36,388 matches
-
din Maroc, Mali și Madagascar). Muzica prezentată atunci a deschis o nouă cale repertorială în tradiția concertistică filarmonică<footnote S-a creat astfel o mai potrivită ilustrare a înțelesului termenului filarmonic, ce se referă la „activitatea de răspândire a culturii muzicale prin concerte, recitaluri, spectacole muzicale.” DEX online footnote> și s-a bucurat - prin conținut, și calitatea excepțională a interpretării - de un neașteptat succes. Prin urmare, sonoritatea cîntecelor de lume din culegerile lui Anton Pann, Grigore Ucenescu și François Rouschitzki, prezentate
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
Muzica prezentată atunci a deschis o nouă cale repertorială în tradiția concertistică filarmonică<footnote S-a creat astfel o mai potrivită ilustrare a înțelesului termenului filarmonic, ce se referă la „activitatea de răspândire a culturii muzicale prin concerte, recitaluri, spectacole muzicale.” DEX online footnote> și s-a bucurat - prin conținut, și calitatea excepțională a interpretării - de un neașteptat succes. Prin urmare, sonoritatea cîntecelor de lume din culegerile lui Anton Pann, Grigore Ucenescu și François Rouschitzki, prezentate de cei patru interpreți din
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
pianofortele. Se împlinesc, așadar, 300 de ani de când a venit pe lume, la început timid și foarte imperfect, un instrument cu mare viitor. Avea să fie principalul „purtător de cuvânt” al revoluției care se producea în limbajul sonor, în formele muzicale și expresia lor, în chiar modul de a cânta și a asculta muzica după apusul epocii de aur a polifoniei. Pianul la care cântă astăzi atât de multă lume, dând prilejul multor artiști interpreți să obțină performanțe nebănuite în crearea
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
Marile cuceriri culturale italiene triumfă pe întregul continent. Barocul lui Bernini și al lui Borromini, creat la Roma, este asimilat din nordul rusesc până în Spania, care-l trimite apoi dincolo de Atlantic. O altă invenție epocală, opera, născută din ideea declamației muzicale a Cameratei Fiorentina, devine prin creația lui Claudio Monteverdi, o dramă muzicală, replică sonoră a barocului arhitectonic. Ea constituie cea mai specifică întruchipare barocă a spiritului de inventivitate și virtuozitate, de artificialitate și sinteză, în care, ca și în arhitectură
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
al lui Borromini, creat la Roma, este asimilat din nordul rusesc până în Spania, care-l trimite apoi dincolo de Atlantic. O altă invenție epocală, opera, născută din ideea declamației muzicale a Cameratei Fiorentina, devine prin creația lui Claudio Monteverdi, o dramă muzicală, replică sonoră a barocului arhitectonic. Ea constituie cea mai specifică întruchipare barocă a spiritului de inventivitate și virtuozitate, de artificialitate și sinteză, în care, ca și în arhitectură, se produce o metamorfozare a genurilor artistice, rupându-se limitele dintre sculptură
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
se produce o metamorfozare a genurilor artistice, rupându-se limitele dintre sculptură, pictură, arhitectură, teatru și muzică. Pe de altă parte, stilul concertant al muzicii instrumentale se plămădește tot în aceeași perioadă și în aceeași arie culturală mediteraneană. Însăși terminologia muzicală aflată și astăzi în vigoare, internaționalizată și acceptată pentru totdeauna, își are originea în secolul al XVII-lea italian. Iar Cremona și Brescia i-au dat pe cei mai iscusiți creatori de viori din toate timpurile - familiile de lutieri Amati
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
