6,525 matches
-
a scris o frumoasă pagină de cunoscător avizat pentru albumul editat de soția mea în 1996. "Întâmplări vesele sau triste"?! Iată una, pe care cititorii o vor lua cum cred de cuviință. Fusesem dat afară de la școala dintr-un sătuc ieșean și ajunsesem, tot profesor, dar mai departe, într-un alt sătuc, Prigorenii Mari. Copiii de acolo nu călătoriseră niciodată cu trenul, îl vedeau mărunt, ca pe o mini-jucărie, doar de pe dealul situat la trei kilometric de linie, unde se duceau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Primatul Bisericii Romano-Catolice Române, a strălucitoarei exegeze Mircea Eliade, semnată de analistul Wili Dangă, de la Institutul Teologic din Iași. A.B.Cum a fost primită această interpretare dogmatică? Bineînțeles, această interpretare dogmatică, cu caracter ecumenic, a atras în jurul standului editurii ieșene, care au avut inițiativa publicării volumului, un mare număr de vizitatori printre care la loc de cinste s-a aflat academicianul Gabriel Țepelea. Vreau să reamintesc că, împreună cu lansarea memoriilor președintelui Ion Diaconescu, volumul despre Mircea Eliade a cunoscut cea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
1 aprilie 1881 stil nou, Rășinari, Sibiu). Aniversarea ne oferă prilejul de a vorbi despre actualitatea unui poet foarte popular atât pe plan cultural, cât și pe plan politic (a fost președintele Partidului Național Creștin, ministru, prim-ministru alături de profesorul ieșean A.C. Cuza). Cum îl citiți azi pe Octavian Goga, poet-publicist-politician? Cum credeți că va fi receptat mâine? Octavian Goga are, în opinia mea, o situație privilegiată, care n-ar trebui să dea idei proaste; a venit într-un moment istoric
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ce ne-a guvernat sărbătoarea. Mama ne-a adunat laolaltă într-o sală ce, inițial, părea cam strâmtă pentru câți eram noi, dar suficient de încăpătoare pentru niște spirite îngemănate. Același fir Kundalini, pentru un singur corp subtil. Drăguții de ieșeni - excelente și îndatoritoare gazde! - au avut o atât de mare grijă de noi și de nabhi-urile noastre, încât pregătiseră și pungulițe pentru prasad-ul în exces! Ce de prasad! Câtă bucurie și câtă liniște emanată de toate Spiritele! Câtă frumusețe
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
ci și lipsa vreunei inițiative - de care să știm - privind marcarea unui sfert de veac de la Revoluție prin publicarea unui bilanț cuprinzător al tranziției. Prima oară când v-am văzut - căci de citit vă citeam de ceva vreme, revista dumneavoastră ieșeană mi-a luat chiar un interviu în 1990, publicat pe două pagini - era într-un portret pe care vi l-a făcut buna mea colegă Jeana Gheorghiu la Televiziunea Română. Erați tânărĂ, abia venită la București. Aveați o locuință, presupun, erați
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
când milioane de oameni ieșeau în stradă ; era peste tot, în vecinătatea noastră, o mare-mare deșteptare cetățenească... Iar noi ajunseserăm să ne uităm la televiziunea din Republica Moldova, unde era glasnost - eu locuind la Iași, orașul universitar Iași... Deci, în 1989, ieșenii se uitau la televiziunea de peste Prut. Era o schimbare pentru noi, o desprindere de viața de evaziune în studiu și lectură de până atunci. Eu încerca‑ sem să trăiesc în altă sferă și reușeam, de atunci am abilitatea de a
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
