4,945 matches
-
a unit Transilvania cu Ungaria f? r? a ? ine seama de majoritatea populă? iei rom�ne? ți. Astfel c? rom�nii au declan? at o revolt? s�ngeroas? condu? i de Avram Iancu. Dar nici na? ionalismul rom�n, nici cel maghiar nu?? i aveau locul �n planurile destinate �ntemeierii unei Austrii unite ? i centralizate ale prin? ului Felix Schwarzenberg. �n urma compromisului austro-ungar din 1867, rom�nii din Transilvania au fost trecu? i pe ț? cute �n st? p�nirea noului stat centralizat maghiar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pe �Nicu� s? se simt? bine atunci c�nd se �ntorcea la V? leni de la Bucure? ți dup? cursuri, cuv�nt? ri ? i conferin? e. Nu era niciodat? obosit?. Doamna Catinca efectua ? i corectura lucr? rilor, precum ? i traducerile din maghiar? ? i italian?. O adev? raț? prieten? , s? a sacrificat ? i l? a ajutat pe profesorul Iorga s??? i scrie miile de c? r? i. Doamna Catinca ocup? deci un loc distinct �n r�ndul femeilor Rom�niei106. F? r? doamna Catinca
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
De�k ? i Josef E�tv�s. M? șurile lui �nsemnau maghiarizarea �nv??? m�ntului primar. Atunci c�nd sediul Bisericii Unite a fost mutat de la Blaj la Hajd�dorog, o regiune pur maghiar? , Iorga ? i?a exprimat indignarea fă?? de �absurditatea idealului maghiar al unui stat exclusiv maghiar, pe care ace? ți grofi feudali, c�? iva magistra? i megalomani ? i evreii �ncearc? s??l instituie atac�nd ultima redut? a na? ionalismului rom�nesc, Biserica Unit? Rom�n?. � Vaticanul a cedat presiunilor, numind la Hajd
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
du? i, Iorga scria c? , dup? p? rerea lui, pacea dintre unguri ? i rom�ni este posibil? numai dac? nici m? car un centimetru de p? m�nt locuit de rom�ni nu r? m�ne sub st? p�nire maghiar?. �Atunci va fi pace �ntre unguri ? i rom�ni, a? a cum era acum 400 de ani�. Profesorul J�szi i? a mul? umit lui Iorga pentru comentariile sale, dar a specificat �n r? spunsul lui c? �nu le poate publică
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
utarea unei concordan? e fire? ți �ntre interesele personale ? i aspiră? iile na? ionale. Br? tianu era con? tient de faptul c? absen? a lui Iorga la Versailles urma s? fie o absen?? mai mult dec�ț remarcabil? , dar toat? elocin? a maghiar? nu putea face nimic �mpotriva autodetermin? rîi ? i a validit?? îi tratatelor secrete. �n ce m? sur? au fost aplicate aici principiile wilsoniene? Tratatele de pace l? sau circa trei milioane de unguri (care deveneau acum cea mai numeroas? minoritate aflat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Versailles, ungurii erau �ndep? rta? i de clasele conduc? toare ? i atra? i �n mas? de Partidul Social Democrat (? i chiar de ilegalul Partid Comunist). Pierderea a dou? treimi din Ungaria istoric? ? i a unei pozi? îi de importan?? european? (elementul maghiar domină �n Imperiul austro? ungar) �n schimbul uneia de relativ? insignifian?? , ? i toate acestea �n numele �autodetermin? rîi� at�ț de cinic aplicat?! Datorit? acestui e? ec al autodetermin? rîi pentru unguri va deveni revizionismul maghiar at�ț de puternic. Iorga sus? inea c? nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Dar care era soarta tineretului? Cu alte cuvinte, ce? i rezervă viitorul Rom�niei? �ntruc�ț problemă tineretului ? i a corpului studen? esc avea s? fie at�ț de intrinsec �ntre? inut? cu problema minorit?? ilor (mai ales cu cea evreiasc? ? i cea maghiar?) , vom analiza mai �nt�i problema aceasta. Sloganul Partidului Na? ionalist Democrat era: �Rom�nia pentru rom�ni ? i pentru to? i rom�nii�. Dar acestea erau sloganurile din 1910, iar realit?? ile de acum erau diferite. Teoretic, Iorga �mp? r
