5,675 matches
-
făcea cu mare greutate. La capătul unei vergele de fier se fixa un amestec de lut și nisip, de forma dorită. Sticla fierbinte, vâscoasă, se turna pe o masă din piatră și se întindea cu altă vergea din fier. Apoi meșterul sticlar răsucea bila, făcând sticla vâscoasă să se lipească de ea, luând forma dorită. Procesul tehnologic era greu și periculos, iar prețul sticlei era apropiat de cel al pietrelor prețioase. Tot egiptenii au meritul de a fi fost primii în
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
pietrelor prețioase. Tot egiptenii au meritul de a fi fost primii în a realiza proteze oculare. Romanii au preluat de la egipteni tehnologia producerii sticlei. Dar, ca în multe alte domenii, au perfecționat spectaculos tehnologia inițială. În sec. I d.Hr., un meșter roman anonim a înlocuit vergeaua metalică printr-o țeavă metalică, având la capătul dinspre meșter un muștiuc din lemn, care ferea omul de temperatura înaltă a țevii. Adunând la capătul metalic o bilă din sticlă lichidă și suflând, se obținea
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
oculare. Romanii au preluat de la egipteni tehnologia producerii sticlei. Dar, ca în multe alte domenii, au perfecționat spectaculos tehnologia inițială. În sec. I d.Hr., un meșter roman anonim a înlocuit vergeaua metalică printr-o țeavă metalică, având la capătul dinspre meșter un muștiuc din lemn, care ferea omul de temperatura înaltă a țevii. Adunând la capătul metalic o bilă din sticlă lichidă și suflând, se obținea o bulă din sticlă ce putea fi apoi ușor modelată. Această tehnologie nouă a fost
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
ulei, vin, parfum etc, pentru biberoane și alte obiecte practice. Sticla romană scumpă era obținută din nisipuri albe, foarte pure, fiind incoloră și translucidă (încă nu transparentă!). Era folosită pentru veselă, bibelouri, podoabe și ornamente prețioase. Alături de aceste culori fundamentale, meșterii romani au izbutit a face nenumărate alte varietăți de sticlă, de la cele ce păreau a fi piatră prețioasă (smarald, safir, opal, peruzea, rubin) până la cele care imitau lemnul sau fructele (ca formă și culoare). În această epocă apare și ornamentarea
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
o anume autonomie internă. Nu doar că avea propriul cod de legi și propriul Sfat suprem, ci chiar și monedă proprie și un ambasador la Veneția. Demn de observat este faptul că atunci când un om de rând izbutea să devină meșter sticlar era înnobilat și înscris în "Cartea de aur" a insulei. Meșterii sticlari din Murano erau considerați egalii celor mai nobile familii din Veneția. Pe de altă parte, ei erau urmăriți în permanență de poliția venețiană și supuși unei legi
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
nobile familii din Veneția. Pe de altă parte, ei erau urmăriți în permanență de poliția venețiană și supuși unei legi severe, care interzicea părăsirea insulei și mai ales a domeniilor venețiene. Unele dintre prevederi sunau astfel: „"Dacă vreun lucrător sau meșter sticlar va înstrăina arta sa din Veneția în dauna republicii, i se va trimite ordin să se întoarcă în țară. Dacă nu se va supune acestui ordin, vor fi aruncate în închisoare persoanele lui cele mai apropiate, pentru ca prin aceasta
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
cancelar și deținător de pământuri, supus regelui Ștefan al IV-lea de Bathory, avea o idee atât de bine cristalizata, încât putea să discute probleme de detaliu cu Bernardo Morando, arhitectul său, legate de planurile de construcție ale orașului. Acest meșter din Padua, în bâză contractului semnat cu Jan Zamoyski, a început lucrările de construcție în anul 1582, pe un teren ce corespundea perfect scopului pentru care a fost ales. Întemeietorului nu-i lipseau resursele financiare necesare acestei îndrăznețe întreprinderi. Jan
Zamość () [Corola-website/Science/297819_a_299148]
-
ale familiei Zamoyski se afla la marginea drumului de legătură dintre Europa Centrală, Europa Nordică și Marea Neagră. Terenul acestei proprietăți corespundea din punct de vedere calitativ cu cel indicat de planurile viitorului oraș. Conform indicațiilor conținute de planul de construcție, meșterul din Padua a împărțit spațiul cuprins între zidurile ce-l delimitau în două părți distincte. Partea dinspre vest, care în anul 1585 era deja ocupată de construcția terminată a castelului, era destinată familiei nobiliare. Partea dinspre est era concepută pentru
Zamość () [Corola-website/Science/297819_a_299148]
-
atelierul pictorului Anton Chladek, așa și Nicolae (Nicu) a intrat ca ucenic la acest atelier de zugrăvit. Din precizările pe care Virgil Cioflec le-a făcut despre această perioadă de ucenicie, a rezultat că Nicolae a fost pe la mai mulți meșteri zugravi până să ajungă la Chladek, la Gheorghe Puiu din Olari, mai apoi la fratele acestuia Dragomir și mai apoi la Naie Pantelimonescu care era un pictor de biserici renumit. Cu timpul, Nicolae a rămas singurul susținător al familiei, elocventă
Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/297835_a_299164]
-
avut meșteșugurile textile, ca postovăritul din orașele italiene, Flandra, nordul Franței, Anglia și Germania. Erau meșteșuguri pentru prelucrarea metalelor pentru a obține unelte și arme, cele legate de construcții, șantierele navale, cele alimentare (brutării și măcelarii). Meșteșugurile erau practicate de meșteri patroni, care aveau un atelier în care lucrau câțiva lucrători salariați ("calfe") și ucenici. Perioada de ucenicie începea din adolescență, și în funcție de meșteșugul învățat, putea dura 2-12 ani. După terminarea perioadei de ucenicie, dacă își dovedea competență profesională printr-o
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
limita producția), care era salariul maxim ce era plătit lucrătorilor. Cei care nu erau incluși în breaslă nu puteau desfășura activități economice în oraș. Mobilitatea socială în cadrul breslelor era crescută, după perioada de ucenicie, calfa putea accede la statutul de meșter. Proba de măiestrie ce juca rolul unui examen era costisitoare, pretinzându-se materiale tot mai scumpe pentru realizarea produsului. Noul meșter era obligat să organizeze un banchet pentru confrați și să-și deschidă un atelier propriu. Funcția de meșter și
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
economice în oraș. Mobilitatea socială în cadrul breslelor era crescută, după perioada de ucenicie, calfa putea accede la statutul de meșter. Proba de măiestrie ce juca rolul unui examen era costisitoare, pretinzându-se materiale tot mai scumpe pentru realizarea produsului. Noul meșter era obligat să organizeze un banchet pentru confrați și să-și deschidă un atelier propriu. Funcția de meșter și atelierele puteau fi transmise pe cale ereditară. În timpul crizei din secolul al XIV-lea, calfele erau în situația de salariați fără posibilitatea
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
de meșter. Proba de măiestrie ce juca rolul unui examen era costisitoare, pretinzându-se materiale tot mai scumpe pentru realizarea produsului. Noul meșter era obligat să organizeze un banchet pentru confrați și să-și deschidă un atelier propriu. Funcția de meșter și atelierele puteau fi transmise pe cale ereditară. În timpul crizei din secolul al XIV-lea, calfele erau în situația de salariați fără posibilitatea de a-și schimba statutul, breslele se confruntau cu falimentul, iar în Flandra, Italia și Germania se desfășurau
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
despre Königsberg că este un oraș "adaptat dezvoltării cunoașterii oamenilor și a lumii, și în care, fără a călători, această cunoaștere poate fi însușită". Kant va ieși rareori din orașul său. Kant provine din mediul social sărac. Tatăl său era meșter șelar. Mama sa i-a dat o educație riguroasă, pioasă și deschisă cunoașterii. Învață să scrie și să citească în Hospitalschule, o suburbie a orașului. Contrar celor invocate de Kant, strămoșii săi nu erau originari din Scoția, străbunicul său, Richard
Immanuel Kant () [Corola-website/Science/297893_a_299222]
-
o suburbie a orașului. Contrar celor invocate de Kant, strămoșii săi nu erau originari din Scoția, străbunicul său, Richard Kant, fiind de fapt de origine baltică, născut la Prökuls, oraș situat astăzi în Lituania. Fiul lui Richard se stabilise ca meșter șelar în Mamel, unde îl învață meseria pe fiul său, Johann-Georg, care se va instala la Königsberg. Cele două fiice ale lui Richard Kant se vor căsători cu scoțieni și aceasta e probabil originea credinței lui într-o ascendență scoțiană
Immanuel Kant () [Corola-website/Science/297893_a_299222]
-
carieră" sau "culoar de scurgere"), Moldova veche și nouă de la Dunăre având aceeași proveniență. O minoritate afirmă că denumirea ar fi fost dată de bastarni, dar ea nu apare în documente decât în secolul XIV, odată cu sosirea în zonă a meșterilor mineri sași și cu apariția cetății Baia, prima capitală a voievodului Dragoș, cetate a cărui nume înseamnă în româna arhaică același lucru ca și "mulde" în germana veche. Potrivit Enciclopediei Cugetarea, sub denumirea de Moldova este cunoscută și de străini
Istoria Moldovei () [Corola-website/Science/297920_a_299249]
-
Moldovei (secolul XIII) sunt cele referitoare la bolohoveni, denumire apropiată de "voloh" și "wloh", denumiri date de slavi românilor. A.V. Boldur a identificat această populație cu românii. În secolul XIV, Ungaria și-a extins influența în această zonă și meșterii săi sași au creat niște fortificații în apropierea râului Trotuș (în România de azi) și în zona Neamțului (Baia sau Mulda) din cauza deselor invazii tătare. În 1347, regele Ungariei, Ludovic I, trece îi invinge pe tătari la răsărit de Carpați