erau toți mai mari ca mine, generația de care eram abso‑ lut convinși că va juca un rol după ’90. De fapt, nu s-a întâmplat deloc așa. Iar ieșirea aia studențească spontană a fost a treia poveste de opoziție ieșeană. Deci astea sunt cele trei mari pro‑ teste de stradă de la Iași. Studenții și muncitorii, după părerea mea, au reprezentat un pericol real pentru regim, dar au dispărut. Pe studenți regimul nu i-a reprimat, ci i-a chemat pe
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
un răspuns, dar vreau să-l aflu pe al dum‑ neavoastră. Ce răspuns aveți ? A.M.P. : Eu fiind om de știință, la mine metodologia prin care ajungi la răspuns riscă să fie mai importantă decât răspunsul. Chiar din relatarea asta ieșeană a mea, de exemplu, lucrurile par să stea mai bine decât au stat în realitate. Deci noi, la Iași, aveam mai multe grupuri aflate în fermentație revoluționară, care cooperau între ele, vorbeau și ar fi putut să fie un fel
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
păreau a fi pe un făgaș normal, în două-trei luni însă orice alterna‑ tivă era pusă la zid și considerată o formă de trădare națională. Cum s-a întâmplat ? Am povestit, de exemplu, cum ajunseserăm, cu gazetuța noastră, singurul cotidian ieșean, un fel de profeți locali. Și toată lumea ne iubea. Ne construiserăm, în trei-patru săptămâni, o credibilitate și o reputație extraordinare. Ele au dispărut incredibil de repede, practic în momentul în care - dacă nu mă înșel pe 28 ianuarie - a fost
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
candidatura domnișoarei BĂsescu și că nimeni nu are curajul s-o oprească, le-am spus ziariștilor că eu iau în considerare această ofertă, nu de la bucureșteni, pe care îi bănuiam că nu sunt inocenți în povestea cu EBA, ci de la ieșeni. Asta este tot ce am zis. Eu n-am acceptat niciodată vreo ofertă căci pentru asta ar fi trebuit să-mi iau carnet de partid, să fac o cerere de intrare. Acea cerere de intrare eu n-am făcut-o
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
de la o femeie din ... dealul Pașcanilor; prof. Dr. Emilian Voiutschi - „Ceva despre administrarea averii bisericești din Bucovina”; Isidor Ieșeanu - „Patriotism și umanitarism”,; Octavian C.Taslăuanu „Ardealul” cules din Luceafărul; N.Iorga - texte din Neamul Românesc”; Ionel Teodoreanu - „Bunicul” - din „Însemnări ieșene”; D. Anghel - „Fata din Dafin”; St. Petică - „Poeme în proză”; Ilarie Chendi, la rubrica Critică literară, documentarul „La moartea lui Ștefan Petică”; „Unui viteaz”, „Alarma”, „Tranșeea cântă”, „Doina”, „Pentru țară”; „Grigorescu”, sunt doar câteva din poeziile care poartă semnătura poetului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pagini, cel din 6 aprilie publicând: „Probleme ale culturii românești” de I.A. Rădulescu Pogoreanu, cu referire la limba și cultura orașelor și chestiunea evreiască în România; știință, artă, literatură - Friederich Nietzsche” - de Eugenia Ianculescu (Reus); „Suveranitatea publicului” de Isidor Ieșan; „Iubirea unui scriitor” de Rotică și versuri semnate de D. Popescu, V. Huțan, Iustin Cârdei, O. Loichiță, Vasile Vitescu, Aline de Bogusz (principesa Bibescu). Apăreau reproduceri inedite de G. Coșbuc, Șt. O. Iosif, recenzia Almanahului literar editat de Întrunirea Academică
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Istrati că „poetul, scriitorul este predestinat să fie un veșnic înșelat” pentru că „Îl înșeală viața, îl înșeală oamenii, îl înșeală credințele, idealurile”, cronicarul face referiri pertinente la volumul „Argint”, „elegant tipărit și aparținând lui George Lesnea”, „acest fiu al melancoliei ieșene care este pe drumul creației de artă care îl va duce, curând-curând, la cununa Premiului Național de poezie” (Observatorul nr.73/1939). La „Colțul debutanților” se publicau versuri: Demon de Eugen Roman; Despărțire de Gh. Senchiceanu. La „Note critice” apăreau
