5,849 matches
-
populației - s-au cam dat în căsătorii și înțelegeri cu Neamurile, rău s-au întunecat luminații rabini trecînd la măsuri care vor genera mai tîrziu fanatismul mozaic și iudaic de pe urma căruia și astăzi ți se ridică părul pe cap de groază. Rabinul Ezra le cere tuturor ,,vinovaților” să-și trimită soțiile și copiii pe care i-au avut cu acestea, înapoi la Neamuri iar cei care refuză nu vor mai fi considerați de aceeași religie cu ei. Le mai cere ivriților
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
așa cum a poruncit el... El va socoti veșnică hotărîrea lui Iahweh.” Și continuă cu coloana X: ,, Cît timp voi viețui, întipări-se-va porunca lui pre limba mea... La plecarea se-rii și a dimineții rosti-voi poruncile sale... La începutul groazei și al spaimei, Atunci cînd se așterne teama și pustiirea, L-oi binecuvînta pentru minunățiile sale nespus de mari... Pînă în ziua răzbunării, Mînia nu mi-o voi abate de la nelegiu- iții oameni. Nu le voi arăta bunăvoință cît timp
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
alții. Informațiile venite de la acești gnostici sînt uluitoare și identice cu cele de pe tăblițele de plumb iar cultul lor nu putea fi decît o variantă ,,grecizată” a religiei geților. Că acesta este adevărul istoric, o scrie și Saul plin de groază că făcătura lor drăcească era cunoscută în lume și demascată cum găsim în A doua epistolă a lui Ioan 1,7: ,, Căci în lume s-au răspîndit mulți amăgitori, care nu mărturisesc că Iisus Cristos vine în trup.” Da de unde
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
sînge. Dacă regulile din Vechiul Legămînt erau în contradicție cu Legea morală atunci trebuia eliminate, la fel și ritualul Templului, istoria războaielor, monarhia iudaică și unele scrieri profeti- ce, iar gnosticii susțineau și ei cam aceleași idei săltărețe și de groază pentru mozaici și iudeo-cretini, mai puțin circumcizia și sabatul. Principiile care stau la baza scrierilor lui Clement dezvoltate în Didascalia sînt adevărurile revelate iudeilor și scrise în Tora, dar el recunoaște că la început înțelepciunea a fost răspîndită de Dumnezeu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
închina icoanei fiarei. 13,16 Și a făcut ca toți, mici și mari, bogați și săraci, slobozi și robi să primească un semn pe mîna dreap- tă sau pe frunte’’. Ne spune Minciunoi Împărat că fiara stăpînea lumea nu prin groază sau teroare ci prin semne care amăgeau oamenii pămîntului, de parcă toți erau niște orbeți care simțeau realitatea înconjurătoare cu vîrful mustăților. Ca într-un delir al nebunilor, fiara a ajuns simbol de cult pentru mulți dintre locuitorii imperiului roman, dar
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Moartea păstorului Dumuzi, care este o variantă foarte veche a uciderii ciobanului bun și milostiv, iubitor de animale și natură, de către niște ființe demonice. El are un vis în care vede cum copacii și trestiile din jurul lui se cutremură de groază știind că viața bunului păstor va fi curmată de aceste ființe rele. Putineiul pentru lapte era spart, apa a curs peste vatra sfîntă strămoșească iar mioarele scormoneau pămîntul cu picioarele pentru a-l avertiza pe Dumuzi(fiul luminii) de pericolul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
cercetatul celor vechi unde mai găsim cîte ceva fărîme de informații despre adevărata noastră istorie. Iordanes a scris Getica pe la anii 550 și în paragraful 132 ne spune că în anul 376, o mulțime de geți și goți, fugind de groaza stîrnită de fioroșii huni, și-au găsit liniștea la sud de Istru unde împăratul get al imperiului roman de răsărit Valens, le-a dat sălaș în Moesia, adică Bulgaria de azi. Cum împăratul își iubea religia strămoșească, i-a poftit
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
decenii și ceva au știut ce sacerdoțiu (unul cu pecete spirituală) au de săvîrșit pentru cel pe care-l numim, în mod obișnuit, consumatorul de media. Destructurarea perioadei de tranziție, un ev mediu recondiționat și bun pentru fundalul filmelor de groază, a generat, paralel cu existența noastră grav-culturală și parțial mediatică, o cultură-surogat (susținută și întreținută și de media) și o presă pe care am numi-o bulevardieră. Este un efect colateral care poate apărea mai cu seamă în vremea așa-
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