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
esc. Mul? i vizitatori str? ini s? au bucurat de caldă ospitalitate rom�neasc? de acolo. �n anii �30, Iorga a jucat un rol important �n �nfiin? area unei ? coli rom�ne? ți la Romă. Scopul s? u era �s? contracareze influen? a maghiar? din Italia lui Mussolini prin apeluri la �solidaritatea latin? � ? i pentru �a avea o prezen?? cultural? rom�neasc? �n cele dou? mari capitale latine�146. ?coală de Romă nu avea s? fie o astfel de �expozi? ie personal? � a lui Iorga, a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
un adev? r ? i o mare realitate indestructibil? �170. Dar Stalin nu credea �n indestructibilitatea unei na? iuni. Odat? , �n timpul celui de al Doilea R? zboi Mondial, iritat de atitudinea ungurilor, a remarcat pe un ton banal fă?? de Bene?: �Problemă maghiar? nu este dec�ț o chestiune de carele cu boi disponibile�. Avea s? vin? ? i timpul c�nd Stalin va avea ? ansa s? aplice metodă aceasta ? i �n Basarabia, modific�nd �marea ? i indestructibila realitate�. Care erau p? rerile lui Iorga �n acest
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
familiei Iorga �n discu? iile avute cu autorul c? r? îi de fă??) c? Iorga speră c? , gra? ie dragostei sale profunde fă?? de Italia ? i a stabilirii recente a unei rela? îi semnificative cu Mussolini, va putea contracara influen? a maghiar? la Romă! O asemenea isprav? nu putea fi realizat? dec�ț de el! Orice altceva nu mai avea nici o importan??: Iorga voia s? slujeasc? interesele Rom�niei. Astfel c? , prin 1928, Iorga a �nceput s? dea precaut ț�rcoale fascismului italian
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a scris foarte mult despre istoria vecinilor Rom�niei, a ungurilor, bulgarilor, a slavilor de r? s?riț, ? i istoria Albaniei. Scrierile sale despre istoria ungurilor ? i bulgarilor au constituit contribu? îi la Istoria universal? a lui Helmolt, volumul 4: Maghiarii, vol. 4, pp. 445? 487, Leipzig, 1919. Istoria ungurilor scris? de Iorga a st�rnit o furtun? de proteste furioase 227. Cealalt? contribu? ie a sa la Istoria universal? a lui Helmolt trata istoria bulgarilor: Bulgarii, volumul 4, 363? 395
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
au �nt�mpinat o vie rezisten?? , mai ales �n Transilvania. Cel mai violent au protestat rom�nii ortodoc? i ? i Bisericile Unite, care refuzau amestecul statului liberal �n prerogativele lor din domeniul educa? iei, care era predominant confesional? pe tot cuprinsul Transilvaniei. Bisericile maghiar? ? i german? erau tradi? ional bastioane ale na? ionalismului ? i majoritatea ? colilor erau confesionale. Astfel c? numele dr. Angelescu ? i N. Iorga erau considerate drept blestemate. Se pare c? at�ț Iorga c�ț ? i Angelescu urm? reau atingerea a trei ? eluri
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Dar mai era ? i altceva. �ncep�nd cu 1927, Mussolini a �nceput s? sprijine revizionismul maghiar. Influen? at de ego-ul s? u, Iorga credea c? diplomă? ia să personal? că latin �n sprijinul lui Mussolini ar putea contracara influen? a maghiar? la Romă. Ceea ce �nsemna c? putea �sluji interesele Rom�niei�. Iorga consideră acest lucru drept �misiunea� să ? i (că ? i mul? i al? i europeni contemporani cu el) speră c? Mussolini �l va contrabalansa pe Hitler. P? rerile lui intime
