149,721 matches
-
că aceasta se referă nu numai la numărul de judecători, ci și la funcția judiciară. Or, potrivit art. 3 din Codul de procedură penală, unul dintre principiile ce guvernează procesul penal este separarea funcțiilor judiciare, printre care și cea de judecată, de cea de verificare a legalității trimiterii ori netrimiterii în judecată. Referitor la cea de-a doua funcție, aceasta a fost exercitată în mod definitiv de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria G., printr-o încheiere ce nu a
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
și la funcția judiciară. Or, potrivit art. 3 din Codul de procedură penală, unul dintre principiile ce guvernează procesul penal este separarea funcțiilor judiciare, printre care și cea de judecată, de cea de verificare a legalității trimiterii ori netrimiterii în judecată. Referitor la cea de-a doua funcție, aceasta a fost exercitată în mod definitiv de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria G., printr-o încheiere ce nu a fost contestată. Curtea de apel a concluzionat în sensul că revine
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
o eventuală greșită aplicare a legii de către completul de apel care, deși legal constituit raportat la calea de atac cu care era sesizat, nu a fost legal constituit din punctul de vedere al soluției pronunțate. În opinia completului de judecată, această situație nu ar trebui să poată fi analizată pe calea unei căi de atac de retractare, precum cea a contestației în anulare, ci pe calea unei căi de reformare, cu toate că nu există în procedura penală o cale
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
476 alin. (10) din Codul de procedură penală cu referire la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, s-a solicitat punctul de vedere al instanțelor judecătorești asupra chestiunii de drept supuse dezlegării. În urma consultării instanțelor de judecată, s-au evidențiat două opinii: Într-o primă opinie, susținută de judecătorii Secției penale din cadrul Judecătoriei Giurgiu, Judecătoriei Alexandria, Judecătoriei Iași, Secției penale și pentru cauze cu minori și familie a Curții de Apel Bacău, Secției penale și pentru
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
3 alin (3) din Codul de procedură penală, fiecare judecător de la o instanță poate exercita funcții diferite, dar nu în aceeași cauză, cu excepțiile expres stabilite prin lege. În speță, completul în compunere de doi judecători, având funcția de judecată învestit cu soluționarea unui apel, practic a exercitat (printr-o autosesizare implicită) concomitent și o altă funcție, respectiv de judecător de cameră preliminară. Noțiunea de compunere este indisolubil legată de noțiunea de competență. O compunere legală a completului de judecată
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
judecată învestit cu soluționarea unui apel, practic a exercitat (printr-o autosesizare implicită) concomitent și o altă funcție, respectiv de judecător de cameră preliminară. Noțiunea de compunere este indisolubil legată de noțiunea de competență. O compunere legală a completului de judecată presupune nu numai alcătuirea completului din perspectiva numărului de judecători, ci trebuie ca alcătuirea completului să respecte normele care reglementează separarea funcțiilor judiciare. În situația concretă însă poate fi aplicabil art. 426 lit. d) teza finală (a existat un caz
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
funcțiilor judiciare. În situația concretă însă poate fi aplicabil art. 426 lit. d) teza finală (a existat un caz de incompatibilitate) din Codul de procedură penală prin raportare la soluția dată deoarece completul învestit cu soluționarea apelului, exercitând funcția de judecată, a admis apelul, a desființat sentința, însă a desființat și încheierea de ședință pronunțată de judecătorul de cameră preliminară, respingând plângerea formulată împotriva unei ordonanțe de clasare. ... V.2. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași, Facultatea de Drept A. Cu privire
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept). Astfel, dispozițiile art. 426 lit. d) din Codul de procedură penală sunt suficient de clare - cazul de contestație în anulare vizând compunerea instanței de apel. Normele ce reglementează compunerea instanței de judecată se raportează la calea de atac cu care instanța este învestită, raportat la hotărârea judecătorească ce este atacată. Compunerea și competența instanței se vor raporta la această cale de atac, indiferent de soluția pe care o pronunță instanța de apel
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
de control judiciar trebuie să stabilească calificarea corectă a căii de atac întrucât de acest aspect depinde verificarea propriei competențe de a soluționa respectiva cale de atac, inclusiv verificarea - din oficiu sau la cerere - a corectei compuneri a completului de judecată. Potrivit dispozițiilor art. 354 alin. (1) din Codul de procedură penală, instanța judecă în complet de judecată, a cărui compunere este cea prevăzută de lege, iar dispozițiile privitoare la compunerea completurilor de judecată le regăsim, în principal, în titlul II
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
verificarea propriei competențe de a soluționa respectiva cale de atac, inclusiv verificarea - din oficiu sau la cerere - a corectei compuneri a completului de judecată. Potrivit dispozițiilor art. 354 alin. (1) din Codul de procedură penală, instanța judecă în complet de judecată, a cărui compunere este cea prevăzută de lege, iar dispozițiile privitoare la compunerea completurilor de judecată le regăsim, în principal, în titlul II din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Raportat la toate aceste considerații teoretice, având în vedere speța
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
cerere - a corectei compuneri a completului de judecată. Potrivit dispozițiilor art. 354 alin. (1) din Codul de procedură penală, instanța judecă în complet de judecată, a cărui compunere este cea prevăzută de lege, iar dispozițiile privitoare la compunerea completurilor de judecată le regăsim, în principal, în titlul II din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Raportat la toate aceste considerații teoretice, având în vedere speța ce a generat sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a apreciat că analiza legalității
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin mecanismul hotărârii prealabile. Consecința acestui raționament este că înainte de admiterea în principiu a contestației în anulare nu este îndeplinită condiția expresă cerută de lege, ca pricina să se afle în curs de judecată. Cerința ca chestiunea de drept pendinte să nu fi făcut obiectul unei alte sesizări pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile sau a unui recurs în interesul legii și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
