5,001 matches
-
fie un encicloped, trebuie să posede o solidă pregătire în disciplina sa, pe fondul unei culturi generale, care să-i permită descoperirea analogiilor și elaborarea sintezelor. Prin conexiunile interdisciplinare stabilite, accentuăm caracterul formativ al studiului Religiei, mărim resursele ei de modelare a personalității elevilor prin apelul la valori și la modele umane. Religia este o sursă inepuizabilă de valori și comportamente cu valoare de model, atât pentru ființa umană în formare, cât și pentru adulți care caută în religie argumente pentru
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
de elevi este, în primul rând, un grup formal, constituit pe baza unor cerințe instituționalizate, în funcție de anumite reguli și prin distribuirea unor roluri diferite educatorilor și educaților. În raport cu alte tipuri de grup, clasa școlară este un grup de formare, de modelare a unor capacități și trăsături de personalitate, de învățare a unor comportamente, de însușire a cunoștințelor și abilităților necesare. Clasa de elevi este și un grup primar, având toate caracteristicile generale ale acestuia. 1. Caracteristica fundamentală a grupului primar, deci
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
pluralității perspectivelor implică o distincție extrem de utilă între analiza funcțională parțială, care scoate în evidență consecințele pentru un fenomen social ale apartenenței acestuia la un anumit sistem, și analiza funcțională globală, care consideră apartenența simultană multiplă a unui fenomen social, modelarea lui într-un spațiu funcțional complex. Principiul pluralității perspectivelor nu trebuie însă interpretat într-o manieră relativistă, nestructurată. În funcție de particularitățile contextului social, apartenența la un anumit sistem poate fi mai pregnantă în raport cu apartenența la celelalte. Privilegierea unei anumite perspective funcționale
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o relație de supraordonare și subordonare. Relațiile dintre un sistem și subsistemele sale prezintă, în calitate de tip de relație între sisteme, anumite particularități. În schema funcțională analizată pe larg în capitolele anterioare, accentul a căzut pe rolul sistemului în constituirea și modelarea elementelor (subsistemelor) sale. Asupra acestui aspect nu este cazul să mai insistăm în cele ce urmează. Este necesar însă să aducem o serie de completări referitoare la autonomia relativă a subsistemelor și la contribuția lor activă în relația cu sistemul
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sociale. Chiar în ultima ipostază de instanță activ mediatoare adeterminismului obiectiv, ea nu aducea o contribuție proprie. Presupoziția raționalității conștiinței asigura caracterul strict determinat al acesteia. Ne putem însă întreba dacă nu cumva conștiința nu-și aduce nici o contribuție la modelarea fenomenelor sociale. Este necesar aici să distingem cu claritate între caracterul activ al conștiinței și contribuția sa determinativă independentă. În explicarea fenomenelor sociale, Marx și Engels afirmau cu claritate în Ideologia germană că trebuie să se pornească de la oamenii reali
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
se pornească de la oamenii reali, cu configurația lor fizică și biologică specifică, cu activitățile lor materiale de producere apropriei vieți. Pe lângă dimensiunea lor biologică, economic-productivă etc, oamenii au și conștiință. Conștiința este un atribut real al oamenilor, care contribuie la modelarea existenței lor. Este deci firesc să ne întrebăm ce contribuție specifică aduce caracteristica existențială de a fi conștient la modelarea comportamentului uman. Întrebarea ce va fi, în consecință, examinată aici este: există unele particularități ale fenomenelor sociale care nu pot
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Pe lângă dimensiunea lor biologică, economic-productivă etc, oamenii au și conștiință. Conștiința este un atribut real al oamenilor, care contribuie la modelarea existenței lor. Este deci firesc să ne întrebăm ce contribuție specifică aduce caracteristica existențială de a fi conștient la modelarea comportamentului uman. Întrebarea ce va fi, în consecință, examinată aici este: există unele particularități ale fenomenelor sociale care nu pot fi explicate doar prin recurgerea la factori obiectivi, fiind necesară și considerarea particularităților conștiinței membrilor respectivei colectivități? Problema este foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
el. Cu alte cuvinte avem o cutie neagră (agentul), o ieșire certă și o mulțime de intrări posibile. Nu cunoaștem: a) care sunt intrările reale ale cutiei; și b) nu cunoaștem legea de funcționare a acestei cutii. O soluție este modelarea sistemului pe un alt sistem pe care îl cunoaștem mai bine. Istoricul însuși este o „cutie neagră”, presupusă a fi similară cu agentul. Este firește inclusă aici presupoziția universalității naturii umane. Toți oamenii, mai mult sau mai puțin, sunt la
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
amprenta asupra organizării societății și dinamicii sale. Mediul natural creează o serie de posibilități, la care nu numai ca specie biologică omul este adaptat, dar și ca societate. Relațiile cu mediul natural reprezintă una dintre sursele cele mai importante ale modelării sistemului social. Mediul natural pune probleme organizării sociale, însă nu determină în mod direct tipurile acesteia. Activitatea de producție reprezintă activitatea socială fundamentală. „Trebuie, să începem - afirma Marx - prin a constata cea dintâi premisă a oricărei existențe omenești, deci și
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
implicațiile sale În context european, În volumul Adaptarea mecanismelor financiar-bancare la cerințele integrării României În Uniunea Europeana, coordonator prof. 442 univ. dr. Filip Gh., Editura Junimea, Iași, 2003; 51. DURDUREANU C., Variabilitatea impozitării profitului și efectele sale asupra economiei, În volumul Modelarea activităților financiare În contextul societății informaționale, coordonator prof. univ. dr. Filip Gh., Editura Performantica, Iași, 2005; 52. DURDUREANU C., Abordări moderne privind impozitarea veniturilor persoanelor fizice, În volumul Politici financiar-monetare și implicațiile lor asupra dezvoltării societății, coordonator prof. univ. dr.
