18,601 matches
-
august 2014. În cămara adâncă, sub tălpile casei, rezemata de-un raft încărcat de borcane cu dulceața străveche, uitată, singura, împovărata de suspine, aristocrata mea chitară cu corzi de mătase, meșteșugita într-o noapte de dor și filosofie de bătrânul maestru lutier Boiangiuc, așteaptă. În cutia ei locuiește acum un descendent al familiei de șoareci regali care stăpânea odinioară insula greacă Pontikonisi. Între corzile ei, inca întinse, câteva generații de paianjeni au țesut în tăcere pânze mai fine decât ale zeiței
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
crăpat, ... Citește mai mult În cămara adâncă, sub tălpile casei,rezemata de-un raft încărcatde borcane cu dulceața străveche,uitată, singura, împovărata de suspine,aristocrata mea chitară cu corzi de mătase,meșteșugita într-o noapte de dor și filosofiede bătrânul maestru lutier Boiangiuc,așteaptă.În cutia ei locuiește acumun descendent al familiei de șoareci regalicare stăpânea odinioară insula greacăPontikonisi.Între corzile ei, inca întinse,cateva generații de paianjeni au țesut în tăcerepânze mai fine decât ale zeiței Atena,care la atingere
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
Imediat se lăsă în hambar o liniște atât de adâncă încât nici musca nu se mai auzea. Acela fu doar începutul șirului de concerte care urmară căci, după un succes răsunător la propria fermă, Marinică deveni un muzician adevărat, un maestru invitat la serbări și recompensat cu mormane de plăcinte cu dovleac. Vezi bine că nici veveriței nu-i mai lipsiră din acel moment nucile și alunele. Așa că, luați bine seama copii și nu râdeți de ambițiile celor de lângă voi, oricât
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]
-
săraca, i-aș da dreptate, că doar ea mi-a spus că ce am găsit la tine... - Dar bine, Matilduța, îndrăzni Leopold. Cu ce-am greșit? - Mai întrebi, domnule? Altele se coafează la Alexander, la Cleopatra de lux sau la maestrul francez Jean... Numai eu trebuie să-ți fac ție economie și să merg la pârlitul de Haim chiorul. Nu mă scoți la un local, nu mă duci la un dans, nu mi-am mai cumpărat o poșetă... Leopold se retrase
SCHIŢE UMORISTICE (8) – COAFURA ŞI IAURTUL de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368425_a_369754]
-
vers modern, trecute prin filtrul personal, spațiate, cursive, lejere, cu ritm interior și muzicalitate implicită. O sărbătoare de versuri. Legată afectiv de versul eminescian, poeta „îl vede” adeseori pe marele poet, în clipele sale de reverie, cu admirația ucenicului față de maestru. Dar cine n-a visat la Eminescu? Modalități și tehnici diverse care toate întregesc profilul unei poete aflate pe un drum ascendent, fără întoarceri, ca să-și înscrie veșnicia în Cuvânt, ceea ce mi se pare cu totul remarcabil. De altfel, o
UN VIS DE NEMURIRE – TRECÂND PRIN ANOTIMPURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368385_a_369714]
-
artistei Anamaria Botezatu nu începe, după cum nici nu sfârșește cu vremelnica funcție de azi. Ea coboară cu ani în urmă și urcă treaptă cu treaptă, prezentul fiind nu capătul, ci trecerea. A făcut înregistrări cu orchestra „Lăutarii” din Chișinău, sub bagheta maestrului Nicolae Botgros și a colaborat cu orchestrele „ Doina Gorjului”, „Doina Covorluiului”, „Doina Vrancei”, precum și cu Orchestra Radiodifuziunii Române. A câștigat marele Premiu la Festivalul Internațional de Folclor - Grosseto, Italia 2010, Premiul Special pentru autenticitate - Vatican, 2003, Trofeul „Comoara Vrancei”, 2006
ANAMARIA BOTEZATU, DESTINUL SNOPULUI DE IN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368426_a_369755]
-
