5,403 matches
-
artiști plastici români care au criticat prin opera lor, starea materială precară a armatei române la sfârșitul secolului al XIX-lea. În întreaga sa viață, Băncilă a rămas critic la toate evoluțiile politice și sociale din România. A susținut acțiunile muncitorești din Lupeni, Valea Jiului și a folosit arta pentru a ataca tendințele antisemite din societatea românească. Începând din anul 1905, tematica proletariatului a făcut parte integrantă din creația artistului, primele lucrări "Muncitorul" și "Muncitor în repaus" fiind unele dintre cele mai
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
Partidul Muncitor de orientare socialistă. Partidul Muncitor a avut o viață scurtă deoarece a funzionat în scurt timp cu Partidul Țărănesc. În întreaga sa viață, Băncilă a rămas critic la toate evoluțiile politice și sociale din România. A susținut acțiunile muncitorești din Lupeni, Valea Jiului și a folosit arta pentru a ataca tendințele antisemite din societatea românească. A participat la alegerile legislative din anul 1920 pe poziția a patra pe lista Partidului Socialist la Iași. Lista partidului era condusă de Leon Ghelerter
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
și un desen de mare rafinament care duce în final la răzbaterea în profunzime a realității și întruparea ei în imagini veridice și concrete. "Muncitorul" (1911) și "Flămândul" (1908) reprezintă cele mai valoroase lucrări ale lui Octav Băncilă din tematica muncitorească. Cu ocazia expoziției pe care artistul a făcut-o în anul 1914 la București, el a făcut mai multe tablouri cu muncitori cum a fost cel intitulat "Lucrătorul" - cel care reprezintă un bărbat cu șapcă și cu șorț. După atitudine
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
acestora, se remarcă cu însuflețire tabloul "" din anul 1908, unde mișcările și atmosfera este mult mai grăitoare, cromatica folosită reușind să aducă limpezimi care dau senzația unui atelier în plină activitate. Octav Băncilă a pictat și alte compoziții cu tematică muncitorească ca "Întrunirea" (1914), ", , , Muncitorul Revoluția și Dreptatea" și "Greviștii" prezentate publicului cu ocazia expoziției din 1915, "" (1925), "Șomerul" (1935) și "" (1942). Prin originea și prin opera pe Octav Băncilă a lăsat-o în urma sa, el a fost în primul rând
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
s-au întors în Ungaria în februarie 1958, odată cu Imre Nagy, unde au fost judecați pentru "trădare de patrie" și executați. Prin decretul 204/1964, publicat în Buletinul Oficial nr. 7 din 8 iunie 1964, „Pentru activitate îndelungată în mișcarea muncitorească și merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul împlinirii a 60 de ani de la naștere” lui Nicolae Goldberg i-a fost conferit "Ordinul Steaua Republicii Populare Române", clasa I.
