26,035 matches
-
țările avansate) ilustrează grafic combinarea din tabelul 3.2 pentru a forma o estimare a fracțiunii din salariu care reprezintă beneficiul atribuit capitalului uman. Linia îngroșată din fiecare grafic arată salariile muncitorilor cu diverse niveluri de educație. Aceste salarii sunt măsurate relativ la cele ale lucrătorilor fără studii. Linia punctată orizontală arată salariile muncitorilor fără studii. Pentru orice nivel dat al educației, distanța dintre linia îngroșată și cea punctată reprezintă partea din salariu datorată capitalului uman. Suprafața totală dintre linia îngroșată și
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
școlarizării și externalitățile. 3.3.5. Calitatea școlarizării Analiza efectuată s-a bazat pe numărul mediu de ani de școlarizare în fiecare țară. Implicit, am presupus că nu există variații ale calității învățământului în aceste țări. Calitatea școlarizării poate fi măsurată prin analiza inputurilor în educație, precum profesori și manuale și a outputurilor din educație, adică ceea ce absolvenții știu. În cazul inputurilor în educație, există dovezi clare că țările bogate sunt capabile să asigure mai mult. În 1997, raportul studenți/ profesori
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
un suflet cald Și are tot ce poate un om frumos să aibă, Mă are chiar pe mine... Să nu crezi că ești tu! [BOGDAN] Ei, cine-i dar? [VERENA] Un nime... un rău și un obraznic Ce vremea o măsoară pe clipă și pe ceasuri Și-mi fură tinerețea cu dor și cu oftări Nu-ncap de el în lume. Și pentru dânsul plâng Și vecinic sânt mâhnită de mine de-i departe, Tăciune e în ochii-mi. Ce să
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
prins de ghearele pierzării Și prin țipetul mulțimii urlau valurile mării... Moarte, ce-n pustiul mării și-n deșerturi te arăți, Tu ce neagra vecinicie vrei a rumpe în bucăți, Tu ce ești măsura vremii, ce pe pași-ți se măsoară, Pietre de mormânt sânt toate-ale-istoriei hotară. Tu, a munților stăpână, [tu], stăpână pe pustiuri, Ce măsori a tale pasuri după curgerea de râuri, După curgerea eternă. Tu în codrii cei de cetini Din pustiu fără de margini îți alegi ai tăi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și-n deșerturi te arăți, Tu ce neagra vecinicie vrei a rumpe în bucăți, Tu ce ești măsura vremii, ce pe pași-ți se măsoară, Pietre de mormânt sânt toate-ale-istoriei hotară. Tu, a munților stăpână, [tu], stăpână pe pustiuri, Ce măsori a tale pasuri după curgerea de râuri, După curgerea eternă. Tu în codrii cei de cetini Din pustiu fără de margini îți alegi ai tăi prietini. 2282 În pustiuri fără margini, străbătute de nisipuri Se nasc lupi, se nasc hiene, leoparzi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de vei prinde a istoriei carte Și dacă tu, de frică sau poate de rușine, În faptele ei rele nu vei încifra bine Vedea-vei cum sub ochii-ți în plin se desfășoară Răul și iarăși răul - că vremea se măsoară După a răutății pășire. Rău și ură Dacă nu sunt - nu este istorie. Sperjură Invidios-avară, de sânge însetată E omenirea-ntreagă: o rasă blestemată Făcută numai bine spre-a domina pământul, Căci răutății numai îi datorește-avîntul Ce l-a luat
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
se junghie popoare. În mână de vei prinde-a istoriilor carte {EminescuOpVIII 277} În ea atunci vedea-vei un falnic op de arte, Vedea-vei cum sub ochi-ți în plin se desfășoară Tot patime de laudă; că vremea se măsoară După a răutății pășire... Rău și ură Daca nu sunt nu este istorie. Sperjură, Invidioasă, crudă, de sânge însetată E omenirea-ntreagă... o rasă blestemată, Făcută numai bine spre-a stăpâni pământul... Căci răutății sale îi dătorește-anume Că-i spiță
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ușor. Când convenții, interese, Alte mari considerații Stabilesc căsătoria [Lucrul mult mai bine iese. ] Dar amorul - o nimica - Astăzi e și mâne nu e, Frumuseți să spariu lumea, Precum însuși vezi, nu am, Deci în cumpănă pun toate Și le măsur dram cu dram. Ș-am văzut că-i mult mai bine C-un moșneag să mă cunun Decât iar să-mi risc eu pacea C-un berbant ori c-un nebun. Eu susțin că orice casă Din convenție se face
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nu] pot să zăbovesc mai mult căci azi la mine se croiește Otello și, daca lipsesc eu, lipsesc toate. O să am însă mai des fericirea... (iese) {EminescuOpVIII 432} HISTR[IO] În sfârșit, până la atâta a ajuns biata artea, ca să se măsoare cu cotul? O păpușărie // în zdrențe pestrițe și strălucitoare înlocuiește adeseori spirit, geniu și arte, o mască neci prea prea spoită cu alb și cu roșu ațâță simțirile, amuză. (merge la cămin de reațîță focul) De secăturile ei de vorbe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
