5,788 matches
-
o scanare foarte rapidă, aproape simultană a întregului corp, orice pacient, indiferent cât este de grav sau de instabil, poate fi examinat. Din păcate, CT-ul subdiagnostichează leziunile hiperacute și anume edemul din creierul contuzionat care poate fi minim sau invizibil [2,3]. Computer tomografia oferă posibilitatea de a măsura densițătile la nivelul țesutului cerebral. În memoria inventatorului computer tomografiei, aceste unități se numesc unități Hounsfield. Datorită dezvoltării noilor secvențe, rezonanța magnetică (RMN) are un rol tot mai mare în evaluarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
trup, ci și din suflet, iar sufletul, cu toate că locuiește în corpul nostru, se extinde dincolo de cele patru dimensiuni ale spațiului și timpului. Ne este îngăduit să credem că locuim în același timp în lumea fizică și într-un mediu intangibil, invizibil, imaterial, având o natură asemănătoare celei ce alcătuiește conștiința, și de care nu reușim să ne dispensăm fără daune, tot așa cum nu reușim să ne despărțim, fără daune, de universul material și uman. Acest mediu nu ar fi altul decât
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
fi fost așijderea, ceea ce era, nu-I așa, exclus?! Tinerii Nerjin realizează târziu și indirect și confuz că sunt la discreția bunului plac al noilor conducători care iau decizii arbitrare, adesea absurde. Secretarul de partid a devenit pentru început mâna invizibilă care-I ștergea mereu de pe lista celor ce trebuiau să primească făină, apoi, întors acasă, n-o mai găsește pe Nadia. Fusese aruncată într-o așa zisă anchetă, de fapt închisă cu orele într-o cameră a unui nou institut
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
vile imense în centrul capitalei, și case de vacanță, excursii în străinătate și mașini. Cum ajung la aceste averi pe care cei mai norocoși capitaliști le-ar invidia, e complex. Folosesc strategii de haită. Sunt legați între ei cu sfori invizibile. Dacă piciorul unuia alunecă de pe această sfoară, pică toți. Rețelele informale de prieteni influenți cumpărați cu bunătăți sunt, până la un punct, strategii sigure de menținere și urcuș în carieră. Există foarte multă grijă pentru mituirea securiștilor mari: „Cât Ranga e
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
sunt irecognoscibili (i-am putea compara cu Lixandru în Pe strada Mântuleasa), dovadă "farsele" pe care le fac Ecaterinei și faptul că trimit din timp în timp "semne": buchetul de trandafiri și biletul adresat lui Eusebiu. Scopul existenței acestei ""societăți invizibile" și invulnerabile" care există într-un stat dictatorial condus de Numărul Unu, Doi, Trei etc., este un argument puternic al posibilității "libertății absolute" (în Încercarea labirintului, Eliade își exprima fascinația pentru condiția actorului, care cunoaște un fel de "transmigrație", și
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
închide realitate în ordinea și coerența unui sistem) și normalizare (eliminarea a tot ceea ce este straniu, nedeductibil, misterios)838. Știința clasică, susține gânditorul francez, se articulează pe această paradigmă simplificatoare și reducționistă, având în centru principiul înlocuirii vizibilului complicat prin invizibilul simplu și pe cel al unui determinism perfect după care universul se supune câtorva legi implacabile 839. Toate trăsăturile științei clasice (ordinea suverană a naturii, simplicitatea și fixitatea ordinii naturale, inerția materiei supuse legilor naturii, substanțializarea, reificarea și izolarea obiectului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
este total amnezică, lipsită de istorie și complet determinată de trecutul ei; este o natură indiferentă (...), fără relief, plată și omogenă, coșmarul unei insignifianțe universale"174. Are loc ceea ce comentatorii au numit "dezvrăjirea lumii"175, înțeleasă ca sfârșit al domniei invizibilului și ca reconstrucție a așezării oamenilor separat de dependența divină 176. Știința contemporană a abandonat această imagine prin adoptarea unor noi structuri conceptuale deschise spre noțiunile de multiplu, temporal și complex. În acest sens, cercetările de antropologie culturală, care au
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
mare cu arborele bronșic. Diagnostic paraclinic Radiografia clasică relevă o opacitate mediastinală rotundă, relativ bine delimitată, de intensitate subcostală (lichidiană) cu sau fără nivel hidroaeric (comunicare cu arborele traheo-bronșic) (fig. 7.33). Uneori nu se constată modificări patologice, chistul este invizibil (chistul subcarinal) [58]. Examenul CT pune în evidență o formațiune rotundă, uniloculară, bine delimitată, cu densitate 0-20 unități Hounsfield (fig. 7.34). Datorită densităților variabile, diagnosticul prin CT nu poate fi absolutizat. Nu există substanțe radioopace la nivelul chistului (calciu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