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
emergente, Editura Economică, București, 2002; 142. STOLOJAN T., TATARCAN R., Integrarea și politica fiscală europeană, Editura Infomarket, Brașov, 2002; 143. STROE R., ARSENE C., FOCȘĂNEANU G., Active financiare derivate, Editura Economică, București, 2002; 144. STROE R., FOCȘĂNEANU G., BRAȘOVEANU I., Modelarea deciziei financiare, Editura ASE, București, 2003; 145. ȘAGUNA D., Drept financiar și fiscal, Editura All Beck, București, 2003; 146. ȘAGUNA D., Drept financiar și fiscal, Editura Oscar Print, București, 2004; 147. TALPOȘ I., Finanțele României, Editura Sedona, Timișoara, 1995; 148
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Lewis și Smith, se situează Paul Rock, care, În The Making of Symbolic Interactionism (1979), consideră interacționismul simbolic paradigma centrală a Școlii, Îl reașază pe Mead În lanțul interacționalist și insistă asupra a două aspecte particulare: contribuția lui Park la modelarea interacționalismului, În urma căreia formalismul lui Simmel s-a integrat În studii asupra vieții sociale (Simmel a fost mentorul lui Park), și influența filosofiei europene (Kant și Hegel) asupra interacționalismului (Abbott, 1999, 12). Martin Bulmer este interesat de structura instituțională, administrativă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
forme noi de agresivitate. Prin televiziune sunt Învățate tehnici, metode și tactici eficiente prin care se pot comite acte de violență. Atenția privitorului, mai ales a celui motivat În angajarea În acte de violență, este direcționată spre know-how. Efectul de modelare crește și dezvoltă potențialul cognitiv al violenței. Cazul din Boston este un exemplu evident, șase tineri i-au dat foc unei femei, forțând-o să-și toarne singură benzină pe corp. Gestul a fost inspirat de o scenă văzută la
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
televizor scene ce i-au mobilizat și inspirat să treacă la act. Aceste cazuri pot fi simple coincidențe, dar ele nu anulează posibilitatea unor comportamente imitate de indivizi, care, altfel, nu ar fi avut resurse personale de a le concepe. Modelarea este folosită În explicarea efectelor de contagiune observate În evenimentele de mare publicitate - știri - În media: deturnări de avioane, dezordine civilă, răpiri, atentate cu bombe, emigrare, trafic de ființe vii etc. Repetarea lor, similaritatea procedeelor, demonstrează că, cel puțin, unii
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fapt a permis punerea În evidență a „dezordinii existențelor, sub efectul multiplelor procese care au loc la răscrucea istoriilor individuale, a istoriei Însăși și a pozițiilor În ciclul viețiiă A permis, de asemenea, dovedirea modului cum interdependența generațiilor contribuie la modelarea destinelor individuale și a celor colective, pe care data nașterii le determină” (apud Attias-Donfut , 2000, 648). Prelungirea vieții a schimbat raporturile dintre generații. Prezența celor mai bătrâni, contribuțiile lor din ce În ce mai numeroase - dar și noile lor nevoi și cereri - intră În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ce ne face să considerăm În aceste structuri ale fenomenului social și faptele de cultură ca fapte ce conțin și implică rolul unor valori În dinamica om-societate. Nemulțumit de rezultatele fotografierii simple a comunității, sociologul Își propune un drum spre modelare a subiecților cercetați sau o prognoză a evoluției modelului descoperit În cadrul investigațiilor efectuate. Nu numai sociologia generală și sociologia culturii pot să-și pună Întrebări sau să propună probleme de studiu În cercetarea culturii și a modelelor culturale, ci și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
plan educațional, economic etc. Propunând posibile interpretări asupra comportamentului, putem accepta disponibilitățile modelelor culturale de a elabora și de a le oferi anumite ,,tipare” de comportament tinerilor, care să controleze anumite manifestări concrete. Din aceaste perspective se distinge funcția de modelare, ce poate acționa atât ca o adaptare a subiectului la condiții și situații noi cu care se confruntă, cât și coercitiv, comunitatea sau grupul, dar și instituțiile impunându-le indivizilor structuri evolutive ca forme concrete de Înțelegere și apoi de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și funcția modelelor culturale, susținând că oamenii pot Îndeplini acte ale căror funcții le scapă. Deși funcția este adesea primară, Încercând să satisfacă o nevoie organică, ea se poate altera sau se poate Îmbogăți cu semnificații suplimentare. Autorul a susținut modelarea inconștientă a comportamentului cultural - cultura putând fi definită drept ,,configurații de modele, de acțiune și/sau de gândire” impunând individului o manieră de a trăi aceste modele, cărora le acordă anumite semnificații, dar și anumite limite. În orice mod de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
