6,060 matches
-
demonilor care pedepseau groaznic păcatele, orice ființă a tenebrelor era destinată automat să slujească misiunii mârșave a Diavolului. În plus, câtă vreme Paradisul era asociat luminii, întunericul reprezenta, cu siguranță, Infernul. Prin urmare, locuitorii acestuia erau obligatoriu făpturi ale iadului. Mitologia modernă a vampirilor metamorfozați în lilieci ori cea contemporană nouă, a eroului din umbră, Batman, din această tradiție își trag rădăcinile. Un alt aspect care a condus la această reputație demonică a liliacului este alcătuirea aripilor sale. Acestea au atras
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fidelitatea față de aceste modele, ea e considerată de autor un moft. La ce i-ar fi folosit încă o fiară vicleană, crudă, intrigantă? Nu erau atâtea altele? Și de ce să o fi căutat atât de departe? E drept că, în mitologia egipteană, șacalul, ca un consumator de cadavre, devorează acele părți care se descompun ale unei mumii de aceea e asociat lui Anubis 15. Reputația acestui canid nu era deloc pozitivă în Orient, după cum atestă iconografia din cele mai vechi vremuri
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Antropologia. Zoologia, ediție îngrijită, prefață și note de Ioana Costa, indice de Tudor Dinu, editura Polirom, Iași, 2001, p. 72. 30 Reprezentată, în Antichitate, măcar prin lucrarea lui Palephatus, Istorii de necrezut, care demontează, sistematic, toate creaturile fantastice care populau mitologia elină, de la centauri, hidră, la sfinx și Cerber, precum și existența eroilor și zeilor care populau epopeile homerice. De fapt, prin demersul lui Palephatus, întregul sistem mitologic al grecilor antici era pus sub semnul întrebării. Am consultat ediția temeinic adnotată Histoires
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Gabriel Mihăilescu, op. cit., p. 137. 19 D. Cantemir, op. cit., p. 619. 20 Gabriel Mihăilescu, op. cit., p. 138. 21 Propun o pauză de respirație... 22 Ioana Em. Petrescu, op. cit. p. 93. 1 Esop, op. cit., pp. 116-123. 2 Ana Ferrari, Dicționar de mitologie greco-romană, traducere de Dragoș Cojocaru, Emanuela Stoleriu, Dana Zămosteanu, Editura Polirom, Iași, 2003. 3 Ovidiu, Metamorfoze, traducere, studiu introductiv și note de David Popescu, Editura Științifică, București, 1959, pp. 10-11. Legenda (sau, oricum, una similară) este amintită și în Republica
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
op. cit., p. 479. 47 Mircea Eliade, Dacii și lupii, în De la Zalmoxis la Genghis-Han. Studii comparative despre religiile și folclorul Daciei și Europei Orientale, traducere de Maria Ivănescu și Cezar Ivănescu, Editura Humanitas, București, 1995, p. 28. 48 Romulus Vulcănescu, Mitologie română, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1985, p. 304. 49 Idem, p. 500. 50 Mihai Coman, op. cit., p. 181. 51 Idem, p. 187. 1 Vasile Arvinte, Studiu lingvistic asupra cărții a treia (preoția) din Biblia de la București (1688), în comparație cu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Antropologia. Zoologia, ediție îngrijită, prefață și note de Ioana Costa, indice de Tudor Dinu, editura Polirom, Iași, 2001, p. 72. 226 Reprezentată, în Antichitate, măcar prin lucrarea lui Palephatus, Istorii de necrezut, care demontează, sistematic, toate creaturile fantastice care populau mitologia elină, de la centauri, hidră, la sfinx și Cerber, precum și existența eroilor și zeilor care populau epopeile homerice. De fapt, prin demersul lui Palephatus, întregul sistem mitologic al grecilor antici era pus sub semnul întrebării. Am consultat ediția temeinic adnotată Histoires
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Gabriel Mihăilescu, op. cit., p. 137. 396 D. Cantemir, op. cit., p. 619. 397 Gabriel Mihăilescu, op. cit., p. 138. 398 Propun o pauză de respirație... 399 Ioana Em. Petrescu, op. cit. p. 93. 400 Esop, op. cit., p. 116-123. 401 Ana Ferrari, Dicționar de mitologie greco-romană, traducere de Dragoș Cojocaru, Emanuela Stoleriu, Dana Zămosteanu, Editura Polirom, Iași, 2003. 402 Ovidiu, Metamorfoze, traducere, studiu introductiv și note de David Popescu, Editura Științifică, București, 1959, p. 10-11. Legenda (sau, oricum, una similară) este amintită și în Republica
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
op. cit., p. 479. 446 Mircea Eliade, Dacii și lupii, în De la Zalmoxis la Genghis-Han. Studii comparative despre religiile și folclorul Daciei și Europei Orientale, traducere de Maria Ivănescu și Cezar Ivănescu, Editura Humanitas, București, 1995, p. 28. 447 Romulus Vulcănescu, Mitologie română, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1985, p. 304. 448 Idem, p. 500. 449 Mihai Coman, op. cit., p. 181. 450 Idem, p. 187. 451 Vasile Arvinte, Studiu lingvistic asupra cărții a treia (preoția) din Biblia de la București (1688), în comparație cu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