și de „figuri” ale micimii intelectual-culturale, Adrian Păunescu a fost mai mult contestat decât apreciat la adevărata lui valoare. Vorbeam cu actorii Cristina Deleanu și Eugen Cristea despre regeasca dramă a marelui dispărut: triști, îmi mărturiseau că generosul suflet al Maestrului a plecat discret din fața mârșăviei denigratorilor săi. Inima sensibilă a unui poet, care și-a iubit până la disperare poporul, cât să mai reziste în fața atacurilor furibunde din toate părțile?... Credincios până la moarte idealurilor și principiilor sale, Adrian Păunescu n-a
5 ANI FĂRĂ ADRIAN PĂUNESCU de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368465_a_369794]
-
produce în special în mediile urbane. V. ELEMENTE DE CRIMINALITATE TRANSFRONTALIERĂ SAU CINE TRAGE SFORILE ÎN CAPE TOWN. După ce a prezentat victimele, filmul va încerca să dea de călăi sau de cei care trag sforile, evident „eșaloanele 4-5-6”, întrucât greii, maeștrii păpușari, vor rămâne invizibili. Numai începând cu 2002 infracțiunile legate de droguri sunt în creștere cu peste 60%. Infractorii sau, mai precis, nevăzuții lor șefi, au realizat imediat după 1994 că pot impune criminalitatea: violențele au devenit din ce în ce mai frecvente, atacurile
CÂND TURIŞTII TRĂIESC ÎNTR-O LUME PARALELĂ: CAPE TOWN ŞI CRIMINALITATEA TRANSFRONTALIERĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368466_a_369795]
-
lui mi-au adus aminte de această extraordinară nuvelă a marelui scriitor rus. N-am mai întâlnit o asemenea iubire frumoasă în viața mea de lector și de scriitor. Nu pot decât să fiu încântat și să-l felicit pe maestrul care a descris o asemenea iubire... care, asemenea unei vrăji, îi transformă pe amândoi, îi întinerește, le dă speranțe: „Mirel, eroul nostru, era plin de viață, se mișca cu vioiciune, râdea și glumea spre a nu se vedea cel puțin
CRONICĂ LITERARĂ: „DEZILUZII” ŞI „VIAŢA CA O ILUZIE” – DOUĂ ROMANE DE BERTHOLD ABERMAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368469_a_369798]
-
încercând să pun cititorul pe gânduri referitor la sensurile unor substantive a căror viciere de către clasa politică s-a subliniat în ultima vreme prin evenimentele din jurul alegerilor prezidențiale, poetul Marian Ilie scrie: „Nu prea-mi dau eu seama unde «bate» maestrul Leu cu cei doi termeni - negociere și derogare. Sa fie „negocierea” murdara de posturi, sinecuri și alte avantaje materiale dintre partide, când e vorba să creeze majorități în Parlament ori să numească oamenii pe funcții și „derogarea” de la Constituție și
FALSIFICATA NOŢIUNE A SUBSTANTIVELOR de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367798_a_369127]
-
depărtare se țese Simfonia a 10-a din lotuși Precede Oda Bucuriei alese. Surdomută le este iubirea Surdomuți sunt amândoi, trecători... Pianul le cânta din trecut amintirea Și îngerii se-agață cu aripi de nori. Pianul își caută pe note maestrul Beethoven e plecat, nu mai este de mult Muțenia este surdă...iar dinlăuntrul Inimii lui, pe maestru l-ascult. Pianul îmi cântă pe note lăuntrul Pe Beethoven, nu știu cum, îl ascult Muțenia este surdă pe dinlăuntrul Acestui pian surdo-mut. Referință Bibliografică
PIANUL SURDO-MUT de ROBERTA SANDERS în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367847_a_369176]
-
Surdomuți sunt amândoi, trecători... Pianul le cânta din trecut amintirea Și îngerii se-agață cu aripi de nori. Pianul își caută pe note maestrul Beethoven e plecat, nu mai este de mult Muțenia este surdă...iar dinlăuntrul Inimii lui, pe maestru l-ascult. Pianul îmi cântă pe note lăuntrul Pe Beethoven, nu știu cum, îl ascult Muțenia este surdă pe dinlăuntrul Acestui pian surdo-mut. Referință Bibliografică: Pianul surdo-mut / Roberta Sanders : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1519, Anul V, 27 februarie 2015. Drepturi
PIANUL SURDO-MUT de ROBERTA SANDERS în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367847_a_369176]
-