efortul mereu reluat al detașării de lume o dovedesc Modernitatea laică în mentalitatea și organizarea ei de ansamblu îi refuză lui Dumnezeu sociomorfismul tare; îi atribuie cel mult un sociomorfism atenuat, acceptînd că valorile religioase au avut un rol în modelarea civilizației europene, că ele pot contribui astăzi, printre alte repere, la dezbaterea chestiunilor etice, la inițiativele umanitare, la căutarea unei identități a noii Europe. Dar posibilitatea de a te raporta la divin prin spectacolul public al venerării sale, prin conformarea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
care oferea acestei tehnici eficiență în numeroase patologii era expunerea subiectului la situații anxiogene. Au fost astfel testate multiple variante ale acestor proceduri de expunere. Procedurile de expunere: - Expunere în imaginație precedând expunerea in vivo la unii pacienți foarte anxioși; - modelare a participării prin care terapeutul prezintă, ca pe un model, un comportament non anxios într-o situație anxiogenă și invită pacientul să-l imite; - expunere gradată în imaginație sau in vivo, pe parcursul căreia subiectul se expune unui stimul anxiogen până la
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
diferența dintre o gândire corectă și una eronată. Aceste verificări sunt realizate cu ajutorul activităților de reflexie care sunt judecăți în legătură cu alte judecăți (reguli logice), prin raportare la experiența directă, prin captarea comportamentelor, ideilor, regulilor rezultate din cultura în care trăim (modelare simbolică). Sigur, la fiecare nivel, eroarea este posibilă, fie din cauză că regulile logice sunt încălcate, fie deoarece faptele externe sunt captate cu o selectivitate eronată, fie datorită faptului că însăși referenții sociali sau culturali sunt discutabili. In cazul unei astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în această situație ca acțiuni în forță ci ca un proces de învățare pe durata unei reconfigurări emoționale globale. Asocierea unor elemente de tehnici meditative, de tip mindfullness, poate prezenta un interes care așteaptă să fie confirmat. Spre o nouă modelare a tulburărilor anxioase? Luând în considerare informațiile actuale din domeniul psihologiei științifice și evoluționiste, terapeutul poate propune pacientului o modelare a tulburării sale pe care o prezintă ca pe o amplificare a fenomenelor psihologice normale. Anxietatea socială benignă este normală
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
unor elemente de tehnici meditative, de tip mindfullness, poate prezenta un interes care așteaptă să fie confirmat. Spre o nouă modelare a tulburărilor anxioase? Luând în considerare informațiile actuale din domeniul psihologiei științifice și evoluționiste, terapeutul poate propune pacientului o modelare a tulburării sale pe care o prezintă ca pe o amplificare a fenomenelor psihologice normale. Anxietatea socială benignă este normală și utilă, cu rol de amortizor social (a fi puțin rezervat, a ține cont de celălalt este un comportament benefic
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
critică sau la respingere, la cele care sunt mai degrabă perfecționiste. Acestea reacționează de obicei emoțional și, unele dintre ele, impulsiv în alte situații. Modele explicative Dezvoltarea bulimiei Factori de risc Teoriile explicative ale bulimiei acordă o atenție deosebită unei modelări biopsihosociale de tip „vulnerabilitate (biologică și psihologică)-stres”. Se pare că bulimia rezultă din factorii de risc generali întâlniți în psihopatologie, combinați cu unii factori de risc specifici care favorizează un regim alimentar. Printre factorii de risc figurează unii factorii
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sănătate a fiicei sale și în legătură cu studiile acesteia. El dorește să știe ce atitudine să adopte și dacă fiica sa are șanse să-și termine studiile. Terapeutul răspunde la aceste întrebări astfel încât să-i deculpabilizeze și să le dea speranțe. Modelare și indicații Terapeutul integrează toate aceste informații - cât și cele obținute mai înainte de la Gwen - într-o teorie holistică și o analiză funcțională care fac obiectul unei discuții comune. Părinții sunt de acord cu aceste modelări. Ei întreabă cum pot
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]