7,407 matches
-
cărți care pot continua așa. O dragoste cu totul, căreia i se întâmplă tot felul de catastrofe, dar care învinge. Așa părea să fie dragostea noastră. O iubire nemaipomenită și o groază de catastrofe. Am părăsit un iubit inginer pentru iubitul scriitor cu ceva ani în urmă. M-am îndrăgostit de un iubit scriitor complicat : era alcoolic, dormea pe unde apuca, trăia într-un oraș la 400 km distanță de orașul unde locuiam eu și era incredibil de seducător. Dumnezeule, cât
Despre scris, dar cel mai mult despre iubire. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Viviana Mușa Augusto () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1776]
-
Așa cum spunea Immanuel Kant, deasupra mea este „cerul înstelat” iar în mine este „lumina conștiinței”! Întreținută vie de rugăciunile noastre pe meleagurile minunate de la Mănăstirea Secu, de la sfintele lăcașuri de cult și de înaltă credință puternică ale prea onoraților și iubiților părinți, monahi și slujitori ai acestei celebre mănăstiri. Bunul Dumnezeu să-i ocrtotească ! „Vivat, Floreat, Crescat” - Mănăstirea Secu și iubiții ei slujitori ! Prof. Dr. Ing. Laurențiu Palade Diplomat ONU, UNESCO, Mebru titular al Academiei Oamenilor de Știință București, Mebru al
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
pe meleagurile minunate de la Mănăstirea Secu, de la sfintele lăcașuri de cult și de înaltă credință puternică ale prea onoraților și iubiților părinți, monahi și slujitori ai acestei celebre mănăstiri. Bunul Dumnezeu să-i ocrtotească ! „Vivat, Floreat, Crescat” - Mănăstirea Secu și iubiții ei slujitori ! Prof. Dr. Ing. Laurențiu Palade Diplomat ONU, UNESCO, Mebru titular al Academiei Oamenilor de Știință București, Mebru al Academiei Europene de Științe, Arte și Litere din Paris 134 27 iulie 2001 Mulțumesc lui Dumnezeu că am ajuns din
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
Tinerețe Au fost clipe de visare, De iubit și de-alinare. Zburdam sprinteni amândoi Când pe deal, când în zăvoi. Îți spuneam povești alese Sub copaci cu frunze dese. Zilele treceau în zbor Și te mângâiam cu dor. Te-am iubit sub clar de lună, Am dus traiul
Tinere?e by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83188_a_84513]
-
ani la balamuc; Îi povestești că Încă mai are accese de nebunie și că, acum cîteva luni, cînd te-ai Întors acasă Într-o seară, ai găsit-o Întinsă În patul tău; s-a ridicat să te Întîmpine ca pe iubitul fără seamăn al visurilor ei - doctorul Eustace Mc Namee - un nume, o persoană, o iubire plăsmuite de ea. Apoi Îi povestești despre familia ei nemaipomenită, despre cele trei surori ale ei și despre tatăl ei - toți atinși de aceeași nebunie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
ta și a fiului tău. Tânăra femeie zâmbi. Nu dădea nici un semn că ar fi realizat că, de fapt, fusese respinsă. - Aceasta este o remarcă foarte înțeleaptă. Dar nu ia în considerație că se-mplinesc doi ani de când soțul și iubitul meu a fost ucis. De aceea, înainte de a avea vreo discuție despre perspectiva acestei situații, vreau să vii în camera mea de dormit, care, după cum știi - arătă cu capul spre ușa albastră din stânga ei - se învecinează cu această cameră de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
noi și câți dorm înveliți în ele, în fiecare dintre noi, și ea n-o să-mi răspundă niciodată pentru că n-o să mă audă când o să-i spun nani-nani, pentru că acolo, în mine, în cârpele din ea, are să-l învelească pe iubitul ei care o va purta învelită în cârpele din el și o va legăna și îi va spune nani-nani și așa mai departe; iar eu am să plec singur, cuminte și palid, și voi o să mă duceți în voi, nu
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
pe loc, că în lumi ca aceea culorile erau vii precum sângele proaspăt curs. În tablou, regăsi aceeași amiază pe care o vedea zi de zi stând culcat în mansardă. Sub lumina ca de neon, chipul regelui arăta precum al iubitului său și de-aceea oștenii și mama lui Darius, îngenuncheată să ceară îndurare, îl confundaseră. — Iertare, Vestitule, și mă rog lui Ahura să-ți dea slavă pentru victoria ta, dar și pentru mila pe care o vei arăta unei mame
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
