KorAP: Find »[drukola/base=legionar & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...192 193 194 ...240 >

5,988 matches

Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190

demnitarilor”, deoarece acolo au fost încarcerați preponderent foști prim-miniștri, miniștri, episcopi greco-catolici ș.a.m.d., în total 180 de persoane. Acolo au sfârșit personalități emblematice ale istoriei românești: Iuliu Maniu, C.I.C. Brătianu, Gheorghe Brătianu ș.a. închisoarea Aiud era destinată legionarilor; cea de la Galați era pentru foștii membri PNȚ; Gherla pentru intelectuali; Făgăraș, foști polițiști; Pitești, foști studenți; Târgșor, elevi; Mislea, femei; Târgu Ocna, închisoare-spital pentru bolnavii TBC; Jilava, închisoare de tranzit. Este unanim acceptat că închisoarea Pitești a devenit simbolul

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
care încă nu sunt pe deplin elucidate. Grupul lui Ion Gavrilă-Ogoranu cuprindea foști studenți (p. 180), inclusiv șeful, dar cei mai mulți erau absolvenți de liceu sau țărani din satele Țării Făgărașului. Pactul între comuniști (Teohari Georgescu, susținut de Ana Pauker) și legionari (Nicolae Petrașcu) s-a încheiat într-adevăr în 1945, însă nu în august (p. 184), ci în decembrie. Sunt și unele probleme legate de traducere, îndeosebi când e vorba de sintagme. Spre exemplu, în timpul discursului său anticomunist din 24 februarie

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
fragmente personale. Persoanele alese pentru interviu sunt de o largă reprezentativitate socială, politică și etnică: un deținut politic, membri ai Partidului Comunist Român, o călugăriță, un inginer tehnolog, fost director de fabrică, un ungur, o săsoaică deportată, o evreică, un legionar, un militar, un făgărășan. Statutul felurit și paleta social-politică și etnică variată semnifică dorința coordonatorilor de a colecta mărturii de la diverse categorii din nevoia de a redescoperi trecutul în multiplele lui fațete și niveluri de receptare. Acest principiu de lucru

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
naționalizarea, construirea noii economii, reamenajarea vieții și a valorilor, raționalizarea alimentelor și a hainelor prin cartele etc.). Societatea interbelică cu aspectele ei negative și pozițiile extreme este conturată prin două mărturii de sens contrar, să zicem, cele ale evreului și legionarului, amândouă despre politica de discriminare pe motive antisemite. Perioada celei de a doua conflagrații mondiale ocupă un loc însemnat, fiind parte din viața ostășească a multor intervievați. Relatarea campaniilor de război, prizonieratul, lăsarea la vatră, (re)integrarea în structurile de

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
aserțiuni erau reluate `n sintezele produse de Securitate cu privire la Mișcarea Legionară (ibidem, dos. 7494, f. 6). Spre exemplu, `n contextul „devierii de dreapta”, `n 1952, Teohari Georgescu era acuzat că fusese inactiv `n diferite probleme, inclusiv `n cea a parașutiștilor legionari („Proces-verbal `ncheiat la 15-16 iulie 1952, `n Adunarea Generală a Organizației de Bază nr. 15, pentru prelucrarea articolului redacțional apărut `n «Sc`nteia» din 3 iunie 1952”, publicat de Marius Oprea `n Interval, nr. 11/2000, pp. 91, 93). Sorin

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
această cale, modesta noastră contribuție la stimularea unei opinii de masă combative, a unei vigilențe cetățenești, revoluționare, pentru prevenirea, respingerea și demascarea oricăror acțiuni ostile `ndreptate `mpotriva patriei noastre” (Sorin Bucșan, art.cit., nr. 1, ianuarie 1983, p. 22). `ncercarea legionarilor și a germanilor de a schimba `n favoarea lor situația din România `n ultima parte a războiului a fost apreciată drept o „acțiune aventuristă” (Florin Constantiniu, „Victoria insurecției din august 1944 și falimentul politic definitiv al Gărzii de Fier”, Revista