Nicolae Goldberger () [Corola-website/Science/306488_a_307817]
-
un spital din München, în timpul Primului Război Mondial. Fiind student la medicină, frecventa boema literară și participa la întrunirile din cafeneaua ”Stephanie”. Atmosfera militaristă din timpul Primului Razboi Mondial l-a motivat să devină un pacifist convins și s-a apropiat mult de mișcarea muncitorească. Atitudinea sa antirăzboinică se manifestă încă în primele poezii. Un exemplu elocvent este poezia ”Legenda soldatului mort”, care i-a fost inspirată de armatele imperiale care se întorceau înfrînte de pe toate fronturile, dar și dintr-o zicătoare populară germană despre
Bertolt Brecht () [Corola-website/Science/306588_a_307917]
-
fost realizat un film al întregului proces de către Franz Treml. Colaborator al serviciilor secrete germane, Treml avusese un magazin de produse Zeiss-Ikon în Palatul Lucerna din Praga. După ocuparea germană el a devenit consultant în materie de filme al Partidului Muncitoresc German Național-Socialist, partidul nazist al lui Hitler. În total, aproximativ 340 de persoane din Lidice au murit în urma represaliilor germane (192 bărbați, 60 femei și 88 copii). Un alt mic sat ceh, numit Ležáky, a fost de asemenea distrus de
Lidice () [Corola-website/Science/306587_a_307916]
-
Himmler a avut doi copii ilegitimi - fiul Helge (n. 1942) și fiica, Nanette Dorothea (n. 1944) - cu secretara sa, Hedwig Potthast. Între 1919-1923, Himmler a fost membru în Bayerische Volkspartei (Partidul Popular Bavarez), conservator catolic și regionalist. Aderarea la Partidul Muncitoresc Național-Socialist German (nazist) a avut loc la 2 august 1923, prin intermediul „liga artamanilor” („Bund Artam”), aripa naționalistă a „mișcării tineretului” („Jugendbewegung”), la care aderase tot în 1923. La puciul lui Hitler și al generalului Erich Ludendorff, Himmler a luat parte
Heinrich Himmler () [Corola-website/Science/306580_a_307909]
-
Jandarmeria Rurală a fost înființată din inițiativa lui Lascăr Catargiu, președinte al Consiliului de Miniștri și ministru de interne în perioada 27 noiembrie 1891 - 3 octombrie 1895 din partea Partidului Conservator - ca urmare a frământărilor culminate cu răscoalele țărănești și grevele muncitorești din anul 1888, la care s-a adăugat pătrunderea în lumea satelor a ideilor marxiste - cu scopul de a constitui un corp nou, de organizare polițienească în mediul rural, eliminarea paralelismelor, suprapunerilor, precum, și a conflictelor de interese cu celelalte
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
socialiste, de stânga, radicale sau comuniste folosesc deseori steagul complet roșu sau uneori steagul roșu cu embleme sau texte care să întărească apartanența la respectiva ideologie. poate fi văzut deseori arborat în timpul demonstrațiilor de protest, sau cu ocazia unor sărbători muncitorești, precum ziua de 1 Mai. Steagul roșu este asociat în conștiința publică cu ideologia comunistă. Steagul roșu este elementul principal al steagurilor Republicii Populare Chineze și al Uniunii Sovietice. Steagul roșu a fost multă vreme asociat cu mișcările social-democrate sau
Steagul roșu () [Corola-website/Science/307856_a_309185]
-
iar în 1982 duce Știința, în premieră pentru echipele de club din România, în sferturile Cupei Campionilor Europeni, dar după aceste performanțe a fost iarăși obligat să plece din Craiova. Antrenează apoi alte echipe, Chimia Râmnicu Vâlcea, FC Olt, Sportul Muncitoresc Slatina, Pandurii Târgu Jiu, din nou FC Olt, Progresul Corabia, iarăși Chimia Râmnicu Vâlcea. După ’90, a fost rechemat la Universitatea în mai multe rânduri, ca antrenor principal al echipei mari, director tehnic, director sportiv și antrenor la satelitul de
Ion Oblemenco () [Corola-website/Science/307896_a_309225]
-
800.000 de cai în România. În plus s-au desființat hergheliile de la Mangalia, cea de la Făgăraș, care creștea lipițani vestiți și căutați în Europa, ca și hergheliile din Bonțida și Rușeți. Alexandru Moghioroș a făcut parte din delegația Partidului Muncitoresc Român, care fusese invitată în anul 1957 să participe la sărbătorirea a 40 de ani de la Revoluția din Octombrie. Din cauza vremii nefavorabile și a unor greșeli de pilotaj, avionul sovietic Il-14 care transporta delegația română s-a prăbușit pe aeroportul
