4,909 matches
-
Metodă această l? a ajutat f? r? �ndoial? pe Iorga s? explice cei 1.000 de ani din istoria poporului rom�n pentru care nu există o documenta? ie solid?. Iorga avea un sim?? m�nt, un instinct pentru istorie ? i o intui? ie �n reconstituirea situa? iilor istorice. Aceast? tr? s?tur? este greu de definit. Mul? i istorici ar respinge? o ca fiind o abordare neprofesional? ? i ne? tiin? ific? , cum au ? i f? cut? o c�ț timp Iorga tr? ia �nc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
să experimenteze și să se reproiecteze permanent în ceea ce privește structurile, procesele, domeniile de activitate și obiectivele, chiar dacă, aparent, este vorba despre o adaptare optimă. McGill și colaboratorii săi (apud Malhotra, 1996) considerau învățarea organizațională ca o abilitate a organizației de a intui și de a înțelege din experiență, prin experimentare și observare, analiza și voința de a-și examina atât succesele, cât și eșecurile. Procese implicate în învățarea organizaționalătc "Procese implicate în învățarea organizațională" Într-un mediu atât de complex și dinamic
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
să experimenteze și să se reproiecteze permanent în ceea ce privește structurile, procesele, domeniile de activitate și obiectivele, chiar dacă, aparent, este vorba despre o adaptare optimă. McGill și colaboratorii săi (apud Malhotra, 1996) considerau învățarea organizațională ca o abilitate a organizației de a intui și de a înțelege din experiență, prin experimentare și observare, analiza și voința de a-și examina atât succesele, cât și eșecurile. Procese implicate în învățarea organizaționalătc "Procese implicate în învățarea organizațională" Într-un mediu atât de complex și dinamic
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
o voce în dreapta. Au uitat, răspund în timp ce mă amuz în mintea mea de uimirea și frumusețea momentului ce se pregătește. În ultimele trei zile am devenit complice la toate ascunzișurile acestui spectacol, la toate cele pe care le-am putut intui ca ascunzișuri și ghici încet încet. Un sunet sparge întunericul și nerăbdarea, un sunet ca un strigăt, ca un plâns, ca o chemare, același sunet care-n alte momente ale spectacolului va căpăta diferite forme, același sunet care va deveni
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
amplifice. Cunoscându-l pe artistul profesor Alexa Visarion de aproape, fiindu-mi mai întăi student și apoi coleg și colaborator pe tărâmul cercetării doctorale din cadrul UNATC, al cărui departament l-a condus cu mult tact și bune rezultate, i-am intuit și identificat structura filonului de gândire. În același timp, opera sa, în evoluția ei diversificată teatru, film, publicistică, pedagogienu trebuie lăsată uitării și înghițită de vacarmul superficialității actuale care ne înconjoară. A fost o întâlnire, fortuită sau nu, între daruri
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
prima data când, după ce semnasem ca scenograf, cred că 8 sau 10 producții cinematografice de lung metraj ca să mă exprim în limbajul de lemn specific epocii care, tocmai sucombase începeam să lucrez la acest proiect de pe cu totul alte premize. Intuiam că mă aflam, în sfârșit, în apropierea acelei zone, aflată la altitudini amețitoare, a creației autentice. Alexa Visarion și mai apoi, "Maestrul" cum obișnuiam să mă adresez când devenisem mai apropiați, ne-a ghidat eforturile spre o analiză amănunțită a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
scenice. [...] Deși montarea recentă pune în evidență mai ales virtuți regizorale, apte să anunțe de pe acum în persoana tânărului Alexa Visarion, un nume de prin rang în teatrul românesc, nu se poate trece cu vederea creațiile actoricești. [...] Alexa Visarion a intuit în vitalitatea Dorinei Lazăr forța unei adevărate interprete, a unei tragediene și nu s-a înșelat deloc. [...] Corneliu Dumitraș, în Dragomir [...]personaj extrem de complex trăiește tulburătoarea stare a vinovăției [...]. Florin Zamfirescu a redat cu o cutremurătoare simplitate tragedia lui Ion
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
perpetua această stare de fapt. Natura autodistructivă a puterii a fost pusă în lumină în spectacolul lui Visarion și printr-un alt mijloc revelator. Mă refer la felul în care regizorul a utilizat personajele oamenilor de rând, "gloata" shakespeareană. Visarion intuiește perfect că acest grup, deși nu trăiește efectiv istoria, reprezintă un factor absolut esențial pentru făurirea ei; el făurește ambiția istoriei; fără sprijinul lui mai totdeauna nestatornic puterea nu poate să existe. Mulțimea este cea care face regii. Chiar dacă cei