tuturor creațiilor omenești, atât a celor naturale, cât și a celor supranaturale. De exemplu, societățile primitive își justifică existența prin primele narațiuni despre creația omului, pe care le găsim la popoarele Mesopotamiei (cf. Epopeea lui Ghilgameș) sau chiar în Geneză. Mitologia greacă, cu zeii și eroii ei, constituie fundalul pe care se desfășoară epopeile homerice. Din acest trunchi primordial al imaginarului se hrănesc majoritatea povestirilor și a romanelor actuale de fantasy. Toate acestea pot părea destul de îndepărtate de SF, dar, după cum
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
la coperta unuia dintre primele romane traduse, The Humanoids / Umanoizii (Jack Williamson, 1949). Francezii află de "science-fiction" printr-o serie de articole semnate de Boris Vian, Raimond Queneau, C. Elsen și Michel Pilotin, spre cinstea noului spațiu imaginar prezentat drept "mitologia vremii noastre". Articolele respective apar în France Dimanche și sunt însoțite de texte alese din opera lui Ray Bradbury, Murray Leinster și Lewis Padgett.37 Cele două tradiții americană și europeană constituie două tipuri de răspuns la întrebarea pusă pe-
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
ființelor omenești în altă lume (rasa dominantă?). Humanoid: ființă care prezintă o înfățișare omenească, fără a fi om. Poate fi un mutant, un extraterestru, un robot sau un android. Miraculos: numim miraculoase evenimentele și personajele din narațiunile mitice corespunzătoare unei mitologii. Termenul se aplică ulterior conținutului basmelor, și chiar unui anume tip de exotism, cum ar fi cel descoperit de Occident în O mie și una de nopți (1710). Miraculosul preindustrial își păstrează farmecul. Secolul al XIX-lea inventează miraculosul tehnic
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
autori precum Lord Dunsany sau Tolkien și la dezvoltarea genului fantasy (Baudou, 2005). Mit: narațiune care explică marile mistere: cine și cum a creat lumea, ce justifică o anumită cutumă etc. Un mit se alătură altora pentru a forma o mitologie, este reactivat de sărbători rituale, ia naștere din credință și adesea pune bazele unei religii. În sens metaforic, desemnează o lume de credințe non-religioase, cum ar fi mitul progresului, SF-ul a putut fi înfățișat drept "mitologia timpurilor noastre", având
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
a forma o mitologie, este reactivat de sărbători rituale, ia naștere din credință și adesea pune bazele unei religii. În sens metaforic, desemnează o lume de credințe non-religioase, cum ar fi mitul progresului, SF-ul a putut fi înfățișat drept "mitologia timpurilor noastre", având în centru idolatria pentru știință și așa-zisele ei miracole. Mitul este un reper simbolic de neînlocuit, servește la a "exprima și transmite, sub o formă narativă, diferită de enunțurile abstracte ale filozofului și savantului, un anumit
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
ficțiune ale secolului al XIX-lea, care, cu regularitate, descriu copilul ca fiind rezilient” (Gianfrancesco, 1999, apud Theis, 2001, p. 33). Reziliența și vulnerabilitatea copilului au însă un preț ce se plătește transgenerațional, așa cum apare în interesanta lucrare axată pe mitologia antică a lui Rüdiger Opelt (2007), ca și în lucrarea tradusă în limba română, având-o ca autoare pe Kari Killen, Copilăria durează generații la rând (2003). Un cunoscut cercetător în domeniul neurobiologiei, Bruce Perry, face o afirmație notabilă: „Copiii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Petrescu: Studii de literatură română și comparată (2005), Studii eminesciene (2009), Studii despre Ion BudaiDeleanu (2011) și a tradus în română cartea lui Jean Paulhan, Florile din Tarbes sau Teroarea în Litere (2015). Adrian Tudurachi, Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) (c) 2016 Institutul European Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com; www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Institutul European Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com; www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României TUDURACHI, ADRIAN Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) / Adrian Tudurachi. - Iași: Institutul European, 2016 Conține bibliografie Index ISBN 978-606-24-0165-8 821.135.1.09 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr.