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Cuprinsul: Gh. Bogdan - Duică „Voluptate și durere” (Note critice împotriva superficialității lui Tudor Vianu); Victor Morariu, „Luceafărul” în nemțește; D. Murărașu, Eminescu despre N. Bălcescu (pagini uitate de Eminescu); Gh. Bogdan - Duică, Eminescu la Iorgu Caragiale (cu un clișeu); A. Ieșan, I. Petrovici, Contribuții la filosofia lui Eminescu; Leca Morariu, Eminescu (Note pentru o monografie). Cap. VII Elev; Gh. Bogdan - Duică și Leca Morariu, Multe și mărunte... Apare în 2-3 fascicole pe an. Se desface la abonați, nu se face schimb
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Iliuț, Areta Vitencu, Mircea Strteinul, Ion Roșca, Neculai Roșca, Iulian Vespar, George Drumur, Ghedeon Coca, Aurel Putneanu. E.Ar. Zaharia, Dragoș Vitencu, Traian Chelariu, D. Florea Rariște, Ilie Corfus, Octavia LupuMorariu, C. Enescu-Bughea, Elena Șesan, Milan Șesan, Anca Țurcanu, A. Ieșan, N. Tcaciuc, V. Bogrea ș.a. * Calendarul Poporului pe anul 1930 Calendarul Poporului pe anul 1930, redactat de către Societatea pentru Cultură și Literatură Română din Bucovina de sub conducerea dlui Gr. Nandriș. În peste 100 de pagini cuprinzând articole scrise pentru intelectuali
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de recenzii volumul cuprindea prezentări de cărți și reviste, române și străine. Colaboratorii mai semnau cronici și dări de seamă privind activitatea Institutului, necrologurile pentru: I. Bianu, V. Bogrea, Vasile Pârvan. Format tipografic 17x24 cm. Au mai semnat materiale: A. Ieșan, Simion Reli, Vasile Gherasim, C. Brătescu, Al Bocănețu, R. Cândea, Dragoș Protopopescu ș.a. * Buletinul Institutului de istorie și limbă a Universității din Cernăuți a apărut și în anul 1939. * „De la 1922 încoace, de când Universitatea românească a început să-și dea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Ciprian Porumbescu, întoarcerea la 1877, în timpul luptelor de la Plevna, când tocmai se împlineau 100 de ani de la luarea Bucovinei de către Austria, când stăpânirea sărbătorea cu tot fastul evenimentul, românii bucovineni, tinerii, sau abținut ostentativ serbării, și punându-și sufletul alături de ieșeni, care răspunseseră actului provocator austriac printr-o mare demonstrație de doliu în amintirea decapitării domnitorului Grigore Ghica, făcându-se mesagerii sufletești ai românilor bucovineni, Comitetul Societății studențești „Arboroasa” a trimis o telegramă primarului Iașilor cu condoleanțele membrilor săi pentru apărătorul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cu paloșul legionar, am tăiat un drum larg prin granitul indiferenței generale.” Iconar s-a voit a fi purtătorul unei noi arte literare, desprinsă de îmbătrânirea din jur, fără a mai ține seama de un George Voevidca, de profesorii Al. Ieșan, V. Grecu, SauciucSăveanu, Procopovici, Botezat, Gușuleac, Geagea, Păunec, Balan, Bănățeanu, de Ion. I Nistor chiar, acuza pe Mircea Străinul, Traian Chelariu în articolul „Bucovina în libertate - restituiri și completări necesare” din Glasul Bucovinei nr.5321 din 24 aprilie 1938. Ascunzându
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Literară s-au adăugat nume noi: Nicolae Iorga, Al. Brătescu - Voinești, G. Voevidca, V. Loichiță, Nuși Tulliu, Ilie Mărin, N. Tcaciuc, Al. Brateș, Gr. Nandriș, Ir. Porumbescu, V. Calmuțcai, Leca Morariu, Mărioara Rațiu, V. Hălip, P. Henry, G, Ponetti, Alex. Ieșan, D. Onciul, M. Ștefănescu, V. Temperanu, Gr. Vâja, Arc.Avercenco, N. Grigoraș, G. Murnu, T. Crudu, L. Bodnărescu, G. Tutoveanu, I.A.Candrea, V. Gherasim, N.N. Tăutu ș.a. În ea a publicat I.E. Torouțiu: „Carmen Sylva în literatura română (18431916