doar pentru că era "mai tânără") a izbucnit în râs. Și asta a făcut-o să se simtă îngrozitor, pentru că nimeni altcineva nu părea să sesizeze absurdul situației. De fapt, râsul a fost principalul pericol pentru ea, în situațiile tensionate politic. Groaza pare să fi fost legată aproape numai de examenele la "socialism științific". În rest, anxiozități sau enervări difuze, oricum fără soluție. Incidentele cotidiene intrau cumva în ordinea strâmbă a timpurilor. La o razie inopinată în școală, doi indivizi necunoscuți, "cu
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Franța. Erau vitale. Când a făcut scarlatină, la câțiva ani după război, doamna B. s-a vindecat cu penicilina trimisă din Franța. Pe atunci, antibioticele, recent descoperite, ajungeau foarte greu în țară. Dar prețul plătit pentru vindecare a fost - dincolo de groaza injecțiilor - dureros: părinții i-au confiscat prețioasa colecție de creioane, primite tot in Franța: "mi-au luat creioanele colorate toate, toate, toate și cărticelele și tot ce-am avut eu la dispoziție în perioada cât am fost bolnavă și le-
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
și au depus efort pentru ca toate aceste atrocități să aibe loc, în timp ce scenele oribile erau privite "de sute de cetățeni americani bine îmbrăcați, veniți atât din împrejurimi, cât și de departe, pe jos sau în căruțe"79 care, "fie de groază, fie din indiferență, fascinați și neputincioși", priveau, fără să încerce măcar, necum să își riște viața în acest sens, să pună capăt oribilei scene, invocând, de pildă, "numele lui Cristos, al umanității sau (măcar - adăugirea mea) al guvernului"80. Jay
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
deci darul adus nouă creștinilor prin moartea lui Hristos: scăparea drepților de frica morții veșnice după cuvântul Sf. Ap. Pavel: „Și să izbăvească pe acela pe care frica morții îl ținea supus robiei în toată viața”. Până la Hristos, moartea inspira groază tuturor, deoarece nu venise izbăvirea din moarte, deși fusese făgăduită prin profeți. De aceea, toți drepții Vechiului Testament au fost ținuți în robia morții și numai după ce Hristos s-a pogorât la iad cu sufletul, îndată după moartea Sa, cei
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
sabie de foc ce se întorcea de-l străjuia; cutremură-te și te depărtează. Căci te jur cu numele Aceluia care a umblat ca pe uscat pe valurile mării și a certat viforul vânturilor; a Cărui căutătură seacă adâncurile și groaza Lui topește munții; că Acela și acum îți poruncește prin noi: Teme-te, ieși și te depărtează de la zidirea aceasta și să nu te întorci, nici să te ascunzi în el, nici să-l întâmpini pe el, nici să lucrezi
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
culturii alternative. Dar i se pare o poziție mult prea riscantă, periculoasă și, mai ales, nerentabilă, ca s-o îmbrățișeze pe față. S-a și observat, cu neplăcere de altfel (Alina Mungiu), ceea ce se vede și cu ochiul liber. De unde groaza de a recunoaște nu numai că intelectualul poate fi cumpărat, dar chiar că poate fi cumpărat cu ușurință. Căci intelectualul nu are nimic dintr-un ascet 25. Hălas ! O întreagă dramă a intelectualului eventual chiar a poetului de curte... Femios
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
prefigurare avant la lettre a unui moment care va veni un sfert de veac mai târziu. în toamna aceluiași an, constata consulul englez, „aproape toți boierii sunt într-adevăr sătui de protecția rusească și se gândesc cu cea mai mare groază că țara lor ar putea sa rămână pentru totdeauna în mâinile rușilor”. Temeri similare împărtășea și ambasadorul englez la Constantinopol, Sir Robert Gordon, contelui Aberdeen, care, constatând dorința Rusiei de a-și prelungi ocupația în Principate cu 10 ani, nota
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
în case și cercetând pe locuitorii de ambele sexe, procedeu „pe atât de zadarnic pe cât de scandalos”. La 19 octombrie 1829 Blutte sublinia că „aproape toți boierii sunt întradevăr sătui de protecția rusească și se gândesc cu cea mai mare groază că țara ar putea rămâne pentru totdeauna în mâinile rușilor”. Aceștia nu aveau încredere nici în independența promisă de generalii ruși, temându-se că aceasta ar fi însemnat smulgerea țării de sub suzeranitatea turcească și plasarea ei sub o tutelă mai
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
într-o "lume a miturilor și simbolurilor care trebuia cunoscută și înțeleasă, pentru a putea înțelege situația omului în Cosmos"4. Autorul își include lucrările domeniului filosofiei și nu erudiției pur științifice, și explică prin trei motive "aspectul tipografic erudit": groaza de diletantism, teama de "a nu fi luat în serios" și natura documentelor spirituale de care se ocupa (documente aparținând Indiei și Orientului în general, culturilor în stadiu etnografic, culturi exotice puțin cunoscute dincolo de cercul specialiștilor). Citite fără note și