realia și fictia - în care ceva transpare în perspectiva deschisă de un nou punct de vedere?2 În toate aceste cazuri, ceea ce nu apare și totuși face semn, că este ca și cum n-ar fi, arată o imagine transparentă, imprezentabilă, posibilul invizibil al unei luminări. Avem de a face cu o imagine eclipsată care, deși absentă din vederea imediată, întemeiază posibilul vizibilului, permite luminii să treacă tocmai întrucât e absentă, o absență transparentă, un mediu de trecere și de luminare. Mediu imaginal
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în formele trecerii și transparenței, în imaginile absenței și ale luminii prin care se vede. Ceea ce nu apare percepției face perceptibil, nu se dă spre vedere dar face vederea posibilă, fiind el însuși posibilul vederii. Aspect ce pune un raport invizibil, inaparent, cu ființa realului, derealizată, de-ființată, fluidizată până la forma pură a ființării, acolo unde inaparența este trans-aparență. Inaparentul nu are relație cu ființa și cu prezența, ci cu absența sau chiar cu nimicul revelat apofatic și a cărui epifanie
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
spațiu rămâne inaparentă, în timp ce imaginea poetică de suprafață e adusă în zona optică a unei alte vizibilități, adâncită și luminată din interior. Nu ea este "obiectul" intuiției, ci distanța creată de intervalul acestei medieri, forma care devine vizibilă prin transparența invizibilului. Intenționalitatea interpretării e pusă în paranteză, iar calea intuiției e deschisă, dar numai în măsura în care intuiția comprehensivă e văzută drept presupoziția - posibilitatea intuitivă - cu ajutorul căreia calea interpretării este ea însăși deschisă mai în adâncime. Locul intuit de înțelegerea albă e primul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
transparentă pune inaparentul în condiția manifestării, dar a unei manifestări de pasaj, fără față ontică. Ea nu este ca atare accesibilă, adică inteligibilă în modul în care sunt stratificările de sens ale imaginii poetice. Fulguranța sa nu reprezintă decât donația invizibilă a unui sens care își marchează dispariția, darul luminos al absenței. Faptul că trecerea ei prin fondul de spațiu care o face vizibilă scurtcircuitează conștiința o definește ca fenomen al autodonației semnificabilului, ca autorevelare a sa în trupul poetal al
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
preeminență a ființării asupra ființei, aceasta în virtutea distanței pe care ea o deschide în sânul posibilului. Distanță în care comprehensiunea ființei se spune în felul în care semnifică și se arată, ca dezvăluire inaparentă, învăluită în propria non-manifestare, în trecerea invizibilă prin distanța străbătută. Aspect ce caracterizează de altfel natura imaginii poetale pe care intuiția abia o surprinde în fulguranța ivirii și a devenirii, în efemera sa ființare de dinaintea intrării în orizontul ființei. Ea nu respiră decât în acest scurt interval
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ales, ce formă originară îi conferă vizibilitatea, se arată nu în sine, ci în chipul în care se dă vederii? Dar ființarea înaintează nu atât spre ființă, cât în ființă; străbătând distanța, ea se in-formează în imaginea distanței, în trecerea invizibilă a non-manifestatului în posibilul în-ființării. Aici diferența ontologică nu mai e operantă, în sensul ei uzual, întrucât ea se resoarbe în conciliere și, în ultimă instanță, în in-diferența trecerii înseși a imaginii poetale în imagine poetică. Nicio contradicție nu lucrează
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
vizibil, nu are o imagine decât în retragerea pe care și-o autoimpune, revelându-se în distanța deschisă în el însuși; paradoxal, retragerea sa din vizibilitate îl face vizibil, dă loc de apariție unei imagini. O imagine a inaparentului, a invizibilului ca diferență și distanță, ca diferență pusă în distanța care îi dă forma nereprezentabilă a trecerii și a apariției. Imagine care arată distanța retragerii, pliul diferenței în care ea se întemeiază ca loc de trecere. Dar ce mod al inaparenței
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
aceasta aprinde poemul, luminează mai intens decât orice apariție; ea lasă nespusul să ne atingă, dăruind priveliștea genuină a tăcerii. Ion Vinea și epifania vizibilului Irealizare și desensibilizare Vorbeam de trecere prin intermediul luminos al transparenței care este chiar trupul subtil, invizibil, al diafanului. Caz în care nu avem de a face propriu- zis cu apariția unei imagini clar conturate, ci cu imaginea clarității înseși. Imagine evanescentă, fragilă prin faptul că ea figurează tocmai trecerea, în ambele sensuri, de la apariție la dispariție
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în care nu avem de a face propriu- zis cu apariția unei imagini clar conturate, ci cu imaginea clarității înseși. Imagine evanescentă, fragilă prin faptul că ea figurează tocmai trecerea, în ambele sensuri, de la apariție la dispariție, de la vizibil la invizibil 1. Actul trecerii funcționează ca un receptor și un transmițător al luminozității: primește lumina în puritatea distanței parcurse și o reflectă prin ceea ce, începând să semnifice, se întrupează iradiind în înțelegere. Trupul poetal este ca atare un revelator al semnificabilului
