4,823 matches
-
în mod regulat și profită de aceasta pentru a lucra asupra operei compozitorului, cu privire la care redactează studii precum și cataloage detaliate. În anii 1970, se căsătorește cu Anne-Marie Desbat. Devine tatăl a doi copii, Paul-Éric Langevin, diplomat în matematică și în lingvistică, născut în 1979, și Isabelle Langevin, kinetoterapeută, născută în 1983. Atins de un cancer renal, moare la 4 iulie 1986.
Paul-Gilbert Langevin () [Corola-website/Science/334702_a_336031]
-
4.500 de definiții și 3.000 de exemple. Expoziția reprezintă un mic exemplu al acestei cercetări academice în domeniul spaniolei vorbite în Columbia. Cercetătorii care au lucrat la proiect sunt, în marea lor majoritate, foști studenți de Master de Lingvistică la prestigiosul Institut "Caro y Cuervo", foști bursieri ai Fundatiei Carolina la Master-ul Școlii de Lexicografie Hispanica sub egida Academiei Regale Spaniole, precum și foști și actuali bursieri ai Agenției Spaniole pentru Cooperare Internaționala și Dezvoltare (AECID) în cadrul programului de
Pe simeze by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105816_a_107108]
-
științifice naționale și străine: Societatea Germaniștilor din România (Gesellschaft der Germanisten Rumäniens), din data de 01.05.2011; IFNIG (Internationales Forschungs- und Nachwuchsnetzwerk für interkulturelle Germanistik / Rețeaua internațională de cercetare și dezvoltare pentru germanistica interculturală) de pe lângă Centrul de competență în lingvistică interculturală și germanistica de la Institutul de Germanistica al Universității Pannonice din Veszprem, Ungaria, din data de 05.09.2008; Societatea „Erika Mitterer” cu sediul în Viena, Austria (Erika Mitterer Gesellschaft), din data de 07.02.2008. De-a lungul timpului
Ioana Rostoș () [Corola-website/Science/333914_a_335243]
-
cetățenilor.... Opera lui Habermas este, mai mult decât opera oricărui savant de la Einstein încoace, o „continuă depășire a frontierelor”. Mai întâi, această operă este „depășire a frontierelor abordărilor” profilate în disciplinele pe care Habermas le-a cultivat (economie, psihologie, drept, lingvistică, sociologie, antropologie, filosofie) și un efort de a aduce la o „convorbire” fructuoasă optici la prima vedere ireconciliabile. Apoi este „depășire a frontierelor disciplinelor” înseși și un efort, cu puține echivalente, de a realiza acea interdisciplinaritate pretinsă de obiectul însuși
Cărți Andrei Marga: Filosofia lui Habermas și Editura Teologie și Viaţă și filosofia lui Joseph Ratzinger by Darius Muresan () [Corola-website/Journalistic/103766_a_105058]
-
cehi din generația lor. În 1922 grupul Devětsil îi includea printre alții pe Vítězslav Nezval, Jindřich Štyrský, Jaroslav Seifert, Karel Teige și Toyen (Marie Cerminová). De asemenea, a fost asociat cu acest grup fondatorul de mai târziu al Școlii de Lingvistică de la Praga, Roman Jakobson. Ca și grupul proletar de mai înainte, Devětsil și-a căutat inspirația în Franța pentru pentru literatura lui avangardistă, iar ideologia politică marxistă era originară din Rusia. Deși statul cehoslovac era format abia după Primul Război
Vítězslav Nezval () [Corola-website/Science/336144_a_337473]
-
(n. 10 februarie 1942, București) este doctor în lingvistică matematică, prozodist, autor de studii filologice și de studii de teoria comunicării interdisciplinare. Născut în București la 10 februarie 1942, este nepotul cunoscutului economist, sociolog și om politic Mihail Manoilescu (1891-1950) și fiul profesorului universitar Valeriu Dinu (1905-1997), ecologist și
Mihai Dinu () [Corola-website/Science/336236_a_337565]
-
Educația lingvistică se referă la procesul și practica de a dobândi o a doua limba sau o limbă străină. Acesta este în primul rând o ramură lingvisticii aplicate, totuși poate fi considerată și un domeniu interdisciplinar. Principalele domenii de învățare pentru educația lingvistică sunt: dobândirea de competențe de comunicare, experiențele cross și multiculturale. Globalizarea, ca fenomen într-o creștere accelerată, a creat o nevoie mare de forță
Educație lingvistică () [Corola-website/Science/336402_a_337731]
-
a ieșit la pensie. Ca o recunoaștere a meritelor sale în activitatea științifică și didactică, cu toate ca nu era membru P.C.R., i s-a conferit Ordinul Muncii, Clasa a III-a. A continuat activitatea științifică publicând lucrări în domeniul slavisticii și lingvisticii. A fost membru a Asociației Slaviștilor din România. Nu a fost membru al niciunui partid politic. După anul 1990 a reușit să se întâlnească cu câteva rude din Basarabia, însă nu a reușit să-și viziteze locurile natale. A murit
Diomid Strungaru () [Corola-website/Science/336542_a_337871]
-