monodia solistică acompaniată și a prefațat apariția virtuozului instrumentist. Prin toate aceste invenții epocale, ca și prin încă multe altele, Italia rămâne laboratorul estetic al Europei și un centru al modei în artă. Tocmai în momentul culminant al dezvoltării barocului muzical prin arta organistică a lui Bach și Haendel, ca și prin virtuozitatea rafinată a claveciniștilor Domenico Scarlatti și François Couperin, germenul noului își face apariția. Acesta se conturează sub aspectul stilului omofonic, al monodiei acompaniate, ca reacție la complicațiile și
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
și François Couperin, germenul noului își face apariția. Acesta se conturează sub aspectul stilului omofonic, al monodiei acompaniate, ca reacție la complicațiile și fastul exagerat al stilului polifonic. În anul 1750, la dispariția lui J. S. Bach, o întreagă epocă muzicală se află în amurg, marea epocă a stilului contrapunctic. O nouă orientare plutea în aer, venind dinspre Franța și Italia, fiind adoptată de publicul muzical abia cucerit și susținută de muzicieni, între care se disting fiii lui Bach. Le style
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
al stilului polifonic. În anul 1750, la dispariția lui J. S. Bach, o întreagă epocă muzicală se află în amurg, marea epocă a stilului contrapunctic. O nouă orientare plutea în aer, venind dinspre Franța și Italia, fiind adoptată de publicul muzical abia cucerit și susținută de muzicieni, între care se disting fiii lui Bach. Le style galant sau lo stile sueto, alături de stilul Empfindsamkeit, stilul sensibil în expresia lui germană, toate aceste noi maniere de a face muzică se exprimă prin intermediul
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
operele lui Pergolesi și Sammartini, precum și la Stamitz, C.Ph.Em. Bach și la reprezentanții timpurii ai școlii germane de compoziție vocală. Instrumentul cel mai adecvat la cerințele noului stil, în contextul dat, avea să fie pianofortele. Creatorul primului instrument muzical cu coarde și ciocănele, capabil să producă nuanțe cu caracter contrastant - piano e forte - Bartolomeo Cristofori, s-a născut la 4 mai 1655 la Padova. Era, fără îndoială, cel mai bun constructor de clavecine din Padova în anul 1687, când
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
la Florența. Din moștenirea sa, doar trei pianoforti au înfruntat timpul, ajungând până în zilele noastre. Cel mai vechi, datat 1720, se păstrează la Muzeul Metropolitan de Artă din New York, al doilea, din 1722, poate fi admirat la Muzeul de Instrumente Muzicale din Roma, iar ultimul, din 1726, se află la Muzeul de Instrumente Muzicale al Universității din Leipzig. Cercetările efectuate în secolul al XIX-lea pentru a se localiza atelierul maestrului au rămas fără succes. De aceea, istoricul Puliti înclină să
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
zilele noastre. Cel mai vechi, datat 1720, se păstrează la Muzeul Metropolitan de Artă din New York, al doilea, din 1722, poate fi admirat la Muzeul de Instrumente Muzicale din Roma, iar ultimul, din 1726, se află la Muzeul de Instrumente Muzicale al Universității din Leipzig. Cercetările efectuate în secolul al XIX-lea pentru a se localiza atelierul maestrului au rămas fără succes. De aceea, istoricul Puliti înclină să creadă că prințul Ferdinand i-ar fi dat o încăpere în acest scop
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
cel puțin doi asistenți. Aceasta cu atât mai mult cu cât, după moartea prințului în anul 1713, el a continuat să lucreze în slujba Marelui Duce, cu misiunea de custode, având în sarcină întreținerea și acordajul celor 84 de instrumente muzicale lăsate de principe. Cam jumătate dintre acestea erau clavecine și spinete, iar șapte exemplare purtau chiar semnătura meșterului: „Bartholomaeus de Cristoforis Patavinus Inventor faciebat Florentiae anno...”. Nu se știe care ar fi fost soarta pianofortelui florentin, dacă marchizul Francesco Scipione
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