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
le? a spus ungurilor s??? i exercite revizionismul �n direc? ia Cehoslovaciei. �Aceasta ar trebui s? fie suficient pentru o genera? ie de unguri�. Iorga a luat not? de pozi? ia Germaniei, scriind c? Berlinul i? a dat o contralovitur? revizionismului maghiar. Acest lucru se datora lui Alfred Rosenberg, ideologul nazi? tilor. Iorga continuă, explic�nd c? Berlinul �ndreptase gre? elile Romei ? i afirm�nd c? el ar fi preferat calea invers? , dar c? s?ar putea ca acest lucru s? fie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
partid 141. Ca student al Universit?? îi de la Budapesta, Goga a fost influen? at (că ? i mul? i al? i rom�ni ardeleni) de ideile vienezilor Karl Lueger ? i Georg von Schoenerer (o mare parte dintre cei mai zelo? i ? ovini maghiari din Transilvania erau evrei). Că poet, Goga era o persoan? diferit? de politicianul Goga. Poezia lui face aluzii ? i insinueaz? �ntr? o direc? ie unic?: Transilvania. Dar Transilvania nu se dezv? luie �n poezia lui Goga a? a cum apare �n operele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
p�ndeau momentul propice, fiind ostili ideii de a tr? i �ntr? un stat guvernat de o majoritate rom�neasc? , de ce naiba trebuiau rom�nii s? le fac? vreo concesie important?? La Cluj, un oră? magnific cu un caracter aproape pur maghiar ? i �n ? inutul secuilor (că ? i �n alte zone locuite de etnia maghiar?) se �nt�mpla de prea multe ori că o �ntreag? genera? ie s? creasc? f? r? s? vorbeasc? rom�ne? te. Rom�nii cereau s? fie supu? i la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
vizit? la Budapesta, �n timpul c? reia s? a discutat despre o eventual? vizit? a prin? ului Nicolae. Contele Hunyadi a ? inut �n fă? a Parlamentului Ungar un discurs despre un posibil front comun antibol? evic. Dar �n Ungaria, aristocra? ia transilv? nean? (maghiar? prin defini? ie) avea foarte multe lucruri de spus: Bethlen, contele Teleki, contele Cs�ky, contele B�nffy ? i mul? i al? îi. Ace? ți aristocra? i aveau �nc? o anumit? idee ? i nostalgie fă?? de o Transilvanie foarte aparte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lui. �Trebuie s? existe ? i o alt? cale dec�ț uzurparea du? m?noas?! � scria Iorga. A �ncercat apoi s? ofere c�teva alternative. �Acum, c�nd să? îi din Transilvania s? au transformat �n santinelele estice ale pangermanismului, �n? elegerea dintre popoarele maghiar ? i rom�n devine obligatorie. Iat? de ce vizita lui B�la Bartok este at�ț de important? pentru noi! �193 Iorga a �ncercat tot timpul (f? r? succes) s? contracareze politică prorevizionist? a lui Mussolini printr? un fel de �diplomă? ie personal? �194. Dar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
punea �ntre paranteze). Totu? i, dac? ? inem cont de interpretarea tradi? ional? a istoriei ungurilor, o interpretare feudal? aristocratic? , ale c? rei concepte politice erau tot mai greu de implementat �n secolul al XX-lea, baza ei era existen? a �statului maghiar istoric�, cu �grani? ele lui istorice�, care includeau bazinul carpatic, ? i cu mileniul lui de istorie p�n? atunci. Transilvania era situat? �n cadrul bazinului carpatic, astfel c? , dup? p? rerea ungurilor, ea f? cea parte din Ungaria de o mie de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