definitivă de cameră preliminară. Opțiunea invocării unei nelegale competențe a instanței de apel pe calea contestației în anulare este limitată de prevederile art. 438 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură penală, ce se referă la nerespectarea în cursul judecății a dispozițiilor privind competența după materie atunci când judecata a fost efectuată de o instanță inferioară celei competente. Or, în speță, Curtea de Apel și-a asumat prerogativa cenzurării unei încheieri de cameră preliminară în locul judecătorului de cameră preliminară
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
a instanței de apel pe calea contestației în anulare este limitată de prevederile art. 438 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură penală, ce se referă la nerespectarea în cursul judecății a dispozițiilor privind competența după materie atunci când judecata a fost efectuată de o instanță inferioară celei competente. Or, în speță, Curtea de Apel și-a asumat prerogativa cenzurării unei încheieri de cameră preliminară în locul judecătorului de cameră preliminară de la tribunal. Raportat la considerentele de mai sus
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii și: a) respinge plângerea ca nefondată; ... b) admite plângerea, desființează soluția atacată și trimite motivat cauza la procuror pentru a completa urmărirea penală; ... c) admite plângerea, desființează soluția atacată și dispune începerea judecății cu privire la faptele și persoanele pentru care, în cursul cercetării penale, a fost pusă în mișcare acțiunea penală, când probele legal administrate sunt suficiente, trimițând dosarul spre repartizare aleatorie; ... d) admite plângerea și schimbă temeiul de drept al soluției
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
I penală în Dosarul nr. 1.629/2/2021, raportul întocmit de judecătorul-raportor și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, reține următoarele: Analiza condițiilor de admisibilitate În conformitate cu dispozițiile art. 475 din Codul de procedură penală, „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că există o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
nr. 1.629/2/2021, raportul întocmit de judecătorul-raportor și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, reține următoarele: Analiza condițiilor de admisibilitate În conformitate cu dispozițiile art. 475 din Codul de procedură penală, „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că există o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective și
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. Ca urmare, admisibilitatea sesizării formulate în procedura pronunțării unei hotărâri prealabile este condiționată de îndeplinirea cumulativă a următoarelor cerințe: – existența unei cauze aflate în curs de judecată în ultimă instanță; ... – existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată; din perspectiva acestei condiții, trebuie verificat dacă sunt întrunite premisele de analiză ale acesteia, și anume: a) existența
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
unei hotărâri prealabile este condiționată de îndeplinirea cumulativă a următoarelor cerințe: – existența unei cauze aflate în curs de judecată în ultimă instanță; ... – existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată; din perspectiva acestei condiții, trebuie verificat dacă sunt întrunite premisele de analiză ale acesteia, și anume: a) existența unei chestiuni de drept apte a primi o dezlegare de principiu; ... b) problema pusă în discuție trebuie să fie una veritabilă, susceptibilă
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... În speță, este îndeplinită condiția referitoare la existența unei cauze pendinte aflate în curs de judecată în ultimă instanță, Curtea de Apel București, Secția penală fiind învestită cu soluționarea contestației în anulare formulate împotriva Deciziei penale nr. 10/A din data de 13 ianuarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, Secția I penală în Dosarul nr.
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
nr. 27 din 12 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 22 ianuarie 2018). În egală măsură, sesizarea trebuie să vizeze exclusiv probleme de interpretare a legii, și nu elemente particulare ale cauzei deduse judecății (Decizia nr. 5 din 10 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 183 din 11 martie 2016), iar pentru a constitui o problemă de drept, premisa de la care se pornește în întrebarea ce formează obiectul
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
o îndoială rezonabilă asupra conținutului acestuia și care ar putea da naștere la mai multe soluții. În speță este cert că dispozițiile art. 426 lit. d) din Codul de procedură penală se referă strict la nelegala compunere a completului de judecată ce a judecat apelul, prezumându-se plenitudinea de competență a instanței de apel. În acest context se constată că, de fapt, instanța de trimitere a urmărit de la Înalta Curte de Casație și Justiție obținerea unui remediu împotriva deciziei din
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu completările ulterioare. Ședința este prezidată de către președintele Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, domnul judecător Daniel Grădinaru. La ședința de judecată participă doamna Adina Andreea Ciuhan Teodoru, magistrat-asistent în cadrul Secțiilor Unite, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 38 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu modificările și completările ulterioare. Procurorul general
DECIZIA nr. 67 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251195]
-
referitoare la deducerea din pedeapsa aplicată inculpatului S.I. a duratei reținerii, arestării preventive și a arestului la domiciliu, în opinia parchetului fiind dedusă o perioadă mai mare decât cea efectiv executată de inculpat. ... III. Punctul de vedere al completului de judecată care a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție este în sensul că instanța de apel învestită cu apelul declarat de procuror exclusiv pentru motive de nelegalitate a sentinței pronunțate în primă instanță, dintre care unul/unele este/sunt în favoarea
DECIZIA nr. 67 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251195]
-
Apel Bacău, Secția penală, cauze cu minori și familie, în Dosarul nr. 473/321/2020, raportul întocmit de judecătorul-raportor și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, reține următoarele: Potrivit dispozițiilor art. 475 din Codul procedură penală, dacă în cursul judecății, un complet de judecată învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că există o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective și asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a
DECIZIA nr. 67 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251195]