22,982 matches
-
sau Marea Britanie, metoda este, de asemenea, utilizată în cadrul unor studii coordonate de agenții guvernamentale sau instituții similare. În România, metoda a fost aplicată, printre altele, pentru consultarea experților în ceea ce privește problematica romilor și în elaborarea Strategiei Naționale de Cercetare, Dezvoltare și Inovare. Etape O primă etapă este reprezentată de pregătirea studiului. Aceasta include definirea domeniului și a întrebărilor (obiectivelor) cercetării. După ce s-au stabilit obiectivele, se trece la selecția experților. Aceasta este o etapă esențială în desfășurarea studiului, deoarece rezultatele metodei Delphi
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
UE în domeniu, inclusiv recomandările legate de coeziunea teritorială conținute în Strategia Lisabona/Göteborg din 2004. Obiectivele operaționale rezultate în urma procesului de elaborare a CNDS privesc creșterea accesibilității tuturor regiunilor în raport cu UE, creșterea accesului la cunoaștere și a capacității de inovare, întărirea rețelei urbane principale prin distribuția spațială a terțiarului superior, consolidarea rețelei de localități și creșterea calității vieții urbane, continuarea procesului de urbanizare și o nouă relație urban - rural, protejarea și punerea în valoare a patrimoniului natural și construit și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
bune. Strategiile bune sunt proaste. Și strategiile proaste sunt bune. Totul depinde de cine le folosește.” (Jack Trout) Excepțiile de la regulă sunt, în general, rare. Rapoartele anuale, începând cu 2001, sunt disponibile on-line în pagina dedicată de Comisia Europeană politicii inovării, la http://trendchart.cordis.lu/. Pentru discuția despre rolul capitalului uman ca factor al dezvoltării, vezi Voicu (2005). Disparități în ce privește accesul la economia cunoașterii. Pentru o discuție asupra ideologiei curente a dezvoltării, vezi Voicu (2001). În Ungaria, t. sunt denumite
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
subdomeniului a facilitat un salt calitativ al cercetării. A treia categorie reunește acele lucrări care transgresează criticile sau le duc mai departe, pentru a propune reteoretizări coerente, fundamentate, ale realității internaționale și, chiar mai mult, pentru a genera procese de inovare a practicilor, actorilor și regulilor. Feminismul perspectival, feminismul de inspirație marxistă și feminismul constructivist sunt cele care au tatonat depășirea criticii în direcția propriei construcții alternative și a transformării. Contribuțiile la această a treia categorie devin, în acest stadiu al
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
se încadrează pe locurile 1, 2 și 3 care-și gândesc o „așezare” temeinică la startul vieții: familie, slujbă sigură, perfecționare profesională continuă. Descurajează însă apetitul slab pentru activitatea de cercetare (1%), aproape de neînțeles într-o societate marcată puternic de inovare, progres, dar și lipsa de curaj de a aborda o afacere proprie (numai 2%). În aceste ultime două situații pot fi luate în seamă carențele învățământului care nu au stimulat gândirea inovativă și spiritul întreprinzător. Surprinzătoare pare dorința ca absolventul
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
cunoașterii poate fi definită drept capacitatea de a acționa, ca un potențial de acțiune. Societatea cunoașterii presupune extinderea și aprofundarea cunoașterii științifice și a adevărului asupra existenței, utilizarea și managementul cunoașterii existente sub forma cunoașterii tehnologice și organizaționale, producerea prin inovare de cunoștințe noi, o diseminare fără precedent a cunoașterii către toți cetățenii prin mijloace noi, folosind cu prioritate internetul și metode de învățare prin e-learning. Noua economie (economie + internet) sau economia cunoașterii face parte din societatea cunoașterii, marcând momentul în
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
o diseminare fără precedent a cunoașterii către toți cetățenii prin mijloace noi, folosind cu prioritate internetul și metode de învățare prin e-learning. Noua economie (economie + internet) sau economia cunoașterii face parte din societatea cunoașterii, marcând momentul în care procesul de inovare devine determinant pentru a crea produse și servicii noi. Inovarea în societatea cunoașterii urmărește îmbunătățirea productivității, nu numai a productivității clasice în raport cu munca și a capitalului, ci și a productivității în raport cu resursele energetice și materiale naturale, cu protecția mediului. De
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
mijloace noi, folosind cu prioritate internetul și metode de învățare prin e-learning. Noua economie (economie + internet) sau economia cunoașterii face parte din societatea cunoașterii, marcând momentul în care procesul de inovare devine determinant pentru a crea produse și servicii noi. Inovarea în societatea cunoașterii urmărește îmbunătățirea productivității, nu numai a productivității clasice în raport cu munca și a capitalului, ci și a productivității în raport cu resursele energetice și materiale naturale, cu protecția mediului. De aceea, noua economie presupune stimularea creării și dezvoltării întreprinderilor inovatoare
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
structură de cunoaștere proprie. Societatea cunoașterii are caracter global și este un factor al globalizării. Noțiunea de societate a cunoașterii încearcă o sinteză cu evoluțiile din spațiul economic globalizat din ultimii 20 de ani, mai ales cele din domeniul cercetării, inovării, educației, formării profesionale, toate bazate pe folosirea tehnologiilor informației (TI) și ale comunicării (TIC). O caracteristică a societății cunoașterii este volumul foarte mare al cunoștințelor și ritmul creșterii acestora. Se apreciază că volumul cunoștințelor se dublează la fiecare cinci ani
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
lor la nivel global în folosul investițiilor în industria cunoașterii. Generarea informațiilor și cunoștințelor are loc acolo unde există activitate umană, dar în mod organizat (de firme private, de guverne, de alianțe de țări). Informațiile apar în învățământul bazat pe inovare, în entități destinate activității de C-D, în industria cunoașterii, completată cu toată logistica punerii în valoare a informațiilor și cunoștințelor constând în baze de date, comerț cu brevete, licențe și tehnologii, circulația informațiilor și a cunoștințelor, internetul.