reprezentantul Ungariei �n Comisia Internă? ional? a Istoricilor. Dup? Primul R? zboi Mondial a luat o atitudine l? udabil de ferm? �mpotriva tulbur? rilor antisemite din universit?? ile maghiare. Dom�novszky a fondat practic de unul singur istoria economic? ? i social? maghiar?. Manifestă �ntotdeauna o �nclina? ie v? dit? spre studierea obiectiv? , scrupulos de precis? ? i critic? a documentelor medievale, �ntruc�ț, pentru el, documentul �nsemna totul. Drept urmare, nu putea dec�ț s? fie �ngrozit de teoriile �organice� ale lui Iorga, de �intui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fusese pentru bulgari ? i pentru macedoneni). Rom�nii au folosit limba scris? a Bisericii slavone p�n? �n secolul al XVIII-lea, iar alfabetul chirilic aproape �nc? un secol. Nu trebuie s? ignor? m influen? a greceasc? �n Principatele Rom�ne, nici cea maghiar? sau chiar german? �n Transilvania (sau cea polonez? din partea de nord a Moldovei). �n ciuda tuturor acestor lucruri, rom�nii au reu? it s??? i p? streze identitatea etnic? ? i cultural? (chiar �nainte de epocă na? ionalismului) �n condi? îi foarte grele. Timp
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Dom�novszky privind originea rom�nilor drept �agresiuni ? tiin? ifice, replicile lui devenind sardonice. Epitetele maghiare referitoare la rom�nii ardeleni nu erau nici ele prea m? gulitoare. Iorga se referea permanent la cultura maghiar? �n termenii de �cultură sub? german? maghiar? � sau, uneori, �odioasa cultur? sub? german? �maghiar? �. Atunci c�nd mi? carea radical? fascist? maghiar? , Crucea? S?geat? , a promis s? recunoasc? autonomia cultural? a na? ionalit?? ilor maghiare (�n cadrul unei Ungarii Mari), Iorga a respins Pax Hungarica a acesteia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
gresiuni ? tiin? ifice, replicile lui devenind sardonice. Epitetele maghiare referitoare la rom�nii ardeleni nu erau nici ele prea m? gulitoare. Iorga se referea permanent la cultura maghiar? �n termenii de �cultură sub? german? maghiar? � sau, uneori, �odioasa cultur? sub? german? �maghiar? �. Atunci c�nd mi? carea radical? fascist? maghiar? , Crucea? S?geat? , a promis s? recunoasc? autonomia cultural? a na? ionalit?? ilor maghiare (�n cadrul unei Ungarii Mari), Iorga a respins Pax Hungarica a acesteia, �ntreb�nd: ��n această const? tot ce poate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
maghiare referitoare la rom�nii ardeleni nu erau nici ele prea m? gulitoare. Iorga se referea permanent la cultura maghiar? �n termenii de �cultură sub? german? maghiar? � sau, uneori, �odioasa cultur? sub? german? �maghiar? �. Atunci c�nd mi? carea radical? fascist? maghiar? , Crucea? S?geat? , a promis s? recunoasc? autonomia cultural? a na? ionalit?? ilor maghiare (�n cadrul unei Ungarii Mari), Iorga a respins Pax Hungarica a acesteia, �ntreb�nd: ��n această const? tot ce poate g�ndi ? i realiza o nou? genera? ie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mod decent? �213 Aceste argumente au provocat o mare am? r? ciune de ambele p? r? i. Iorga a sesizat acest lucru ? i a publicat pamfletul �mpotriva urii dintre na? iuni. Iar prin 1940 l? a extins, l? a tradus �n maghiar? ? i l? a semnat �Iorga Miklos�. Scris �ntr? o maghiar? elegant? , pamfletul prezenta o istorie popular? (rom�neasc?) a Transilvaniei. Iorga explică limpede c? ungurii ? i rom�nii de r�nd nu se ur? sc. Ură această a fost r
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]