că căutați elevi. HISTR[IO] Așa e, însă v-aș ruga de-a-mi spune cu cine am onoarea... DILET[ANTUL] Sunt fiul cel mai mic al comerciantului Horvald. HIST[RIO] (apart) N-o fi și ăsta vreunu care vrea să măsoare cu cotul biata artea, ca aceea. DILET[ANTUL] M-am încercat până acum în roluri mici și am studiat eu diligență după felul meu, însă sistema mea este șubredă; eu aș vrea să-nvăț, așa, fundamental. HISTR[IO] Va să zică vrei
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de potasiu din exteriorul celulei urmată de transportul lor în citosol ca urmare a unui alt proces de transconformare. In această etapă se eliberează și radicalul fosfat de către pompă, aceasta fiind capabilă să-și reia ciclul. Potențialul de repaus se măsoară cu ajutorul unui electrod introdus în celulă prin intermediul unor micromanipulatoare. Microelectrodul este conectat la un aparat de măsură care nu indică nici o diferență de potențial atât timp cât acesta se găsește în mediul extracelular la fel ca și electrodul de referință (indiferent). In
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
fiecare de-acasă deja apt pentru reprezintarea celor create de poet, și asta numai pe baza acestei facultăți generale d-a simți, pe baza unei movibilități oarecare a sufletului. Precum cred mulți că au în imaginațiunile lor naturale și vii măsura (Masstab) pentru cugetări filozofice și facultățile de-a judica și asupra cugetărilor, fără ca mai înainte să fi ridicat la libertate și universalitate cugetarea lor naturală prin educațiunea cugetărei filozofice; tot așa cred cei mai mulți cari se-ncearcă în artea dramatică că
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
individ cu atât mai interesant și mai însemnat cu cât se concentră-n el elemente esențiale a naturei noastre ideale, cu cât reprezintă mai otărît interese, împregiurări și tendințe generale care a devenit în el espresiune individuală. Din tact natural măsurăm deja în viață însemnătatea sa după asta. O viață care nu presupune ceva mai înalt, care n-a câștigat puterea d-a forma în sine o tendință (direcțiune) generală substanțială și de-a o aduce la espresiune personală nu conține
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ale tonului ce ni dezgolesc scala pasiunilor rămân nereprezentabile (nereproductibile). Cultura înalțimei și profundității ne dă (coprinsul) estensiunea (circumferinței) periferiei vocei. Cât îs de diferite darurile naturale ale tonului în astă privință și totuși fiecare voce își are [în] sine măsura ei pe care trebuie să o dezvolte. Cultura constă dar în aceea că dominăm astfel asupra acelui coprins a vocei la care ea este predispusă, încît putem dispune liber de întreaga ei scală, astfel încît să putem cu ușurătate a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
că e importantă pentru cultura tonului, dar încă servă într-un mod deosebit declamațiunei artistice. Baza acestei scale ce urcă și coboară e tonul mijlociu propriu orșicui de unde purcede mișcarea în sus și în jos. Coprinsul estensiv al vocei îl măsurăm după mulțimea tonurilor pe care individul poate în adevăr să le facă să {EminescuOpXIV 299} Baza însă e tonul de mijloc fiecăruia natural, în care el se mișcă fără de-a fi iritat prin un afect oarecare. Curățenia și claritatea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
adevărul, atuncea artea îmbrăcămintei nu mai e la actor mijloc, ci scop. O dirigență circumspectă va trebui să îndrepteze critica ei asupra unui pericol atât de apropiat și să cerceteze raportul dintre situațiunea caracterului și dintre draparea hainei și să măsoare durata persistenței în ea după persistarea în dispozițiunea sufletească din dramă. Căci pozițiunea, pentru frumusețea ei numai, nu poate să dureze mai mult decât mișcarea sufletească, ci din contra trebuie să se îndrepte după as[ta] din urmă. După digresiunea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fără putere, în poezia adevărată caracterul e-ntotdeuna la înălțimea catastrofei, puterea lui ajunge până acolo până unde e capabilă individualitatea după natura ei de-a simți catastrofa și de-a speria urmările ei. Am putea zice că la caracterul poetic măsurăm tonul scalei până la care o întîmplare poate să urce sau să coboare despozițiunea vieții sale. Tonul acesta a scalei sufletului e cu mult asupra cuvântului vorbit al poetului și, în frumuseța și determinațiunea lui, nu-l poate reproduce decât o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