Europa: Limbile slave sunt vorbite în areale extinse ale Europei Centrale, de Sud și de Est. Există aproximativ 20 de limbi slave. Cea mai importantă dintre ele este rusa. Rusa este limba maternă a peste 150 milioane de persoane. În lingvistică, limbile slave se împart în mai multe grupe: Între limbile indo-ariene se numără limba romani - vorbită de către o bună parte a romilor aflați ca minoritate în numeroase țări europene; de asemenea, urdu, hindi, marathi, bengali, malayalam și alte limbi și
Limbile Europei () [Corola-website/Science/336659_a_337988]
-
de Filologie din București. După obținerea doctoratului în filologie în 1971 este promovat în postul de conferențiar, în care va funcționa până la pensionare (1979). A îndeplinit funcțiile de vicepreședinte al Asociației de Prietenie Româno-Venezuelene și membru corespondent al secției de lingvistică a Academiei Naționale din Columbia (din 1979), a fost distins cu Ordinul cultural venezuelean „Andres Bello” (1977) și cu Medalia pentru merite științifice a Universității „San Marcos” din Peru (1978). A debutat publicistic în 1937 cu un eseu despre Mihai
Paul Alexandru Georgescu () [Corola-website/Science/337112_a_338441]
-
Cluj-Napoca. După absolvirea facultății a lucrat ca profesor de limbă și literatura română la Liceul nr. 2 din Oradea (1983-1989), redactor la revistele literare "Tribuna" (februarie - mai 1990) și "Apostrof" (mai 1990 - noiembrie 1991), apoi cercetător științific la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj, Secția de istorie literară. În calitate de cercetător a contribuit la elaborarea mai multor lucrări importante precum "Dicționarul scriitorilor români" (I-IV, 1995-2001, coordonatori Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu), "Dicționarul esențial al scriitorilor români
Ioan Milea () [Corola-website/Science/337151_a_338480]
-
facultății a lucrat ca profesor la Săcueni-Bihor (1960-1961), muzeograf la Muzeul Banatului din Timișoara (1961-1962), profesor la Liceul din Aleșd (1962-1963). În 1963 obține prin concurs postul de cercetător științific la Secția de Istorie Literară și Folclor a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară al Filialei din Cluj a Academiei Române (din 1963), condus de acad. Emil Petrovici. A fost secretar (1963-1978) și director (1978-2007) al Secției de Istorie Literară. A coordonat în această calitate redactarea unor importante lucrări științifice precum "Sociologia
Mircea Popa () [Corola-website/Science/337160_a_338489]
-
Române de la Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia, unde a fost și titularizat în 1995, predând aici până în anul 2009, când a ieșit la pensie. Este începând din 1994 conducător de doctorat în istoria literaturii române la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj-Napoca și apoi la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. A condus peste 40 de teze de doctorat. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj, și președinte al Despărțământului Cluj al
Mircea Popa () [Corola-website/Science/337160_a_338489]
-
(n. 16 decembrie 1951, Moinești, Bacău) este informatician, matematician, cercetător, profesor universitar și scriitor român, formator și specialist în lingvistică computațională. Este inițiatorul secției de masterat în Lingvistică Computațională din cadrul Facultății de Informatică a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași . Principalele sale domenii de expertiză sunt: procesarea limbajului natural, structura discursului, parsarea de discurs, rezoluția anaforei, lexicografie computațională, aplicații și
Dan Cristea () [Corola-website/Science/337317_a_338646]
-
(n. 16 decembrie 1951, Moinești, Bacău) este informatician, matematician, cercetător, profesor universitar și scriitor român, formator și specialist în lingvistică computațională. Este inițiatorul secției de masterat în Lingvistică Computațională din cadrul Facultății de Informatică a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași . Principalele sale domenii de expertiză sunt: procesarea limbajului natural, structura discursului, parsarea de discurs, rezoluția anaforei, lexicografie computațională, aplicații și resurse pentru prelucrarea limbajului natural. A efectuat numeroase
Dan Cristea () [Corola-website/Science/337317_a_338646]
-
natural. A efectuat numeroase studii si cercetări, însumând peste 200 lucrări și rapoarte științifice în țară și străinătate și 8 cărți. Este conducător de doctorat în domeniul Informatică din anul 2001 și coordonator a numeroase contracte de cercetare în domeniul Lingvisticii Computaționale. În 2009 a debutat și în beletristică, primind premiul de debut al Editurii Cartea Românească pentru romanul de ficțiune “Scaune de pluș”. Este unul dintre principalii exponenți în jurul cărora s-a format comunitatea românească de Lingvistică Computațională, fiind fondatorul
Dan Cristea () [Corola-website/Science/337317_a_338646]
-