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
e intervalul imperceptibil între raza inaparentă a ceea ce începe să semnifice și lumina înțelegerii care o primește ca imagine transparentă. Interval care e o distanță în densitatea cuvântului, orizontul deschis în chiar literalitatea textului, în care transpare lumina revelatoare a invizibilului și a indicibilului. "Traversând corpul însuși al limbii", "transparența, sau diafania transparentă (...) determină astfel sensul literal al unui text și îi asigură corporeitatea întunecată, sensibilă, deci vizibilitatea, imaginalitatea acestuia. În același timp, această transparență diafană a cuvintelor deschide trecerea înțelegerii
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
urmează pretutindeni, căci ea e potența manifestantă a semnificabilului care ia trup, se formează comunicându-și prezența. Totuși, o prezență inaparentă, imprezentabilă ca atare în cuprinsul unui cogito. Lumina întrupată (lux incorporata) face însă posibilă proiecția unei imagini pe ecranul invizibilului tocmai în virtutea eclipsării sensibilului. Tot ce era ecranat prin irealizare, învăluit prin desensibilizare dobândește o nouă realitate, cealaltă realitate posibilă a epifaniei invizibilului în vizibil. Funcționează aici o tehnică de vitraliu, întrucât ceea ce pare ocultat, pus în absență ontologică, transpare
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
atare în cuprinsul unui cogito. Lumina întrupată (lux incorporata) face însă posibilă proiecția unei imagini pe ecranul invizibilului tocmai în virtutea eclipsării sensibilului. Tot ce era ecranat prin irealizare, învăluit prin desensibilizare dobândește o nouă realitate, cealaltă realitate posibilă a epifaniei invizibilului în vizibil. Funcționează aici o tehnică de vitraliu, întrucât ceea ce pare ocultat, pus în absență ontologică, transpare nu prin sine, ci prin filtrul luminii care îl pune în evidență. Nu e non-manifestatul absolut, nevăzutul inaccesibil; ceea ce începe să semnifice se
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
nevăzută a unei forme născânde, a unei imagini fără imagine: "glasul a dansat nevăzut în noapte,/ ca un nou cuvânt, ca o înviere,/ amețind stelele, tremurând tăcerile". Rostire imprezentabilă, dans al slăvirii cuvântului ce se naște - nu e aceasta imaginea invizibilă a zămislirii noului cuvânt, preludiul inaparent al unui chip de neprivit care își țese trupul în lumina poemului?22. În Ivoriu bunăoară, nu de o imaginară recluziune e vorba, de insularitatea unei conștiințe abandonate care își deplânge condiția. Dimpotrivă, ceea ce
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
decât asemănarea și nu "realitatea" însăși în esența sa"3. Fiecare element al acestei antinomii face imagine prin sine însuși, dar imaginea adâncă e dată abia de semnificabilul inaparent, întrevăzut în înțelegerea intuitivă a luminii străbătătoare care, legând vizibilul de invizibil, luminează cuvântul însuși, potențându-i expresivitatea 4. Astfel încât "fiecare cuvânt are dublul său de imagine ca un dublu de lumină", cuvânt-imagine care "vede el însuși și face să se vadă prin el"5, se dă în cuprinsul poemului și dă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
și eclatantă, strălucitoare, luminată de ceea ce iese la vedere, proiectându-se pe ecranul ei)10. Ceea ce trece dintr-o stare în alta apare și dispare, nu se risipește în adevăratul sens al cuvântului 11. Sunt "forme și figuri ieșind din invizibil prin prezența sensibilă a unei imagini vizibile"12, așa cum, pe de o parte, tăcerea ajunge să spună ceva, e deja dicibilă în trupul luminos al imaginii care o smulge din muțenie și unde lumina apare în discurs drept fenomen sensibil
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
unde lumina apare în discurs drept fenomen sensibil, luminozitate (lumen); la fel cum, pe de altă parte, întunecimea și nemărginitul (imagini ale umbrei vizibil-invizibile) se sublimează (aripează, se înstelează) în transparența rarefiată a ceea ce luminează epifanic (alb, argintiu), ca sursă invizibilă a luminii (lux), reflectând, în aceste figuri fără formă, puritatea originii absolute din care rostirea izvorăște. Înainte de a fi parcursul oblic al vederii, orizontul deschis de poemul Cântec de noapte la mare13 deschide la rândul său perspectiva inversă a unei
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
sesizabil, din moment ce "clopotele bat din fund de mare" și "luminile înnoptează-n depărtare". Imagine imposibilă a unui nereprezentabil absolut, și totuși posibilă, a inaparentului însuși: "întunecimea aripează alb". Irealizarea se conjugă aici cu revelarea; realul demundaneizat arată o altă dimensiune - invizibilă - acolo unde corpul lumii și al poemului se descompun. Albul din miezul întunecimii profilează imaginea matricială a unei înălțări fulgurante. Iată cum tot ceea ce coboară în imprezentabilul premanifestării dobândește în chiar liminarul acestei limite o strălucire nelimitată, a noii imagini
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]