, a competenței) sunt rezultatul unui proces instructiv-formativ îndelungat, desfășurat pe multiple planuri: familial, școlar, social. Școala are menirea de
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
compunerilor elevilor este în funcție de respectarea mai multor cerințe: *să fie corectate în mod operativ, eliminându-se intervalele de timp prea mari între elaborare și corectare; *să fie însoțită de întocmirea evidenței greșelilor, gruparea acestora făcându-se după criteriul relațiilor dintre gramatică și vorbire; *să aibă un caracter emulativ; *să fie adecvată particularităților individuale ale elevilor; *să implice treptat și diferențiat elevii în activitatea de autocorectare, ceea ce presupune preocuparea pentru formarea obișnuinței lor de a lucra independent; *să aibă caracter educativ și
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
mică, Palamart, a lui Jeno Farkas (dar cu un excelent traducător, care este și scriitor, Csiki Laszlo). Editura lui Jeno Farkas a adus mai mulți autori români în piața de carte din Ungaria (Lovinescu, Cioran, Țepeneag, Uricaru), dar și o gramatică a limbii române în maghiară. Mai multe cărți de autori români sunt deja apărute la alte edituri și altele în proiect; în anii următori, România și Ungaria se vor invita reciproc la târgurile lor de carte. Este o efervescență în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
Europei de Răsărit este un "proiect intelectual" de "semi-orientalizare", datorită europenității sale incontestabile. Efectul acestui proiect intelectual ar fi de fapt o reprezentare ambivalentă, semi-orientală și semi-barbară, semi-europeană și semi-civilizată. "Europa Răsăriteană nu este subiectul acestei cărți afirmă Larry Wolff. Gramatica titlului evidențiază faptul că Europa Răsăriteană este considerată aici, mai ales ca obiect. Adică obiectul unei mari diversități de operații intelectuale practicate asupra ei de către Iluminismul Europei apusene". Disciplinele care se sprijineau reciproc spre a justifica noua relație de putere
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
o vom considera ca fiind totalitatea acumulărilor exterioare conștiinței umane, care țin de unealtă, de tot ceea ce avem ,,la vedere", în exteriorul ființei umane. Cultura reprezintă valorile morale, iar civilizația valorile materiale. Iată ce spune Fernand Braudel în lucrarea sa ,,Gramatica civilizațiilor": ,,În această călătorie în jurul Europei, noul cuvânt "civilizație", este însoțit de un cuvânt vechi, "cultură" (Cicero afirmase deja: Cultura animi philosophia est), care este întinerit pentru a căpăta același sens cu cel de civilizație. Multă vreme cultura nu va
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
economică vor veni de la sine. Universitățile au la bază școlile Evului Mediu 195, dar și tradiția școlilor din antichitatea greacă și romană. Au existat și școli de meserii, dar și școli de pregătire mai înaltă, în ,,artele liberale" cum sunt gramatica, retorica, logica, aritmetica, muzica, astronomia, geometria. ,, Această lungă tradiție pedagogică preluată din antichitate a fost revigorată mai ales în Italia și în Franța, în ultimii ani ai secolului al XI-lea. Rețeaua școlară s-a dezvoltat considerabil. Dacă școlile monastice
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
cel puțin 15 ani înainte ca el să înceapă să fie folosit de către cel mai celebru critic al capitalismului, Karl Marx". Capitalismul, un bilanț social, Editura Du Style, București, 1998, p. 21. 2Marcel Mauss 3 Marcel Mauss ????? 2 Fernand Braudel, Gramatica civilizațiilor, Editura Meridiane, București, 1994, vol. I, p. 35. 3 Claude Lévi-Strauss, Rasă și istorie, Editura Fides, Iași, 2001, p. 70. 4 Radkowski definește cultura ca fiind ,,energia sistemelor sociale". Georges-Hubert de Radkowski, Antropologie generală, Editura Amarcord, Timișoara, 2000, p.
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Antropologie generală, Editura Amarcord, Timișoara, 2000, p. 53. 5 Pentru o dezbatere vezi: Norbert Elias, Procesul civilizării, Editura Polirom, Iași, 2002, vol. I, pp. 49-50; pp. 93-95; C.I. Gulian, Lumea culturii primitive, Editura Albatros, București, 1983, p. 52; Fernand Braudel, Gramatica civilizațiilor, Editura Meridiane, București, 1994, vol. I, pp. 33-34; pp. 35-37; p. 40, 47, 49, 51; Thierry de Montbrial, Acțiunea și sistemul lumii, Editura Expert, București, 2003, p. 3, 58, 59; Gheorghe Drăgan, Modele culturale comparate, Editura Institutul European, Iași
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
religiei, Editura Nemira, București, 2006, p. 32. 182 Niall Ferguson, Civilizația - vestul și restul, Editura Polirom, Iași, 2011, p. 221. 183 Apud I. Cernea, Studiu introductiv la Ludwig Feuerbach, Esența creștinismului, Editura Științifică, București, 1961, p. XLVIII. 184 Fernand Braudel, Gramatica civilizațiilor, Editura Meridiane, București, 1994, vol. II, p. 34. 185 Matei, 22:21. 186 Matei, 25:14; 25:30. 187 Jean Delumeau arată că: ,,Un alt aspect al antropologiei creștine: problema raporturilor dintre dimensiunile fizică și spirituală ale omului. În
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și o nouă ordine a lucrurilor o înlocuiește pe cea veche. Aceste schimbări pot fi revoluționare, totul depinde de întinderea care va fi acordată reinterpretării elementului tradițional". Joachim Wach, Sociologia religiei, Editura Polirom, Iași, 1997, p. 56. 262 Fernand Braudel, Gramatica civilizațiilor, Editura Meridiane, București, 1994, vol. II, p. 35. 263 Mircea Malița, Zece mii de culturi, o singură civilizație, spre geomodernitatea secolului XXI, Editura Nemira, București, 1998, p. 44. 264 Jean Delumeau arată: "Mulți oameni, evreii și creștinii printre alții, așteaptă
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
revendică nici un alt statut decât acela de "om trimis al lui Dumnezeu". Jean Delumeau, Religiile lumii, Editura Humanitas, București, 1996, p. 264. 275 Jean Delumeau, Religiile lumii, Editura Humanitas, București, 1996, p. 284. 276 Ibidem, p. 285. 277 Fernand Braudel, Gramatica civilizațiilor, Editura Meridiane, București, 1994, vol. I, p. 76. 278 Ibidem, p. 78. 279 Paul Johnson, în lucrarea O istorie a evreilor (Editura Hasefer, București, 2012, p. 144), pune în evidență mecanismul religios prin care se întâmplă cele afirmate de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
comună au fost totuși mult pre puternice. Efectul specific al dominației religioase a castei asupra "spiritului" în care se realizează activitatea economică este cu totul opus raționalismului". Max Weber, Sociologia religiei, Editura Teora, București, 1998, p. 50. 303 Fernand Braudel, Gramatica civilizațiilor, Editura Meridiane, București, 1994, vol. I, p. 56. 304 Anton Dumitriu, Culturi eleate și culturi heracleitice, Editura Cartea Românească, București, 1987, p. 76. 305 Ibidem, p. 77. 306 Anton Dumitriu aduce ca exemple tratatele indiene de logică, începând cu
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]