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
închis iarăși de roata alburie a margenilor"108) având un trecut magic, nu numai datorită vestigiilor arheologice, ci și prezenței pădurilor: "locurile unde au fost păduri sute de ani de-a rândul sunt locuri vrăjite..."109. Singurul lucru care contracarează groaza pe care o trezește pădurea este Dunărea: "e o groază de care nu scapă nimeni. Prea multe vieți vegetale și prea seamănă mult arborii bătrâni cu oamenii, cu trupuri omenești, mai ales [...]. Dacă n-ar fi fost Dunărea, oamenii din
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
trecut magic, nu numai datorită vestigiilor arheologice, ci și prezenței pădurilor: "locurile unde au fost păduri sute de ani de-a rândul sunt locuri vrăjite..."109. Singurul lucru care contracarează groaza pe care o trezește pădurea este Dunărea: "e o groază de care nu scapă nimeni. Prea multe vieți vegetale și prea seamănă mult arborii bătrâni cu oamenii, cu trupuri omenești, mai ales [...]. Dacă n-ar fi fost Dunărea, oamenii din părțile acestea ar fi înnebunit. Oamenii de acum două-trei mii
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
funcționează ca "designator intertextual"215, prin referința livrescă la o logodnică părăsită de cel care aparține unei lumi iremediabil opuse; dacă în balada lui Bürger lumile opuneau viul mortului, aici normalul, comunul se opune miticului. Episodul determinant este reacția de groază a Lenorei la încercarea uriașului de a o îmbrățișa, reacție care le revelează amândurora diferența ireconciliabilă dintre lumile cărora le aparțin, eșecul dialogului sacrului cu derizoriul mundan. 4.5.2. Douăsprezece mii de capete de vită În Douăsprezece mii de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
slobodă întru prăpăd. Zăbovise în aer o clipa foarte lungă, ca o pasăre de pradă gata să se repeadă în picaj, după care se lăsase însă pacific asupra victimei hirsute și, trăgându-și agale penajul prin părul ei zbârlit de groază, poposise o palmă mai jos, deasupra locului unde brățara fusese reținută. Se îmblânzise doar ca s-o capete înapoi. Marieta sesizase imediat inversarea salutară a situației și, profitând de ea, se azvârlise asupra lui, imobilizându-i coatele și coastele între
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
interior, atinsese punctul de penurie maximă, unde fusese deposedat până și de frică. Dincolo de acest stadiu nu putea începe decât un reviriment înspre putere, sau sfârșitul definitiv. Întrebat cum de nu se teme de fulgere când toți mongolii tremură de groaza lor, i se atribuie răspunsul: "Nu am avut loc unde să mă ascund de ele și frica mi-a trecut". Chiar apocrifă, replica surprinde deosebit de bine simplitatea probabilă a explicației. Odată depășită, marea frică - frica de frică - face celui ce-
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
criza n-ar avea existență obiectivă... − Chiar dacă are, nu e eternă: se naște, trăiește cât trăiește, după care moare, ca orice dihanie. Fosilele îi supraviețuiesc pentru că evită să o confrunte la momentul ales de ea, când e capabilă să inspire groază și să obțină un efect paralizant maxim. − Ha, ha! Dacă poate fi evitată, atunci nu mai e necesitate. − Crezi? își apără Rudi poziția. Așa-zisa necesitate apare ca atare doar retrospectiv. Neluate în seamă, obligate să facă anticameră, o serie
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
prin efect Bernoulli, șuvoaiele puternice pot deveni capabile să-și scoată singure din pământ afluenții. Se săturase până peste cap să tot fie mama răniților nu de furtună, ci de frica ei, a unui regn gelatinos, vertebrat doar de împunsătura groazei. Ceva prețios dinlăuntru-i trebuia salvat de putrezirea lentă și timpurie printre ei. "Du-mă pe creasta celui mai mare talaz, du-mă în santina Titanicului, numai ia-mă de-aici, de pe malul ăsta năpădit de muribunzi!" rosti ea răspicat
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Expozi?ia universal? de la Paris �n 1867, au aflat prilejul de a servi din nou. Dup? Sedan, �n momentul lichid?rîi Comunei, el a redactat un manifest intitulat Pacea social? dup? dezastru (iunie 1871) �n care nu-?i exprim? doar groază pentru ce se �nt�mplase, ci proiecteaz? un ansamblu de reforme care urmau s? se bazeze pe re?eaua societ??ilor savante: Uniunile p?cii sociale. Era vorba s? se pun? �n lumin?, prin observa?ie, starea material? ?i moral
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]