vremelnic le trec prin față, dar trec în iureș și iau după ei și umbra... Doar unii dintre tinerii actori, ating urmele pe care istoria culturii neamului românesc le-a întipărit, ei atrag asupră-le voia primirii sub aură din partea maeștrilor, numai că aceasta nu se îndeplinește niciodată fără iubire, talent, trudă, așa cum niciodată pe o ramură sălbatică nu se va încrenga mlădiță de rod nobil. Contemporană vremii acesteia în care actorii mici obosesc alergând după precupeția din unele televiziuni cu
ELVIRA DEATCU. ÎNĂLŢIMEA OMULUI ŞI LUCIREA SPIRITULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1458 din 28 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367908_a_369237]
-
precupeția din unele televiziuni cu producții ocazionale și ieftine, actrița Elvira Deatcu, de la întâia scăldare în reflectoarele scenei, până azi, exemplifică tocmai contrarul tipului de actori pecetluiți cu petele vremii de azi. A învățat și a folosit învățătura actoriei de la maeștri, iar peste aceasta, o floare înflorește în spiritul ei, se mistuie în ochii ei o pădure verde, urcă pe fruntea ei rug în foc, i-s înflăcărați cu opal aprins obrajii, i-e trupul sprinten, lucrat de daltă, iar inima
ELVIRA DEATCU. ÎNĂLŢIMEA OMULUI ŞI LUCIREA SPIRITULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1458 din 28 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367908_a_369237]
-
dat numele și l-a aurit, scena de la Savoy. Nimic nu e așa de strident colorat la acest Teatru, încât actorii să pară niște păuni, dar totul strălucește ca abatajul cu filon de flori de mină. L-am rugat pe maestrul Alexandru Arșinel să îngăduie prezența mea la scenă, la „Tănase”, ca să întâlnesc artiștii de aproape, să-i mistui în vitrina ochilor mei, să-i ating, să încerc dacă nu curentează, să vorbim ca să-mi ud sufletul cu roua transformată din
SCENA DE LA TĂNASE ÎNRÂUREŞTE VIAŢA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367900_a_369229]
-
să încerc dacă nu curentează, să vorbim ca să-mi ud sufletul cu roua transformată din glasuri pentru însetații de teatru magnific și vindecător de singurătate. Numai cine-i prieten cu vistierul norocului poate primi o așa monedă de bunătate din partea maestrului, mai bogată decât o avere, căci cine stă o clipă în culise la „Tănase” trăiește o bucurie cât o viață ! Mi-a primit maestrul haina de iarnă în cuier, la cabina sa și m-a făcut sprinten, apoi m-a
SCENA DE LA TĂNASE ÎNRÂUREŞTE VIAŢA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367900_a_369229]
-
singurătate. Numai cine-i prieten cu vistierul norocului poate primi o așa monedă de bunătate din partea maestrului, mai bogată decât o avere, căci cine stă o clipă în culise la „Tănase” trăiește o bucurie cât o viață ! Mi-a primit maestrul haina de iarnă în cuier, la cabina sa și m-a făcut sprinten, apoi m-a condus la scenă cu numai câteva secunde înaintea începerii spectacolului. Se juca premiera „Crăciun la Savoy”. Dacă aproape nu cred eu aceasta, nu mă
SCENA DE LA TĂNASE ÎNRÂUREŞTE VIAŢA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367900_a_369229]
-
Trandafir, Ana Maria Donosa, Cristian Simion, Nae Alexandru, Florentina Coca Zibilianu, Adrian Enache, Sanda Ladoși, Oana Sârbu, Daniel Iordăchioaie, Alin Gheorghișan, Daniela Tănase, Bianca Sârbu, Mara Bratu, Letiția Roman, Iuliana Nistor..., trupa de balet a Teatrului... m-au încadrat (reverențe maestrului Arșinel pentru că m-a vorbit de bine), cu o simplitate necrezută și bunăvoința pe care artiștii mici n-o au cu ei, o uită pesemne acasă, în cei șapte ani! Este de neimaginat să conversezi cu aceștia. Sunt multe încuietori
SCENA DE LA TĂNASE ÎNRÂUREŞTE VIAŢA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367900_a_369229]
-