Istoria Moldovei () [Corola-website/Science/297920_a_299249]
-
Ion Romanescu preda limba română, limba latină, istoria și geografia, Nicolaie Crapelianu, științele și francezul August Pick, limba franceză și desenul. La 31 mai 1865 se pune piatra fundamentală a noului local, proiectat de arhitectul Alexandru Orăscu, execuția fiind încredințată meșterului Anghel Ioniță. La 1 septembrie 1866 se deschid cursurile în noul local (actualul Muzeu de Istorie și Arheologie al județului Prahova), școlii, având acum toate cele patru clase, acordându-i-se de minister la data de 5 august 1866, numele
Colegiul Național Ion Luca Caragiale din Ploiești () [Corola-website/Science/297965_a_299294]
-
anul 1965 cea mai mare parte a caselor vechiului Mănăștur au fost demolate, pentru a face loc unui mare cartier de blocuri, cel mai mare din oraș. Din anul 2008 Mănășturul deține o primărie de cartier, situată pe Str. Ion Meșter nr. 10. Așezarea Mănăștur a început să se înfiripe în secolul al IX-lea, în jurul ridicăturii de pământ pe care ulterior, în secolul al XI-lea s-a ridicat mănăstirea benedictină care a funcționat aici. Mănășturul a fost atestat documentar
Cluj-Mănăștur () [Corola-website/Science/297968_a_299297]
-
susținătorii iacobiți ai Stuarților, care au murit sau și-au pierdut credința după înfrângerea tânărului pretendent la tron. Francmasoneria este organizată în „clase, grade“ și „rituri“. Partea aproximativ comună tuturor riturilor este „Clasa lojilor albastre“, cu trei grade: „ucenic, calfă, meșter“ (sau „ucenic, companion, maestru“). Meșterii masoni pot face parte, după primirea acestor trei grade, numite și simbolice, în gradele de perfecționare a diferitelor rituri. Cele mai cunoscute și larg răspândite sunt „Ritul York“ și „Ritul Scoțian Antic și Acceptat“. Wilmshurst
Francmasonerie () [Corola-website/Science/298443_a_299772]
-
au murit sau și-au pierdut credința după înfrângerea tânărului pretendent la tron. Francmasoneria este organizată în „clase, grade“ și „rituri“. Partea aproximativ comună tuturor riturilor este „Clasa lojilor albastre“, cu trei grade: „ucenic, calfă, meșter“ (sau „ucenic, companion, maestru“). Meșterii masoni pot face parte, după primirea acestor trei grade, numite și simbolice, în gradele de perfecționare a diferitelor rituri. Cele mai cunoscute și larg răspândite sunt „Ritul York“ și „Ritul Scoțian Antic și Acceptat“. Wilmshurst nota: „Dezvoltarea (francmasoneria) s-a
Francmasonerie () [Corola-website/Science/298443_a_299772]
-
pe care le conducea, și însăși România, în numeroase conferințe și simpozioane internaționale. Deși s-a pensionat în 1988, la vârsta de 80 de ani, a rămas activ și apropiat de Muzeu până la ultima suflare. Fiica sa Dr. Pr. Lotus Meșter predă și dânsa Biologia la Facutatea de Biologie din București.
Mihai C. Băcescu () [Corola-website/Science/307091_a_308420]
-
17 noiembrie 1902, Câmpulung - d. 22 martie 1966, București) a fost un sculptor român, membru corespondent al Academiei Române (1955). Primul contact cu sculptura și cu mesteșugul cioplirii pietrei este reprezentat de înscrierea sa la Școala de Arte și Meserii a meșterilor italieni stabiliți în jurul anilor 1900 la Câmpulung Muscel. În 1921, s-a înscris la Școala de Arte Frumoase din București, la clasa de sculptură a lui Dimitrie Paciurea. A părăsit această școală, în 1925, pentru a urma cursurile Academiei Libere
Constantin Baraschi () [Corola-website/Science/307088_a_308417]
-
Voievod, în BCMI, VII, 1914, p. 111-125. Palatul lui Bibescu de la Băneasa, în BCMI, VII, 1914, p. 174-178. Mănăstire Hurezi în 1731, în BCMI, VIII, 1915, p. 88-90. Morminte domnești. Matei Basarab, Doamna Elena și fiul lor Mateiaș. Ultimele zile, meșteri și stil, în BCMI, VIII, 1915, p. 170-175. A efectuat săpături arheologice esențiale pentru cunoașterea trecutului medieval al Țării Românești, de o mare însemnătate fiind acelea de la Curtea de Argeș, Câmpulung și Târgoviște, care au reușit să retușeze istoria începutului Evului Mediu
Virgil N. Drăghiceanu () [Corola-website/Science/307174_a_308503]
-
acceptând foarte greu schimbările. În schimb, motivul liric, simbolizând voința de reînnoire dorită de Hans Sachs, cizmarul poet și cântăreț (care a existat și în realitate) și tânărul cavaler Walther, se aude mai încet, dar Walther nu reușește să convingă meșterii, de unde sufocarea bruscă a motivului în energicul "marș al meșterilor cântăreți". Marșul face loc apoi motivul reprezentând buna credință a confreriei și pe care Gustave Kobbé îl numește " motivul Fraternității în Artă", mergând crescendo până la un "forte "expunând motivul Idealului
Maeștrii cântăreți din Nürnberg () [Corola-website/Science/308501_a_309830]