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
2016 Conține bibliografie Index ISBN 978-606-24-0165-8 821.135.1.09 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA ADRIAN TUDURACHI Fabrica de geniu Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) INSTITUTUL EUROPEAN 2016 Cuvinte-cheie: geniu, utilizarea și politica genialității, literatura română în secolul al XIX-lea, emergență literară, productivitate literară. Cuprins De la prima utilizare a cuvântului geniu în cultura română... / 7 Partea întâi
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
-lea această "sărăcie" e încă mai bine determinată într-un univers populat cu bogății multiple: acestea au trebuit să suporte decalajul față de literatura franceză care a dominat secolul al XVII-lea, raportul dezavantajos cu literatura germană care a pus bazele mitologiei naționaliste la sfârșitul secolului al XVIII-lea sau comparația cu alte culturi naționale care au avut un start "precoce" la începutul secolului al XIX-lea. Să încercăm, după modelul eroilor lui Heliade Rădulescu, să ne punem la modul serios problema
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
deveni brusc mai scumpă decât produsele electronice de vârf - după ce toate valutele au devenit bucăți de hârtie lipsite de semnificație. 1.3. Tehnicile spontaneității Putem vedea mai îndeaproape tehnica geniului urmărind funcționarea "limbii ca literatură", una dintre cele mai rezistente mitologii ale spontaneității creatoare. Pe scurt, e vorba de ideea că obișnuințele lingvistice, practicile comune ale limbajului pot produce sau pot constitui prin ele însele forme ale literaturii. Această idee a ocupat un loc central în mai multe culturi ale geniului
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
culturi ale geniului, atât în Franța secolului al XVII-lea, cât și în Germania secolului al XVIII-lea. În plus, dezvoltarea acestui loc comun în cultura franceză s-a petrecut într-un moment în care retorica nu fusese încă discreditată. Mitologia geniului literaturii/ limbii franceze a fost lansată în secolul al XVI-lea, concepută ca doctrină în cursul secolului al XVII-lea și a funcționat ca un argument strategic pentru impunerea internațională a culturii franceze în secolul al XVIII-lea. Această
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
un important rol strategic. Lăsând domeniul poeziei neacoperit, creând o "casă goală" în sistemul literaturii, acesta va deschide un spațiu de afirmare literară pentru viitoarele "genii naționale". Toate literaturile reinventate în secolul al XIX-lea s-au sprijinit pe o mitologie a poeticității, tocmai pentru că geniul francez nu exploatase această disponibilitate a limbajului. Într-un fel, se poate spune că în construcția lor, acestea au recuperat materialele verbale și proprietățile lingvistice rămase nefolosite. Cu resturile de la piramida geniului francez al limbii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
care susțin productivitatea spontană a limbii, au aceste realități ca termen de referință. Vorbitorul nu e figura abstractă a unei competențe lingvistice, ci e ancorat într-o societate, într-un teritoriu concret, într-un raport instituțional. Astfel, "natura" implicată în mitologia creatoare a geniului are un orizont de referință ușor de identificat: există o "natură" socială, a oamenilor care știu să scrie și să vorbească franceza (cancelaria regală, societatea cercurilor de conversație); o "natură" a locurilor de întâlnire și comunicare (salonul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
punct de vedere o circumstanță fericită. Vreme de aproape trei secole, societatea franceză a știut să identifice producătorii de literatură, factorii care contribuie în mod spontan la creația de opere. Întrebarea e ce se întâmplă atunci când nu mai există o mitologie care să organizeze acest raport masiv al literaturii cu realitatea? Ce se întâmplă cu toate resursele angajate de geniu - populație, societate, instituții, spații simbolice - în absența unei structuri de referențiere? Avea să fie ultima cultură a genialității care oferea indicații
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și cultură), nu ilustrează un raport politic. Nimeni nu va putea în secolul al XIX-lea, bazându-se pe un asemenea dispozitiv, să îi identifice pe actorii jocului literar. Asta nu înseamnă că dintr-o dată ceea ce face obiectul unei vaste mitologii în cultura franceză devine neimportant sau facultativ în culturile micilor literaturi naționale; ci doar că strategiile genialității vor funcționa de aici înainte orbește, fără o "hartă" care să repereze resursele prin care societatea se angajează în producția de literatură. 1
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
primii inventatori ai limbii lor nu au zburat niciodată: limba lor e în întregul ei o proză a sănătoasei rațiuni"31. În punctul de articulare a celor două "genialități" s-au petrecut câteva mutații semnificative. Primul efect a fost dispariția "mitologiei". Nu a existat un mit al geniului limbii/ literaturii germane în contrapondere la figura consacrată a geniului francez. Conceptul herderian a fost de la început o construcție plurală, distribuită între mai multe culturi cu destine paralele, care nu erau menite să
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]