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
caracteristic lor fiind faptul că sarcinile căutate sunt de dificultate medie, pentru care își asumă responsabilitatea, pot amâna momentul gratificării, eșecul nu îi descurajează, așteaptă feedback referitor la performanțele realizate și tind spre situații noi care implică riscuri moderate și inovarea (Prodan, 1997). 12.4.4. Teoria bifactorială (Herzberg) Herzbeg, Mausner și Snyderman (1959) (apud Saal și Knight, 1988) propun o teorie bifactorială a satisfacției muncii (engl., two-factor theory, motivation-hygiene theory), ce va fi mai târziu adaptată ca teorie motivațională, dat
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a noilor recruți, pierzând, în același timp, oportunitatea de a testa utilitatea și validitatea normelor pe care le stabilește. De altfel, devianța în grupul de lucru nu are o conotație negativă iar membrii devianți pot constitui o resursă valoroasă pentru inovare și experimentare. Peters și Waterman (1982) (apud Smither, 1988) susțin că toleranța devianței în grup/organizație este o caracteristică a managementului eficient. 13.5. Coeziunea grupului de lucru Fenomenul de coeziune reflectă gradul în care grupul este atractiv pentru membrii
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
angajaților, managerii și lucrătorii trebuie să înțeleagă natura schimbărilor necesare și efectele acestora. Schimbarea organizațională poate fi dificilă și costisitoare. Organizațiile adaptative și flexibile au un avantaj competitiv față de cele rigide și statice. Alegerea managementului pe termen lung este evidentă: inovare și adaptare sau stagnare și moarte (Bogathy, 2002). Scopurile schimbării planificate Abordând acest subiect sesizăm necesitatea unei distincții importante între schimbarea inevitabilă pentru organizație și schimbarea planificată de către membrii organizației. Planificarea schimbării organizaționale presupune un set de activități și procese
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
crearea unei clientele. Piața sau clientela nu sunt create nici de Dumnezeu, nici de forțele economice, spune Drucker, ci de oamenii de afaceri. Clientul este „stâlpul” afacerii, el o ține în viață. Crearea clientelei se poate obține prin intermediul marketingului și inovării, adică prin consultarea unui număr mare de persoane din interiorul și exteriorul organizației pentru a afla nevoile acestora și prin anticiparea trebuințelor clienților. (Poate de aceea Philip Kotler, unul dintre inițiatorii marketingului, arată că dacă el este considerat tatăl marketingului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
aleasă deoarece avea o istorie bogată În privința inovațiilor și nu se putea afirma despre ea că suferă de „reticență În fața schimbării”. În teoriile dominante, această respingere a noului a fost des citată ca fiind motivul principal pentru care Încercările de inovare eșuează. Gross et al. au arătat că și În această școală a existat o Încercare nereușită, dar care nu a putut fi pusă pe seama respingerii. Se pare că rezultatele au fost explicate de procesul de implementare, nu de Împotrivirea la
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
reia și le amplifică în volumele următoare. Scrierile lui M. sunt organizate tematic și fiecare volum se distinge printr-o idee sau printr-o imagine poetică-nucleu, care devine din ce în ce mai pregnantă pe măsură ce se înaintează în lectură. Cu toate că este vizibilă intenția de inovare a limbajului, autorul rămâne tradiționalist atât în expresie, cât și în opțiunea pentru un anumit spațiu al proiecției poetice. Tonul este solemn, apropiat incantației. Propunând elogiul lucrurilor simple, primare, poetul crede că poate contura profilul unei lumi conservate în puritatea
MARCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288006_a_289335]
-
, revistă apărută la București, săptămânal, de la 18 martie până la 5 aprilie 1912 (trei numere). Ca și alte publicații simboliste, precum „Revista celorlalți”, „Fronda”, „Simbolul” sau „Grădina hesperidelor”, I. reprezintă direcția nouă, de inovare a expresiei artistice în poezie: „Nu mai credem în actualele formule și nici în posibilitatea unei reabilitări a lor. Înțelegem, prin urmare, să călcăm drumuri neumblate și să născocim motive noi.” Colaborează cu versuri I. Minulescu (Romanță pentru după-amiază), G.