o întâmplare ca asta? Trebuia să ne întâlnim și uite-ne, că ne-am întâlnit. Crede-mă, asta s-ar fi făcut și fără Alexandru la mijloc! Dar ăla, al doilea, în armură, e cine? Mâna dreaptă a lui și iubitul, așa e? — Da, Hefestion... Umblau peste tot împreună și de- aceea lumea îi confunda. Godune, pânza asta e mare, are peste doi metri, am văzut-o în tinerețe, la Isfahan, copiată de la un italian, o aduseseră prin ’82, la puțină
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
să- ți recunosc că o înșelam când aveam ocazia? De ce ții morțiș că acum două mii și ceva de ani lucrurile se petreceau altfel? — Da, dar ai aici, lămurește-te, doi amanți, unul lângă altul: Alexandru și ăstălalt, care- ți place, iubitul lui, în armură. În Iran, i-ar fi spânzurat pe amândoi în vremuri de pace! Aaa, și când Saddam trece granița, iei tabloul și îl arăți nevoiașilor de prin ateliere și fabrici, ca să țină minte, în capul lor, că se
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
sau ca o iapă în călduri, cum zisese Godun când băuse cât el. — Pentru ce ai vrut să mă-mbeți? o mai cercetă încă, icnind întrebarea și, dintr-odată, n-o mai văzu. — Acum ești un poet cu păcate, Homer, iubitule, gâfâi ea și îi spuse mai multe vorbe, dar pe care Omar nu le pricepu, fiindcă rămăsese în beznă. O auzea doar și-ncepu să tremure, își închipui pentru o clipă că e într-un mormânt, îngropat de viu. — Tu
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
magii alchimiști ai Clarvăzătorului... Luminau încăperile cu lanterna și copilul simți, prinse în beznă, mii de duhuri ale celor plecați. Nu păreau arhangheli ai binelui, ci închipuiri osândite ale unor tăinuitori. — Mamă, ăsta e un loc al zartosht-ilor? întrebase. — Da, iubitule, îi spusese strângându-i mâna în pumnul ei. O neliniște zvâcnea ca o inimă între zidurile de stâncă și se înălța spre tavan. Era spaima apăsătoare a mai multor generații de sfinți și, în templul acela, Omar înțelese Iranul ca
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
cu lipsuri, cu defecte, cu cicatrici. Sebas, care se considerase uzat și trecut de prima lui tinerețe, era acum nou-nouț în închipuirile ei. Dar Ghazal? Nici ea nu se mai simțise vreodată atât de privită, de îmbălsămată de râvna unui iubit. „Știi, îmi ești în minte tot timpul...“, îi spusese la telefon. Măcar asta puteau: își telefonau de oriunde și, treptat, el redevenea un persan care picura declarații ca nimeni altul în urechea femeii îndrăgostite. Cât despre ea, începea să se
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
din tinerețe ceea ce femeile știu doar când viața o ia înaintea lor: că dragostea care vine și trece e doar un vârtej, nu un taifun. Dar de la „franțuzul“ întors pricepuse muțenia simplă a celor care, crezând că au încheiat de iubit, cheltuiseră toate cuvintele. Mergeau cu taxiul prin Teheran, duși de un mutilat de război, șoferul Omid, cu amândouă picioarele amputate. Mașina lui adaptată cu două manete pentru infirmi era diferită de celelalte, dar și el era diferit, și acum și
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
piele cicatrizată, se execută cel dintâi. Se întinse spre torpedou și de-acolo își scoase un portofel scorojit. Cu o clipă înainte ca milițianul să li se vâre prin geamul deschis, Ghazal nu făcu decât să se cuibărească sub clavicula iubitului ei și să-nchidă ochii. Era o îndrăzneală vecină cu moartea, iar Sebas îi auzi inima bubuind, dar își păstră calmul și spuse în șoaptă: — Să ne ierți, frate, nici nu pot să mă mișc. Soția mea a ațipit sprijinită
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
Se întrebă pentru a suta oară, în ultimul an, ce ar fi spus Omar despre tot, dacă ar fi îmbătrânit împreună, dar ce ar fi spus și Leclerc, care, în pofida înstrăinărilor lui, se născuse și crescuse la Teheran. Nu demult, iubitul ei Sebas o lovise în plex când îi făcuse, cu calm, o mărturisire: „N-ai vrut să divorțezi, nu îmi ești nici sigheh, dar nădăjduiesc că am să simt la timp dacă lucrurile vreodată se înrăutățesc pentru noi și atunci
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
doar probele forte, și anume că loviturile de cuțit erau ale unui stângaci, pe când Shahla e ca și noi, o dreptace. Și țigara, Mahmoud, din scrumiera de pe măsuță... Shahla nu fuma pe atunci, scrie în toate rapoartele, inclusiv în răspunsurile iubitului ei, care a declarat că soția lui provizorie n-a fumat niciodată. — Te bazezi pe asta? se miră Sharoudi. Sunt lucruri despre care nu vorbești, uneori. Și pe mine, dacă m-ar întreba un anchetator dacă soției mele îi plac