determinațiunea lui, nu-l poate reproduce decât o fantazie creatrice care trăiește ea însăși în opul artistic; însă tonul acesta adevăratul artist dramatic trebuie să-l reproducă cu atâta energie încît să pătrundă asupră-ne și să ne lase să măsurăm oarecum gradul până la care sufletul s-a cutremurat în adâncimea lui. Ce lume a răsărit în sufletul Iuliei între prima ei întîlnire cu Romeo și între apărerea ei în începutul actului al doilea. Bobocul cel închis încă, prin raza amorului
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mișcarea sufletească individuală. Aceasta o împlinește jocul mut al reprezentatorului. Condițiunea absolută a jocului mut e așadar: ca caracterul ce e a se reprezenta să fie totdeauna conceput în raportul său adevărat cu celelalte persoane și din asta să se măsoare impresiunea care trebuie s-o provoace cu necesitate celelalte persoane asupra lui. Proprie vorbind, jocul mut continuă tacit acțiunea vie și ne arată individul cum e întotdeauna productul necesitat a relațiunilor lui concrete. Fără jocul mut vorbirile nu sânt decât
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
neîngrijatului Othello (arglos). Fiecare frază a lui Othello trebuie să ne-arate prin jocul lui cel mut cu care el acompaniază întrebările și reflexiunile lui Iago, atacul din ce în ce mai victorios asupra liniștei lui Othello. Jocul mut e proprie termometrul după care măsurăm puterea înviată a geloziei. Mai întîi ni trădează graba (Hast) nerăbdătoare a sufletului, de a ști secretul ascuns cu viclenie a cugetărei lui Iago, secret care influințează asupra lui Othello asemenea unui chip de stafie și-l aduce până la o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
averei sale întregi și convingerea rezultată din el a siguranței unei mici proprietăți, pe lângă deșertăciunea unor pretenții mai mari, ridică orice ceartă și înduplecă la mulțămirea păciuită cu o proprietate hotărâtă, dar necontestabilă. Îndreptate contra dogmaticului necritic, care n-a măsurat sfera minții sale, prin urmare nu a determinat după principie hotarăle cunoștinței sale, care așadar nu știe dinainte cât și ce poate, ci cugeta a o știrici prin încercările lui, contra unui asemenea atacurile sceptice sânt nu numai periculoase, ci
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o cunoștință de sine științifică și pe deplin evidentă pustiirile pe cari o rațiune fără legi le-ar comite negreșit în morală și-n religie. Dar să fim siguri, oricât de desprețuitori sau rezervați s-ar ținea cei cari nu măsură o știință după natura ei, ci după efectele ei întîmplătoare, totuși s-ar întoarce ca la [o] iubită cu care s-au dezbinat de mult, pentru că rațiunea, atingîndu-se aici de scopurile ei esențiale, e silită fără răgaz să lucreze sau
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de națiunile culte n-a vrea nimenea să ne-o dispute. Între cultura unui popor pricepem suma întregei sale vieți spirituale, aspirațiunile și făptuirile sale în artă și știință, moravurile și obicinuințele sale, și gradul de cultură al poporului se măsură parte după numărul și valoarea productelor vieții spirituale și a toatei activități interne, parte după numărul aproximativ al tuturor acelora cari au dat naștere acestor producte și al acelora cari au merite întru producerea și conservarea culturei publice. Individele acestea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
biserica; ei nu o pot face decât în cea mai strânsă comunitate cu credincioșii; tot astfel nu constituiesc învățații spiritul științific al națiunii, ci numai întregul număr al celor culți prin știință. Și înălțimea artistică a unui popor nu se măsură numai după artiști, ci după cunoscătorii și protectorii artei. Pe pomul cunoștinței, care crește din pământul spiritului național, știința se poate compara cu acele intime puteri agente cari, sugând și alăptând, scot sucul din adâncimile izvoritoare și-l trimit modificat
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
culturei; de vreme ce ea nu urmărește un scop obiectiv, de-aceea nu cere vreun teren anumit pe care să-l împle; ea se poate mișca 222r liberă în universul celor ce se pot ști, într-atîta și în modul care-i e măsurat scopului ei individual, a activărei (bethatigen) spiritul[ui], a vieții interne, a nălțărei și aprofundarei lui, ea-i albina care suge din florile a toată știința. Și nu numai că cultura nu-i mărginită la un singur teren, ci o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]