obișnuit, Christian Badea a condus lucrarea cu un simț al nuanțelor foarte bine dezvoltat, cu gesturi ample, deloc rigide, lăsând muzica parcă să curgă, mereu cu zâmbetul pe buze, cu o atitudine degajată față de public, de scenă și de actul muzical. A urmat apoi momentul mult așteptat al serii, pianistul rus Nikolai Demidenko interpretând Concertul nr. 1, în mi minor, op. 11 de Frédéric Chopin. Un “produs” al școlii ruse, Demidenko dispune de o tehnică impecabilă, de o vervă uimitoare și
La ?nceput de noiembrie by Andreea Dragu () [Corola-journal/Journalistic/84213_a_85538]
-
limitele „naturale”, capacitatea de semnificare a imperialului limbaj literar. Iată de ce scriitorul Mihail Diaconescu apelează din nou în Nopți și neliniști (<footnote Diaconescu, Mihail, Nopți și neliniști. Pseudojurnal metafizic. Onești. Editura Magic Print.2008 footnote>) la magia volatilă a sonorităților muzicale,recurs pe care-l întreprinde pe mai multe nivele: -al simbolului metaforic, al construcției leit-motivice a narațiunii -coagulate, asemenea unui romantic poem simfonic, în jurul unor episoade revelatorii șocante, ce-și dezvăluie treptat o validitate deloc arbitrară în evoluția destinului personajului
DE LA CUV?NT LA SUNET ?I DE LA SUNET LA CUV?NT ?N ROMANUL NOP?I ?I NELINI?TI DE MIHAIL DIACONESCU by Elena Agapia Rot?rescu () [Corola-journal/Journalistic/84201_a_85526]
-
întreprinde pe mai multe nivele: -al simbolului metaforic, al construcției leit-motivice a narațiunii -coagulate, asemenea unui romantic poem simfonic, în jurul unor episoade revelatorii șocante, ce-și dezvăluie treptat o validitate deloc arbitrară în evoluția destinului personajului cemtral - și al revelației muzicale efective ce are loc fie direct, în sala de concert, fie în imaginația profesorului de literatură comparată Ovidiu Codrescu, alter egoul scriitorului. Acțiunea captivează prin lirismul seducției sincere, prin suspansul alert, cinematografic al schimbărilor de situații astfel încât, sub presiunea pulsației
DE LA CUV?NT LA SUNET ?I DE LA SUNET LA CUV?NT ?N ROMANUL NOP?I ?I NELINI?TI DE MIHAIL DIACONESCU by Elena Agapia Rot?rescu () [Corola-journal/Journalistic/84201_a_85526]
-
comprimare a factorului temporal, gândit să gliseze liber, la impulsul argumentului epic, între prezent, trecutul apropiat sau mai îndepărtat și un viitor din ce în ce mai deductibil.Similitudinea cu procedeul dispersiilor motivice, a variațiilor tonale surpriză, operate de găndirea muzicală, este uimitoare. Mihail Diaconescu construiește un discurs cu o structură simfonică fără echivoc atunci când folosește un rulaj psihologic- atitudinal cu sensuri cvasi-nelimitate, similar unor trasee modulatorii antinomice, intersectabile pe diagonale fracturate ale cadranului tonalităților. O multitudine de personaje se perindă
DE LA CUV?NT LA SUNET ?I DE LA SUNET LA CUV?NT ?N ROMANUL NOP?I ?I NELINI?TI DE MIHAIL DIACONESCU by Elena Agapia Rot?rescu () [Corola-journal/Journalistic/84201_a_85526]
-
o atitudine etic-morală de esență creștină- și excepții - căderi în experiențe ambigui, mirajul unor împliniri exacerbat materiale, fascinația grotescului, a senzorialului dezumanizant. Iar “cheia” în măsură să confirme valabilitatea unei opțiuni învăluite încă în penumbra incertitudinii o reprezintă eufonia, citatul muzical, aura sonoră ce precede împlinirile majore ale psihicului, ale spiritului creativ al autorului. Exemple în acest sens sunt nenumărate întrucăt “muzicalitatea” narațiunii nu se oprește niciun moment : „ absurdă este deci nu numai succesiunea de întămplări teribile, apăsătoare, pe care le-
DE LA CUV?NT LA SUNET ?I DE LA SUNET LA CUV?NT ?N ROMANUL NOP?I ?I NELINI?TI DE MIHAIL DIACONESCU by Elena Agapia Rot?rescu () [Corola-journal/Journalistic/84201_a_85526]
-