Alexandru Moghioroș () [Corola-website/Science/308321_a_309650]
-
mutat în funcții administrative în afara Armatei, ca președinte al Consiliului Central al Societății de Cruce Roșie în perioada februarie 1972 - octombrie 1975. A fost trecut în rezervă în septembrie 1977. A fost ales ca membru al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român (1960-1979). În mai 1961 a fost decorat cu medalia "A 40-a aniversare de la înființarea Partidului Comunist din România". În anul 1979, este transferat în Comisia Centrală de Revizie. Generalul Burcă a încetat din viață în anul 1994, în
Mihai Burcă () [Corola-website/Science/308329_a_309658]
-
(n. 27 iunie 1913, Ciacova, comitatul Timiș - d. 17 martie 2008, București) a fost un membru de origine germană din conducerea Partidului Comunist Român respectiv a Partidului Muncitoresc Român. În unele lucrări, cu orientare antisemită, numele său apare grafiat eronat ca Emeric Stöffel, pentru a lăsa impresia că nu este șvab ci evreu, cu scopul propagandistic de a demonstra că singurii vinovați pentru comunism ar fi evreii. În
Emmerich Stoffel () [Corola-website/Science/308348_a_309677]
-
, zis „Dumnezeu”, (n. 1928, Turnu-Măgurele, județul interbelic Teleorman) este un om politic, jurnalist, prozator, poet și memorialist român. Absolvent de științe economice, Popescu intră în Partidul Muncitoresc Român în 1953. În anii 1950 și 1960 activează ca jurnalist la publicații precum "Contemporanul", "Scînteia tineretului" și "Scînteia". În perioada 1962-1965 este vicepreședintele Comitetului de Stat pentru Cultură. Este primit în Comitetul Central al P.C.R., unde înaintează rapid în
Dumitru Popescu () [Corola-website/Science/308341_a_309670]
-
până în 1960. Vreme de doi ani este director general al Agerpres. După o pauză de trei ani, va reveni în jurnalism în 1965, de data aceasta ca redactor-șef la "Scînteia", unde lucrează până în 1968. Popescu se înscrie în Partidul Muncitoresc Român în 1953. În 1962 devine vicepreședinte al Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă (altfel spus, ministru adjunct al Culturii), funcție pe care o va avea până în 1965. În același an devine membru al Comitetului Central al P.C.R. și
Dumitru Popescu () [Corola-website/Science/308341_a_309670]
-
comunica printr-un canal cu lacul conacului învecinat (Szentkereszty Zsigmond - Bethlen Ödön) din curtea Liceului „Pavel Dan” (str. 1 Decembrie 1918 nr. 17). Peste drum de conac, în spațiul unde astăzi se află Casa de Cultură „Ionel Floașiu” (fostul Club Muncitoresc) și vila Ungureanu, au fost grajdurile cu caii de călărie, iar pe locul unde este acum Oficiul Poștal nr. 1 (str. 1 Decembrie nr. 6) era un manej pentru călărie. Tot aici existau mai multe clădiri din cărămidă, situate pe
Conacul Paget din Câmpia Turzii () [Corola-website/Science/307397_a_308726]
-
Muncii (PSM) care au refuzat comasarea prin absorbție a acestui partid în Partidul Social Democrat (PSD), decisă anterior sub conducerea lui Ioan Sasu. După anul 2004, PSR a realizat o serie de fuziuni cu alte partide de stânga precum Partidul Muncitoresc Român sau Partidul Socialist Unit, existente la acea dată. Începând cu anul 2004 PSR a participat la toate alegerile, cu excepția alegerilor parlamentare din 2008 și a celor europarlamentare din 2009, când nu a aliniat niciun candidat. Procentual, cel mai bun
Partidul Socialist Român () [Corola-website/Science/307440_a_308769]
-
Militare (oct. - dec. 1950), șeful Direcției Organizare Instructaj din D.S.P.A. (dec. 1950 - sept. 1952), comandant al Marinei Militare (20 sept. 1952 - 13 apr. 1954 și 30 martie 1959 - 19 apr. 1961), șef de stat major al Comandamentului Central al Gărzilor Muncitorești (1956 - martie 1959) și cercetător militar principal științific la Secția Istorică din M.St.M (sept. 1966 - mai 1968). A decedat la 20 septembrie 1980 la București.