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
-și audă fiul la telefon: — Pentru ce a fost acuzată? — Pentru adulter, spuse. Omar înghiți în sec, căci simțise un mănunchi de cuțite înfigându-i- se în piept. — Poți să spui încă o dată? Dar băiatul păstra tăcerea. — Mama ta avea un iubit? găsi, în sfârșit, tăria să- ntrebe. Nu știu, domnule, îi răspunse cu o voce care îl izbi în ureche ca un jet de apă înghețată. Învinuirile merg spre un ziarist, un persan revenit acasă, însă eu nu o bănuiesc de
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
Când mi-era punguța plină, Leleo ș-oi să mor, Mă culcai, dragă, pe mână, Leleo ș-oi să mor, Când era pe jumătate Mă dădeai, dragă, la spate, Rămăsei la o para - Eși afară mascara! 154 Despărțirea a doi iubiți La tufa de mărăcine, Cum grăbește orișicine, Roaba durerilor vine Să plângă și să suspine. Sboară ca o turturică, Suspinând inima-și strică Și din ochi-i lacrimi pică Neștiind ce să mai zică. Plânge dup-a sa soție, Veselia
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
vorovăsc Și niște cuvinte bune La părinți să le pot spune, Să nu mă uite pe mine Că mă - nstrăinez în lume. Ziua bună mi-am luat De la grădina cu nuci De la părinții mei dulci, De la grădina cu fagi De la iubiții mei frați, De la grădina cu flori Și de L-a mele surori, De la un fir de tămuiță, 218 {EminescuOpVI 219} De la fete feciorițe, C-am avut și io - o drăguță Și-a chemat-o Măriuță, Și la ochi cam negrioară
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
l-am răscumpărat! Zori răsar și eu sunt treaz, Plec, mă duc, ah, ce năcaz, Frați, prieteni, las dormind, Singur sunt și mor plângând. Doamne, ce lucru cumplit 416 {EminescuOpVI 417} {EminescuOpVI 418} {EminescuOpVI 419} Ca să-mi pierz pe cel iubit. No. 7 O viață, ce viață! Până când fără dulceață Și-n necazuri să trăiesc, Până când în astă soartă 5Să trăiesc viață moartă Și oftând să viețuiesc. Nu voi viață ce mă-nșală, Ci voi moarte fără sfială, Gata sunt și hotărât
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mai bine Somnul fuge de la mine, Când gândesc să dorm mai dulce Somnul fuge și se duce, Ochii rămâne și plânge, Vărsând lacrime de sânge. Plângeți ochi și lăcrămați, Căci voi sunteți vinovați, Că ce vedeți nu lăsați Și ce iubiți nu uitați. No. 15 Dintr-o petrecere dulce Bucurat într-al meu trai, Ce gândeam că nu m-a smulge Soarta dintr-acelaș rai, Astăzi văz că ea mă duce, Vrăjmașa, cu mare zor În pustiu să mă arunce Fără milă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
vin iarăși în fire Și-mi trag simțirile bine, Domnul m-au lăsat pe lume Să pătimesc rele și bune. Numai atât mă ciudez 438 {EminescuOpVI 439} Și îndată lăcrămez: Oh! ce ceas și loc afurisit Când am vorbit de iubit, Ceasul au fost blăstămat De când eu te-am sărutat. Pământule, cum ai răbdat Într-acel ceas blăstămat, Pământule, nu te - aprindeai, Au pe semne și tu vreai. Mai bine moartea să mă fi luat Într-acel ceas blăstămat, Decât acum
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ezită. ― Mai stai o clipă. Avem încă timp... ― Ce naiba mai e? ― Gîndește-te! Dacă totuși ăla a avertizat sticleții? ― N-am isprăvit eu bine și începi tu! Oricât ne-am gândi, n-avem ce face. ― Cum ai proceda în locul lor? ― Uite, iubitule, mi-e destul de dificil să ghicesc cum trebuie să procedez eu în fiecare clipă. Nu-mi cere acum să gândesc pentru toată lumea. Aproape strangulat de fermoarul poșetei, Mirciulică se zbătea și miorlăia înfricoșător. Consternată, Melania Lupu încerca să-l mîngîie
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
sfârșit va rezuma această mulțumire. Binecuvântarea și încheierea La sfârșit, suntem îndemnați să mergem în pace, după ce am primit daruri bogate. Ne despărțim, pentru a trăi și a dărui ceea ce am primit. «Așa cum eu v-am iubit, așa să vă iubiți unul pe altul» (In 13,34), spune Isus. Și iubirea noastră ar trebui să fie la fel de nemărginită, și să îndrăznim tot mai mult. Dar, o putem face numai pentru că suntem ocrotiți de el, pentru că s-a unit cu noi, iar
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]