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Este ca și cum după traversarea unei perioade dificile închidem ochii și frânturi de zile, luni, ani defilează prin fața minții. În acest rămășag Visarion mai mizează și pe marele său talent de a lucra cu reputați actori de teatru, capabili de a intui firescul cerut filmării. Vasile Lazăr devine în interpretarea lui Ovidiu Iuliu Moldovan un arhetip al generației sale. Rigurosul autocontrol al actorului operează cenzorial fiecare trăire, protejând adâncul personajului de orice privire indiscretă. Alura conferită lui exprimă forță, personalitate, vitalitate, virilitate
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
pe viitorul regizor, scenarist, om de teatru și profesor, care are în spate o carieră internațională incontestabilă. Cel ce visa să devină, profesor de poezie, când alții se văd interpreții unor roluri cu mult mai precise și autoritar-pragmatice, părea să intuiască fară greș faptul că poate exista o scenă și o catedră pe care se modelează și se joacă etern universalitatea semnificațiilor și valorilor. Alexa Visarion s-a impus rapid în lumea teatrului și filmului românesc și a cucerit real și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
reziliența asistată își găsește eficiența maximă în cadrul cultural specific unei anumite societăți. Cultura oricărei societăți are rolul de a aduce un plus de calitate în viața materială și spirituală a grupului și inclusiv de a proteja membrii grupului de suferințe intuite la un nivel protoștiințific. Ritualurile ce însoțesc în anumite culturi evenimentele ce induc mari schimbări în viața individului sau a grupului reprezintă terapii simbolice de susținere a persoanelor participante la eveniment. în diferite culturi se regăsesc modalități diferite de participare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
inclusiv al României, cel romano-germanic nu trebuie să ne facă să credem că, a cunoaște liniile generale sau modelul unui sistem (cum ar fi Codul civil german sau cel francez) este suficient. Această apartenență reprezintă o bună ocazie de a intui spirtul general al reglementării, mentalitatea juridică ce o prezidează. Ea nu conduce, însă, la o identitate de reglementări și de soluții. Nu mai puțin, însă, existența codurilor, ocupând un loc special în rândul legilor organice remarca, în mod nuanțat, autorul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
direcția afirmării unei politici externe independente. Bucureștiul nu se lăsa atras în polemica dintre partidul sovietic și cel chinez și se pronunța în repetate rânduri împotriva intenției de a condamna partidele care se opuneau liniei hegemonice a Moscovei. Liderii români intuiau că ceea ce era o competiție politico-ideologică sovieto-chineză putea oricând deveni un conflict major între cele două mari puteri comuniste. Mărturii ale vremii, cunoscute ulterior, atestă acest lucru. Ciocnirile militare de pe Ussuri (1979) aveau să arate că pericolul unui conflict armat
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
poate spune că promisiunea președintelui Ceaușescu de a nu întreprinde nimic oficial în relațiile cu Republica Coreea fără "acordul tovarășilor coreeni" a fost, în mare, respectată timp de aproximativ 15 ani. Cunoscând evoluția situației politice și economice din China și intuind cursul evenimentelor din țările socialiste europene, Roh Tae-woo, noul președinte al Republicii Coreea a lansat, în cuvântarea rostită la preluarea mandatului, la 25 februarie 1988, "Diplomația Nordului", o campanie de acțiuni fără precedent vizând "stabilirea de legături economice și politice
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
c] se învăț] prin intuiție sau analiz] moral] direct]. În ambele cazuri se putea susține c] toți oamenii puteau cunoaște cerințele moralei de vreme ce nu e nevoie de o inteligent] deosebit] sau de educație pentru a avea sentimente sau pentru a intui ceea ce este evident. Psihologia lui Hobbes a fost criticat] de c]tre aceia care susțineau c] oamenii doresc în mod natural binele celorlalți. Nu ar mai fi nevoie în acest caz de sancțiuni externe pentru motivație; de vreme ce oamenii pot vedea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
folosit de c]tre toți indivizii în același mod. Thomas Reid, cel mai conservator dintre cei trei, a susținut c] morală simțului comun cuprinde acele principii care pot fi aplicate cu ușurinț] și al c]ror adev]r poate fi intuit de oricine. Știm pur și simplu c] trebuie s] îi ajut]m pe ceilalți, s] action]m drept, s] spunem adev]rul și așa mai departe. O sistematizare suplimentar] a acestor principii nu e posibil] și nu e nici m
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la nivel social unei „teorii naturale a drept]ții”. Avem obligația de a promova instituțiile drepte, obligație derivat] nu din consimt]mânt sau avantaj reciproc, ci pur și simplu datorat] celorlalți. Care este conținutul obligației naturale a drept]ții? Putem intui ce înseamn] tratamentul egal, dar avem nevoie și de proceduri pentru a determina sensul exact al drept]ții. În viziunea lui Rawls, ideea contractului social este o astfel de procedur], deoarece conține un principiu de bâz] al deliber]rii imparțiale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