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
București, 1997, mai ales capitolul 7, „Schimbarea la față a Legiunii”, pp. 227-244. Armin Heinen scria că, după 23 august 1944, `ntre adepții lui Sima aflați `n Germania „au existat și pregătiri pentru acte de sabotaj, iar `n acest scop, legionarii au efectuat sărituri cu parașuta deasupra patriei lor” (Armin Heinen, Legiunea „Arhanghelul Mihail”. Mișcare socială și organizație politică. O contribuție la problema fascismului internațional, traducere din germană de Cornelia și Delia Eșianu, control științific de Florea Ioncioaia, Editura Humanitas, București

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
o legătură `ntre instalarea guvernului Groza și ofensiva germană `n Ungaria?”, loc.cit., p. 74. M. Tarcea, „Interviu luat lui D. Groza, fost comandant al Corpului Muncitoresc Legionar”, loc.cit., p. 30. Ștefan Palaghiță, Istoria Mișcării Legionare scrisă de un legionar. Garda de Fier spre re`nvierea României. `nsoțită de o Cronologie privind Istoria Mișcării Legionare și de Nae Ionescu: Fenomenul Legionar, Editura Roza V`nturilor, București, 1993, p. 185. „Protocolul anchetei arestatului Andreas Schmidt din 22 martie 1945”, GARF, fond

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
53. Vezi și Perry Biddiscombe, art.cit., p. 197; Jean Nouzille, art.cit., p. 196; Victor Ionescu, art.cit., p. 78. Cornel I. Scafeș, Horia Vl. Șerbănescu, Ioan I. Scafeș, Cornel Andone, Ioan Dănilă, Romeo Avram, op.cit., p. 208. Declarația legionarului Ilie Rotea, 30 iunie 1945, `n Cartea Albă a Securității, vol. I, p. 488 (document de la ASRI, fond „D”, dos. 1271, ff. 16-20). Otto Skorzeny, Misiuni secrete. Comando SS, versiune `n limba română de Maria Radu, Editura Elit-Comentator, s.l., s.a.

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Ionescu, Caransebeș, 2000, p. 315. Vezi și Alexandru Popescu, op.cit., pp. 75-77 (document de la Politisches Archiv des Auswärtigen Amtes, Band AZ: 205/00/63, 8920/1953). De la Timișoara veniseră `n tabăra de la Becicherecul Mare: Ioan Vințan, căpitanul Dreve, grupul de legionari de sub comanda lui Ică Tănase; de la Viena sosiseră alți legionari, `n frunte cu Ilie Smultea, Alexandru Popovici, Iosif Găvăgină și Ion Cerbu (Filon Verca, op.cit., p. 315. Vezi și Alexandru Popescu, op.cit., pp. 75-77). ASRI, fond „D”, dos. 909, f.

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
pp. 75-77 (document de la Politisches Archiv des Auswärtigen Amtes, Band AZ: 205/00/63, 8920/1953). De la Timișoara veniseră `n tabăra de la Becicherecul Mare: Ioan Vințan, căpitanul Dreve, grupul de legionari de sub comanda lui Ică Tănase; de la Viena sosiseră alți legionari, `n frunte cu Ilie Smultea, Alexandru Popovici, Iosif Găvăgină și Ion Cerbu (Filon Verca, op.cit., p. 315. Vezi și Alexandru Popescu, op.cit., pp. 75-77). ASRI, fond „D”, dos. 909, f. 120; ibidem, dos. 10952, ff. 114-116; ibidem, dos. 144, ff

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
56-71). Horia Sima amintea că parașutarea acestei echipe ar fi avut loc la `nceputul lunii octombrie 1944. Probabil că memoria i-a jucat o festă liderului legionar, propun`nd `nceputul lunii octombrie 1944 ca dată a lansării primului grup de legionari, deci cu o lună `nainte de data dezvăluită de documentele emise de serviciile secrete românești (Horia Sima, Guvernul Național Român de la Viena, ed. cit., pp. 37-38). `n raportul `naintat de NKVD lui Beria (dar și lui Stalin și Molotov), la