INSULA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287565_a_288894]
-
Verdery, 1992). Atenția acordată acestei polemici merge dincolo de critică naționalismului. Teza capacității de anticipare a culturii române În raport cu cultura universală poate fi În definitiv citită că o sfidare lansată evoluționismului marxist sau că o manifestare de Încredere În capacitate de inovare artistică În raport cu normele sau codurile universale. Interesul dezbaterii reiese mai mult din punerea la Îndoială a căilor de modernizare a țării și a culturii sale. Adversarii «protocronismului» sunt, explicit sau nu, adepți ai «sincronismului», o teorie a modernității românești elaborată
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
procesului de comunicare ca atare, atunci când decurge sub un control relativ și este direcționat în perspectiva unor achiziții. Fenomenul de perturbare despre care vorbeau Doise și Mugny este unul deosebit de important când ne referim la dimensiunea creativă, la potențialul de inovare ascuns în acțiunea conflictului. Dezvoltarea unei valori maxime a conflictului în interiorul activităților de comunicare, în general, și a metodelor de interacțiune, în special, reprezintă o resursă importantă în dezvoltarea unui evantai foarte larg de variabile cu impact direct sau mediat
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care am făcut deja referire; desigur că din multitudinea de astfel de exerciții cadrul didactic poate alege, poate dezvolta intersecții și secvențe focalizate pe anumiți elevi/studenți, pe un anumit conținut etc. și poate imagina unele noi. Câmpul de dezvoltare, inovare și eficientizare a activității didactice din perspectiva exercițiilor de spargere a gheții este extrem de larg și generos pentru formator. Există însă și un risc obiectivat într-un dezavantaj serios al acestei metode: dacă aceste exerciții nu sunt proiectate în acord
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
NEOBIȘNUIT COMPORTAMENT OBIȘNUIT E.E. Schur). Orice individ poate fi o persoană care utilizează, transformă sau creează normele sociale, cum, de asemenea, în egală măsură poate să le violeze. Mulți indivizi sunt angajați în acțiunea de creare a normelor sociale, de inovare sau inventare a acestora sau, dimpotrivă, prin modul lor de viață, comportament sau acțiune, ei violează aceste norme. Această din urmă categorie de devianți sunt sociopații. Devianța este o violare a normelor sociale care constituie ghidul comportamentului (E. Sagarin). Din
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cuprind și teme privind educația rutieră, educația și pregătirea antiinfracțională a elevilor, protecția civilă, educația antiseismică, antidrog, împotriva traficului de persoane etc., în conformitate cu prevederile actelor normative și ale strategiilor naționale, precum și în baza parteneriatelor stabilite de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării în colaborare cu alte ministere, instituții și organizații. (3) Dirigintele desfășoară și activități educative extrașcolare, activități pe care le stabilește după consultarea elevilor și în concordanță cu specificul vârstei și nevoilor identificate pentru colectivul respectiv de elevi. (4) Pentru a
Caietul Dirigintelui by ROXANA VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/539_a_846]
-
ale raporturilor lor cu practica politică, pentru generația din rândurile căreia Carol I a trebuit să Își recruteze principalii colaboratori În primele decenii de domnie. Acknowledgements Cercetare finanțată de către Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane prin proiectul Dezvoltarea capacității de inovare și creșterea impactului cercetării prin programe post-doctorale. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, POSDRU/89 1.5/S/49944.
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
doctorale și a competitivității doctoranzilor într-o Europă unită”, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, B-dul Victoriei Nr. 10. Sibiu. Uniunea Europeană/ Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale AMPOS DRU/ Fondul Social European POS DRU 2007-2013/ Instrumente structurale 2007-2013/ Ministerul Educației, Cercetării și Inovării OI POS DRU”). footnote> 1. Context Piesa în discuție provine din deja binecunoscutul sit plasat în Depresiunea Ciucului, la baza versantului occidental al Munților Harghita, pe teritoriul com. Păuleni Ciuc (Csík-Csomortán), jud. Harghita, în punctul numit „Dâmbul Cetății” („Várdomb”). Această
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
alături de Felicia Dumas volumele Iasi et la Moldavie dans les relations franco-roumaines, 2006, Iași, Institutul European, și La France et Iași, 2009, Iași, Casa Editorială Demiurg. Simion-Alexandru Gavriș: cercetător post-doctoral la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași, (proiectul Dezvoltarea capacității de inovare și creșterea impactului cercetării prin programe post-doctorale POSDRU/89 1.5/ S/49944); doctor În istorie În cadrul Academiei Române (Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” din Iași), cu teza Manolache Costache Epureanu - omul politic și epoca sa; articole publicate (selectiv): Manolache Costache
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]