am derulat o analiză exploratorie 56 a relațiilor între: evoluțiile din fiecare categorie de pesimism / optimism, influența perioadelor electorale și evoluția câtorva indicatori macroeconomici 57. Dacă privim cu mai mare atenție evoluția tuturor tipurilor de pesimism / optimism (Tabelul 7), putem intui niște asocieri între aceste trenduri și contextele electorale. Atât pesimismul, cât și optimismul cresc sau descresc în toate categoriile chair înainte și după alegerile din 1996 vezi octombrie '96, martie '97; aceeași situație apare și înainte și după alegerile din
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cei trei stă sub semnul unei firești racordări la meridianele lumii. "... există o sobrietate diabolică, zice Nietzsche, în spatele celui care dorește să-și cîștige respectul prin opera sa". Fără să-l fi citit probabil pe filosof, tinerii ăștia par să intuiască perfect aserția.. De abia întors din Germania, unde și-a expus lucrările la Tîrgul de la Bad Kissingen, Dorin Baba îmi bate la ușă, intră, îl invit să se-așeze și-mi relatează sec, nepatetic, noul său traseu nemțesc, emoțiile de-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
structura sa formală, decât un tipar logic, în unitatea căruia judicativ, veritabilă unitate sintetică originară sunt "asociate" două poziții logice, de unde și reprezentarea sa "asociaționistă" (ca sinteză posibilă prin asocierea a doi "termeni"). Acest enunț, pe care Aristotel l-a "intuit" în simplitatea lui structurală, semnificativă în privința funcțiilor sale logice, adună mai întâi la un loc, în mod direct, cele două poziții logice, S și P, apoi, indirect, cele trei principii (reguli fundamentale) ale gândirii cunoscătoare, intuite și formulate de către filosoful
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sinteze necesare ele însele pentru facultatea de cunoaștere, am avea motive să ne îndoim de o asemenea încadrare. Numai că el, necondiționatul, nu poate fi niciodată obiect de experiență, nu poate fi constituit fenomenal (devenit în același timp obiect de intuit și obiect de gândit), adică nu poate deveni fenomen, ceea ce înseamnă că este doar de condiția opusului constituirii fenomenale, anume de condiția aparenței. Funcțiile sale (toate legate de funcția generică a sintezei conceptelor intelectului în Idei) sunt trei, adică atâtea
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
o structură alethică. S-ar putea spune că Aristotel însuși, Augustin, Kant, Bergson, Husserl, Heidegger se află într-o astfel de situație. Dar care este raportul gândurilor acestora față de judecată ca operație constitutivă pentru orice reconstrucție filosofică (științifică, ideologică)? Au intuit ei mișcarea constitutiv-judicativă a propriilor lor reconstrucții filosofice? Și au sesizat ipostazele operaționale ale judecății, ele însele constitutive pentru înseși gândurile lor? Reducția la timp a dictaturii judicativului trebuie să conducă spre reconstrucția sensurilor celorlalte trei elemente ale dictaturii judicativului
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cu o înțelegere "din interior" a personajului și a transpus convingător drama acestei ipostaze moderne și problematizate a "omului cu mîrțoaga", la care obiectul pasiunii a devenit o abstracție, o "idee de cal". Îl secondează, cu acea capacitate de a intui resorturile tragice ale existenței pe care a relevat-o de atîtea ori, Violeta Popescu. De celelalte două roluri se achită, cu colegială dăruire, Liana Mărgineanu și Florin Mircea. Calul verde aduce în atenția noastră un dramaturg a cărui evoluție trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
problemei globale. Caracterul antiintuitiv al comportamentului sistemelor complexe. Jay W. Forrester (1969) scoate în evidență o altă dificultate a soluționării problemelor la nivelul cunoașterii comune practice. Mintea noastră, înzestrată cu cunoștințele oferite de cunoașterea comună, practică, poate să sesizeze, să intuiască destul de bine interacțiunile simple și rezultatele lor. Atunci însă când se află în fața unor interacțiuni complexe, ca acelea ce caracterizează sistemele sociale, ea este dezarmată. În acest sens, Forrester afirmă că sistemele complexe au un caracter antiintuitiv. Conștiința comună se
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ca acelea ce caracterizează sistemele sociale, ea este dezarmată. În acest sens, Forrester afirmă că sistemele complexe au un caracter antiintuitiv. Conștiința comună se înșeală sistematic în estimarea soluțiilor la problemele complexe. Dinamica globală a sistemelor complexe este imposibil de intuit de către membrii acestora, înzestrați cu o cunoaștere comună practică. Soluțiile, care intuitiv li se par a fi adecvate, se dovedesc adesea dezastruoase. Din această teză decurge o concluzie pentru analiza noastră. Sistemele sociale pot adopta soluții care să fie nu
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]