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
22 martie a.c.” [1945], adresat către „Comitetul de Stat pentru Apărare. Tovarășului Stalin”, ibidem, f. 174. Conform unor surse, Schmidt avea tendința de a-și subordona rețelele legionare, ceea ce i-ar fi permis accentuarea caracterului german al rezistenței, `n detrimentul legionarilor. De asemenea, șeful GEG era adeptul trecerii imediate la acțiune contra sovieticilor, de aceea Stoicănescu a căutat să-l rețină la București, pentru a nu acționa fără el. Mai mult, Stoicănescu a `ncercat chiar să obțină acordul comandamentului german pentru

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
conspirator, partizan al acțiunilor violente. Fanatic” (ASRI, fond „D”, dos. 154, f. 68). ASRI, fond „D”, dos. 909, ff. 120, 696; „Notă informativă asupra organizației «Mișcarea de rezistență» din România”, `n Florin Constantiniu, loc.cit., pp. 73-74. Vezi Dorin Dobrincu, „Legionarii și guvernarea Ion Antonescu (1941-1944)”, `n Romania: A Crossroads of Europe, edited by Kurt W. Treptow, The Center for Romanian Studies, Iași, Oxford, Palm Beach, Portland, 2002, pp. 199-230. ASRI, fond „D”, dos. 144, ff. 126, 222, 267-268. Ibidem, ff

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
dos. 144, ff. 35-36. Vezi și Cartea Albă a Securității, ed. cit., vol. I, p. 52. H. Sima nota că fiecare echipă „era formată din 5-6 persoane. `n afară de telegrafiști [doi la număr, n.n.], intrau `n componența echipelor `ncă 3-4 legionari” (Horia Sima, op.cit., p. 183). Filon Verca amintea că `nainte de plecarea spre țară urmau să se formeze „echipe de c`te 6-8 persoane. Un șef de echipă, care `n mod normal era telegrafistul, ajutat de un al doilea telegrafist

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Un șef de echipă, care `n mod normal era telegrafistul, ajutat de un al doilea telegrafist, un șef de sabotaj, ajutat de 3-4 oameni”. `n cele din urmă, echipa pe care a condus-o Verca a fost formată din 6 legionari (Filon Verca, Parașutați `n România, ed. cit., p. 21; Idem, Dreptul la adevăr, ed. cit., pp. 69-70). Grupul lui Petru Gheorgheoni era compus din 7 persoane (Petru Gheorgheoni, op.cit., p. 14). ASRI, fond „D”, dos. 144, f. 228; ibidem, dos

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
exact pe teritoriul comunelor Vințul de Jos și P`clișa, județul Alba, `n noaptea de 8/9 noiembrie 1944 au fost lansați dintr-un avion german trei parașutiști (ANIC, fond „Inspectoratul General al Jandarmeriei”, dos. 120/1944, ff. 253-254). Opt legionari au fost parașutați `n noiembrie 1944 pe Muntele Negoiu, cu diferite misiuni, unii urmărind distrugerea liniilor de comunicații (ASRI, fond „D”, dos. 141, f. 239). Dintr-un avion trimotor Ju. 52, dar cu `nsemne românești, se semnalase parașutarea mai multor

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
au fost parașutați `n noiembrie 1944 pe Muntele Negoiu, cu diferite misiuni, unii urmărind distrugerea liniilor de comunicații (ASRI, fond „D”, dos. 141, f. 239). Dintr-un avion trimotor Ju. 52, dar cu `nsemne românești, se semnalase parașutarea mai multor legionari `n regiunea Deva-Orăștie, la sf`rșitul lunii noiembrie 1944. Se pare că avionul fusese interceptat de antiaeriana sovietică, ceea ce `i determinase pe 12 dintre pasageri să sară cu parașutele, unii fiind arestați de forțele sovietice. Scopul parașutiștilor ar fi fost