cercetare în domeniul Lingvisticii Computaționale. În 2009 a debutat și în beletristică, primind premiul de debut al Editurii Cartea Românească pentru romanul de ficțiune “Scaune de pluș”. Este unul dintre principalii exponenți în jurul cărora s-a format comunitatea românească de Lingvistică Computațională, fiind fondatorul grupului NLP-Group de la Universitatea "Alexandu Ioan Cuza" din Iași ce cuprinde peste 30 de cercetători activi și a seriei de școli de vară Eurolan ce a atras peste 500 de studenți și cercetători în cele 12 ediții
Dan Cristea () [Corola-website/Science/337317_a_338646]
-
stagiar (1965-1974), cercetător științific inferior (1974-1985), cercetător științific superior (1985-1991), cercetător științific coordonator (1991-1995), cercetător științific principal (din 2001). Între anii 1972-1975 și-a făcut studiile la doctorat. În anii 1993-1994 a făcut un stagiu de perfecționare la Institutul de Lingvistică „I. Iordan și Al. Rosetti” din București al Academiei Române, lucrând pe atunci în echipa condusă de M. Avram, la proiectul unui "Dicționar sintactic al verbelor limbii române". Colaborare la proiectul "Limba - mijloc de integrare socială" (PNUD), 2002-2004. Activează în calitate de cercetător
Elena Constantinovici () [Corola-website/Science/335915_a_337244]
-
asupra celuilalt și chiar să trăiască ceea ce trăiește celălalt, într-un stadiu mai avansat, de empatie. Armonia există în fiecare dintre noi și o putem readuce prin minte, emoții și respirație. Puterea ''rapport-ului'' prezentat în tehnicile de NLP (programare neuro lingvistica), începe odată cu respirația, cu sincronizarea acesteia, între parteneri. Ochi în ochi și respirând în același timp pe o muzică relaxantă, este un cadou incredibil pe care ni-l putem face unul celuilalt, generând o deschidere, la nivel de suflet, extrem de
Cadou inedit de Valentine's day. Cum reaprindem pasiunea în relație () [Corola-website/Journalistic/104632_a_105924]
-
de mobilier bazată pe strategiile și criteriile de eco-design și în metodele de conservare - restaurare a mobilierului. De la uneltele de tăiat și șlefuit până la microscop veți fi implicați în metodele de cercetare specifice acestui domeniu. Comunicare interculturală CeLTA - Centrul de Lingvistică Teoretică și Aplicată al Facultății de Litere desfășoară activități științifice în domenii precum comunicarea interculturală profesională, traductologia și limbile străine. CeLTA va organiza proiecții, prezentări ale cercetării lingvistice și ale ofertelor de parteneriate, concursuri de traduceri și de comunicare în
NOAPTEA CERCETĂTORILOR 2015. Vezi programul evenimentelor by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/105020_a_106312]
-
Redmayne va câștiga la categoria cel mai bun actor în rol principal pentru prestația din "Teoria Întregului/ The Theory of Everything", iar Julianne Moore va fi laureata categoriei cea mai bună actriță în rol principal, pentru rolul unei profesoare de lingvistică bolnavă de Alzheimer din filmul "Still Alice". Foto: Twitter/Ben Zauzmer Potrivit statisticianului, Julianne Moore are cele mai mari șanse de a câștiga premiul Oscar, cu o probabilitate de 84,4%. Moore a fost nominalizată de cinci ori la un
Premii Oscar 2015. Cine va câștiga Oscarul? Acest tânăr de la Harvard a aflat folosind un model matematic - VIDEO () [Corola-website/Journalistic/105149_a_106441]
-
Amaneser și una dintre personalitățile culturale cele mai implicate în apărarea culturii iudeospaniole. Absolventa a Departamentului de Limbă și Literatura Engleză a Universității Bogaziçi din Istanbul, a unui Master în Psihologie socială la aceeasi universitate și a unui master în lingvistică la Universitatea Reading, Marea Britanie Karen Gerson Sarhon este profesoară de engleză la Universitatea Bogaziçi și unică prezenta feminină în grupul muzical„ Los Pasharos Sefaradis“. Carol Iancu - profesor titular de catedră la Universitatea Paul Valery din Montpellier, directorul Școlii de Înalte
Zilele Culturii Sefarde la București by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105584_a_106876]
-
Michael Sowa este un foarte apreciat artist german, cunoscut mai ales pentru picturile sale stranii, suprarealiste și surprinzătoare. Este ilustratorul cărții Micul Rege Decembrie (Editura Pandora M, 2015). “Panorama libertății. Actualitatea lui Don Quijote” “Panorama libertății. Actualitatea lui Don Quijote” Departamentul de Lingvistică Romanică, Limbi și Literaturi Iberoromanice și Italiană al Facultății de Limbi și Literaturi Străine de la Universitatea din București, împreună cu Institutul Cervantes și Institutul Cultural Român, a lansat recent volumul El retablo de la libertad. La actualidad del Quijote (Panorama libertății. Actualitatea
Cărți de la iepuraș pentru mari și mici by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105633_a_106925]