lor și e mai lesne de survolat cerul în furtună, decât pe deasupra aureolii care cred ei că le însorește capul. Nu e unul singur cu așa aroganță la „Tănase”! Să nu uit a aminti faptul că drumul meu la cabina maestrului Alexandru Arșinel a fost croit de către secretarul literar și PR Oana Georgescu, o colaboratoare pentru multe din făptuirile mele ziaristice, într-un asemenea mod în care cuvântul e fără puterea de a o spune. Artiștii Teatrului de Revistă „Constantin Tănase
SCENA DE LA TĂNASE ÎNRÂUREŞTE VIAŢA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367900_a_369229]
-
mână un microfon, sau o hârtiuță și un pix, dar publică într-o neplăcere a scrisului despre oameni de valoare și o plăcere savuroasă a sfâșierii gramaticii și colorării emblemelor nonculturii. Ca un cal ce nechează s-a aruncat asupra maestrului Alexandru Arșinel unul dintre ei, dar maestrul va rămâne în istoria teatrului românesc asemenea unei statui ecvestre ce va da sensuri omonime însuși numelui „teatru”. Am trăit la „Tănase” clipe de culegere a tot ce era cuprins în culise, spre
SCENA DE LA TĂNASE ÎNRÂUREŞTE VIAŢA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367900_a_369229]
-
un pix, dar publică într-o neplăcere a scrisului despre oameni de valoare și o plăcere savuroasă a sfâșierii gramaticii și colorării emblemelor nonculturii. Ca un cal ce nechează s-a aruncat asupra maestrului Alexandru Arșinel unul dintre ei, dar maestrul va rămâne în istoria teatrului românesc asemenea unei statui ecvestre ce va da sensuri omonime însuși numelui „teatru”. Am trăit la „Tănase” clipe de culegere a tot ce era cuprins în culise, spre o rostire simetrică în gând, pentru mult
SCENA DE LA TĂNASE ÎNRÂUREŞTE VIAŢA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367900_a_369229]
-
întrebi cine-i mai poate salva pe bieții vestitori ai Primăverii? Dar ce face Primăvara și Mărțișor al ei? De ce nu mai vin odată? Ei bine, în Grădina Fericirii Veșnice șederea era deosebit de plăcută pentru că serbările se țineau lanț și maestrul Rază de Vis se întrecuse pe sine. Într-un moment de luciditate, când se trezi din beția razelor de vis, Mărțișor îi spuse iubitei sale: - Gata! Cred că a sosit momentul să plecăm. - Da, dragul meu! Să-l anunț pe
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
strigăte de bucurie, dar ce-au făcut vestitorii mei? Ce s-a întâmplat cu ei? Căpitanul Zefir alergă la trăsura Primăverii și-i spuse: - Vedeți, prințesă, cum arată cumplita împărăție a Iernii? Eu zic să rămâneți aici, în paza oștilor maestrului Nor Alb, iar eu cu Mărțișor și gărzile mele vom coborî și vom lupta, dacă va fi cazul, cu slujitorii Iernii. După ce o izgonim, vom reveni să vă aducem pe pământ în uralele celor eliberați. Primăvara rămase contrariată: - Cum, căpitane
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
ridice moralul războinic). De priceput nu pricepuseră nimic. Ce tactică? Ce strategie? Ei știau să se bată, să distrugă, să facă prăpăd, vorba generalului comandant de oaste. De fapt, esențialul îl știau de la nea Ciorică (cum îl alintau ei pe maestrul Negru-Cioară). La hotare a apărut blestemata de vrăjitoare, cu un trădător terorist, de aici din țară, împreună cu o armată de tâlhari, mulți dar slabi, nedisciplinați, pe care ei îi pot ronțăi singuri. Și-aveau cu toții o poftă de bătaie, mamă
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
Lăsați-l pe mâna mea! zise vrăjitorul Ger Sticlos. Îi fac eu bucata. Când va întinde laba după decorații, i-o fac țăndări! - Ha, ha, ha! râseră cei din jur. - Dacă nu v-o place, să nu-mi mai ziceți “maestre”! Și uite așa, matahalele fioroase, cu soldații din subordine, mărșăluiau călăuziți de cioroipanii ce zburau și croncăneau în formație rotitoare, amețindu-i pe luptătorii care își suceau căpățânile după ei. Mărșăluiau în pas alergător, gata să dea piept cu năvălitorii
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]