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
ANIC, fond „Ministerul de Interne-Diverse”, dos. 24/1944, ff. 56-57). Unul dintre parașutiști, etnic german, avea să organizeze un grup de rezistență format din conaționali, arestați abia `n mai 1945 (ASRI, fond „D”, dos. 144, f. 40). Partizanii germani și legionari erau semnalați `n actele Jandarmeriei din Banat la `nceputul anului 1945, exist`nd teama declanșării unor „agresiuni” (DJAN Timiș, fond „Legiunea de Jandarmi Severin”, dos. 25/1944-1945, f. 46). Echipa condusă de Filon Verca, programată pentru lansare `n regiunea Teregova

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
decembrie 1944, `nsă tocmai `n zona Hunedoarei, la 200 de km spre est. `n plus, membrii acestei echipe nu au reușit să recupereze armamentul lansat o dată cu ei (Filon Verca, Dreptul la adevăr, pp. 71-72, 133). O echipă formată din opt legionari, condusă de Pavel Grimalschi, a fost parașutată `n Munții Apuseni, pe versantul dintre v`rful Bihorul și comuna Arieșeni, pe 13 decembrie 1944. Doi dintre membri erau din zona Turda-Cluj, ceea ce probabil nu era `nt`mplător, miz`ndu-se pe legăturile

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Grimalschi era cunoscută și de NKVD, chiar dacă `ntr-un raport `naintat lui Beria de către subordonații săi, la 5 martie 1945, se considera că liderul legionar fusese trimis, alături de Romulus Opriș, din Germania la București `n fruntea unui grup de 32 de legionari, cu scopul de a efectua atacuri `mpotriva conducătorilor comuniști și a celor din Frontul Național Democrat; vezi Misiunile lui A.I. V`șinski `n România, ed. cit., p. 144 (document de la GARF, fond 9401, op. 2, dos. 93, ff. 273-275). Din

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
după 10 decembrie 1945 un depozit de armament din Munții Boga și un altul din Munții Măgura (ASRI, fond „D”, dos. 144, ff. 251-252; ibidem, dos. 909, f. 398; ibidem, dos. 1056, f. 31). O altă echipă formată din șapte legionari a fost lansată `n Munții Apuseni `n decembrie 1944. Dintre ei, Alexandru Piticaru a ajuns la Vatra Dornei, unde a pus bazele unui centru de rezistență, membrii acestuia fiind arestați `n ziua `ncheierii războiului, 8 mai 1945 (ibidem, dos. 144

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
locul unui depozit de explozibil, plus suma de 250.000 de lei. Numai că poliția era pe urmele lui Lungu, arestat pe 16 februarie la Ploiești. Concomitent, au fost ocupate c`teva case conspirative și au fost arestați mai mulți legionari, `nregistr`ndu-se și schimburi de focuri, soldate cu victime de-o parte și de alta. `n cea de-a doua jumătate a lunii februarie și la `nceputul lunii martie 1945, poliția a reușit să captureze documente și `nsemnări cu privire la organizarea

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
poliția a reușit să captureze documente și `nsemnări cu privire la organizarea și activitatea mișcării clandestine din Ploiești și regiunea Prahova. Au fost confiscate arme și muniții, 16 membri (din 25) din grupul de rezistență de pe muntele Ciucaș au fost arestați, cei mai mulți legionari, dar și militari germani. De asemenea, au fost reținuți membri ai organizației legionare din Ploiești, inclusiv Ion Sadovanu, dar s-au operat arestări și la București, Brașov și pe teritoriul rural al județului Prahova - vezi ibidem, ff. 148-149, 162 (f.v.

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
3. Vezi și Cartea Albă a Securității, ed. cit., vol. I, pp. 174-175 (document de la ASRI, fond „D”, dos. 7494, ff. 143-147); Petre Baicu, Alexandru Salcă, op.cit., pp. 31-33, 53-55.). La București au fost arestate zeci de persoane, inclusiv liderii legionari Nicolae Apostol, zis Lache Apostolescu, Constantin Teofănescu, dar și un parașutist lansat de germani `n munții Făgăraș, Nicolae Popescu. De asemenea, au fost reținuți mai mulți militari germani sau etnici germani din România - ASRI, fond „D”, dos. 144, ff. 260

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]