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Narly, e un remarcabil organizator dublat de asiduitatea savantului netemător de obstacole. Revista de Pedagogie, ca organ al Institutului și Seminarului pedagogic universitar din Cernăuți, a reușit să adune în jurul său hărnicia nu numai a unor profesori universitari ca Al. Ieșan, Tr. Brăileanu, S. Reli, S. Găină, ci, pe lângă străduințele unor colaboratori cunoscuți (Gr. Rațiu, E. Kallos, I. Balmoș, O. Papadopol etc) a oferit terenul și dorul tineresc de muncă al elevilor dlui profesor C. Narly precum: Traian Chelariu, N. Roșca
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cor permanent, unui,orfelinat și a unei trupe de teatru, de Eusebie Marcheș; Evoluționismul ca sistem filozofic și aplicarea sa pentru teoria pedagogiei, de dr. Eugen Botezat, De prin Ardeal, de Dimitrie Rusceac, Idei filozofice la Brătescu Voinești, de A Ieșan, Câteva cuvinte despre lectura copiilor, de Vasile Balintescul; Ana Conta - Kernbach: Elemente de pedagogie de Trăian Brăileanu. Există și o „Revistă a revistelor”, în nr. 6 și 7 fiind recenzate „Răvașul poporului”, editată la Fălticeni, de A. Gorovei și M.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
V. Gherasim, D. Marmeliuc, E. Diti Tarangul, N. Tcaciuc - Albu etc., de la care, ne permitem a adăuga, alte condeie care au făcut cultură și ziaristică de profesie: V. Grecu, V. Loichiță, R. Cântea, G. Voividca, C.V. Șesan, A. Dorofteiu, Al. Ieșan, D. Torouțiu, N. Simionescu, T. Cernăuțeanu, I. Nichitovici, Gr.N.Nandriș, N. Cartojan, Al. Procopovici, Emilian Slușanschi, Traian Brăileanu, Nicolai Cotos, Aurelian Voronca, Em. Grigorovitze,Ion Grămadă, pentru ca să nu-i uităm și să-i menționăm pe mai tinerii Dimitrie Vatamaniuc, Mircea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
afle autorii acestor anonime? Este clar că numărul informatorilor și colaboratorilor Securității era extrem de mare. Pentru confecționarea unei banderole tricolore (document 122) s-au pronunțat sentințe de 15 ani muncă silnică și 8 ani degradare civică etc. Un artist liric ieșean (document 144) va fi condamnat la 20 de ani muncă silnică pentru că, într-o discuție, l-a elogiat și apărat pe Boris Pasternak, înjurînd URSS-ul, și aceasta se întîmpla în 1959. Un preot este condamnat la 10 ani închisoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
estetica este o disciplină impusă de lipsa sensibilității artistice, proprie unei întinse clase de intelectuali. Din această frigiditate, cum o numește Călinescu, față de valorile artistice s-a născut știința împotriva căreia se ridică în Cursul de poezie susținut la Universitatea ieșeană, în anii 1937-1938. El stabilește apodictic: "Estetica este o știință care nu există", fără a anula, totuși, preocupările estetice pe care le crede necesare în raport cu arta. Apelează, după Platon, Schopenhauer, Schelling, și la Hegel și sistemul său dialectic, întemeiat pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de a comunica". Vom constata, cum precizează și Emil Manu în Poeticile lui G. Călinescu (postfață la Curs de poezie), că autorul Enigmei Otiliei este structuralist avant la lettre. Întreg acest curs, cît și Universul poeziei, predat tot la Universitatea ieșeană, în aceeași perioadă, premerg și nu sînt cu nimic mai prejos față de volumul Structura liricii moderne, a lui Hugo Friedrich, publicat în Germania, prima oară în 1956, iar la noi, în traducere, în 1969. Carte care, la rîndul ei, ne-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]