Florea Diaconu () [Corola-website/Science/307472_a_308801]
-
întâi la Geneva, unde s-a alăturat cercurilor socialiste din oraș. Acolo i-a cunoscut pe fondatorul social-democrației marxiste ruse, Gheorghi Plehanov, și pe Rosa Luxemburg. A fost membru al „grupării geneveze” a mișcării social-democrate bulgare și al Partidului Social-Democrat Muncitoresc Bulgar și orientarea sa politică se situa în opoziție cu grupul marxist mai radical din patrie condus de Dimităr Blagoev. În timpul șederii sale la Geneva a scris la publicații socialiste bulgare "Soțial-Demokrat", "Deni" (Ziua), "Rabotnik” (Muncitorul) și "Drugar". În 1893
Cristian Racovski () [Corola-website/Science/307455_a_308784]
-
al cărui admirator a devenit pentru toată viața. Între anii 1905-1917 Rakovski a deținut un rol de vârf în mișcarea social-democrată română, alaturi de veteranul Constantin Dobrogeanu Gherea. Fiind om înstărit, a contribuit material și moral la organizarea unor sindicate muncitorești, a sprijinit primele mișcări greviste ale muncitorilor români de la începutul secolului al XX-lea. În martie 1905 a înființat din fonduri personale gazeta „România muncitoare”. În mai 1905 Rakovski s-a aflat printre organizatorii unei întruniri de protest la aniversarea
Cristian Racovski () [Corola-website/Science/307455_a_308784]
-
sub pretextul originii sale bulgare. Acțiunea a avut loc în timp ce Rakovski participa în Germania la un congres al Internaționalei Socialiste ținut la Stuttgart. În 1910, în jurul jurnalului „România muncitoare” s-a cristalizat noul Partid Social-Democrat Român în locul celui Social Democrat Muncitoresc existent între 1893-1899, din care ieșiseră adepții politicii conciliante față de coroană ("trădarea generoșilor" care au intrat în Partidul Național Liberal etc) . În aceeași perioadă Rakovski, aflat în străinătate, a contribuit, împreună cu Vasil Kolarov, promovarea proiectului sugerat întâi la Belgrad (1910
Cristian Racovski () [Corola-website/Science/307455_a_308784]
-
a câteva decenii) a devenit cu timpul un gen muzical apreciat în spațiul vorbitorilor de limbă română. În țară există un număr semnificativ de ascultători de manele (apreciate în special de tineri), cu predilecție în zonele rurale și în cartierele muncitorești de la oraș. Fenomenul este însă prezent și în Bulgaria (cealga), Serbia (turbo-folk), Albania (alb. "tallava"), Grecia (gr. "laïká") sau în Turcia (arabesk). Maneaua este o creație contemporană cu rădăcini în cultura muzicală încă predominant otomană a boierilor din România sud-estică
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
Israelului ca stat național evreiesc. În cadrul sionismului, ca și în cadrul poporului evreu, coexistă diverse curente politice, uneori contradictorii, care toate susțin tânărul stat Israel și care sunt grupate sub numele de sionism, de exemplu sionismul religios, sionismul revizionist, sau sionismul muncitoresc. Astfel termenul se mai folosește și pentru programe specifice ale acestor ideologii, cum ar fi încurajarea emigrării și a integrării evreilor în Israel (vezi și aliyah). Termenul „sionist” este folosit și în mod peiorativ în atacuri la adresa evreilor și a
Sionism () [Corola-website/Science/303069_a_304398]
-
sovietică a folosit mai multe tancuri împotriva Ungariei decât au folosit germanii pentru invadarea URSS în cel de-al Doilea Război Mondial. Ținta principală a fost Budapesta, care a fost bombardată de artileria sovietică. Această acțiune a continuat până ce Consiliul muncitoresc, studenții și intelectualii au cerut încetarea focului (10 noiembrie 1956=
Revoluția ungară din 1956 () [Corola-website/Science/303126_a_304455]