ea ne trimite înfiorați spre structura armonioasă a universului, perceptibilă doar in stările de extaz, de comuniune și comunicare înfiorată cu cosmicul și ilimitatul. Da, musica humana e doar o treaptă spre infinitul cosmic și musica mundana. De aceea metafizica muzicală semnifică atât de tulburător ordinea estetică și teleolologică a universului ca structură dinamică și armonioasă ”.(<footnote Idem, pag.126-127 footnote) Pentru literat, pentru maestrul jocului cu cuvinte, muzica rămâne o proiecție armonioasă asupra lumii dar înțelege cu maximă certitudine că
DE LA CUV?NT LA SUNET ?I DE LA SUNET LA CUV?NT ?N ROMANUL NOP?I ?I NELINI?TI DE MIHAIL DIACONESCU by Elena Agapia Rot?rescu () [Corola-journal/Journalistic/84201_a_85526]
-
de tipologia personajelor etc. muzica auzită de scriitor își schimbă semnificația, păstrându-și frumusețea netransferabilă în cuvinte. Odată ce orizontul ipotezelor se limpezește atingând nivelul unor certitudini emoția lirică a celui ce se confesează se exprimă tot mai frecvent prin imagini muzicale. Ultimele capitole ale romanului o probează: „Lumea îmi apărea ca unitate primordială, în care frumusețea, echilibrul și armonia, mai ales armonia, se manifestau plenar și firesc la scara întregii existențe. Era o muzică miraculoasă, mai presus de toate îndreznelile fanteziei
DE LA CUV?NT LA SUNET ?I DE LA SUNET LA CUV?NT ?N ROMANUL NOP?I ?I NELINI?TI DE MIHAIL DIACONESCU by Elena Agapia Rot?rescu () [Corola-journal/Journalistic/84201_a_85526]
-
din perspectivă publică. Poate că între acestea din urmă, faptele cele mai sensibil potrivite reflecției sunt cele culturale, iar dintre ele, merită cu prisosință să le contemplăm pe cele ale artiștilor. În fine, ca să ajungem la subiect, faptele de compoziție muzicală, ca urme ale gândirii omului misterios-cultural, sunt cu certitudine cele mai inefabile. Căci ce poate fi mai tainic și totodată real-mișcător sufletește decât vibrația sunetului, a cărui configurație este rodul gândirii unui om, și căreia îi spunem îndeobște muzică? Omul
SORIN LERESCU 100-40 by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/84214_a_85539]
-
și compoziție la Universitatea “Spiru Haret” din capitală. Cei care-l cunoaștem pe Sorin în persoană, i-am remarcat și-i prețuim sensibilitatea, altruismul, dragostea pentru muzică, colegialitatea și spiritul de echipă. Referindu-ne la opera gândirii sale prin compoziția muzicală - unde i-a avut ca principali maeștri pe Tiberiu Olah și Anatol Vieru - aceasta poartă în primul rând amprenta unei naturi lirice, pentru care sunetul este o formă de atingere mângâietoare. Conceptual, S. Lerescu ia în vizor complementarele contrarii, de
SORIN LERESCU 100-40 by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/84214_a_85539]
-
a diversității destructurărilor și a goanei după derizoriul și insanitatea unor mituri prefabricate peste noapte în laboratoarele reclamei de tot felul...” De altfel, o bună parte din reflecțiile de muzician ale lui Sorin Lerescu au apărut sub tipar la Editura Muzicală (2011), într-un volum intitulat “ În lumea muzicii contemporane”. Făuritor artistic conștient de istoria și neamul întru care ființează, rostuindu-l după năzuință și, totodată, rostuindu-se pe sine după putință, Sorin Leresecu continuă să mediteze compunând muzică, și să
SORIN LERESCU 100-40 by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/84214_a_85539]
-
viață cu dublu sens, autor - “subiect”, “subiect” - autor și devine tulburătoare unitatea în marea diversitate a gândirii, percepției, vocației, relațiilor dintre aceștia. Ca într-un destin wagnerian, mai multe leit-motive compun detaliile portretului: modest, meditativ, sensibilitate, talent, omenie, spirit. Construcția muzicală împletită din “leit-motive”, țese locuri (în juriu, la pescuit, pe malul oceanului, pe scenă, la facultate...), cu dialoguri (la Uniunea compozitorilor, la o repetiție a corului de copii, cu un prieten drag, sau cu altul, după concurs, la ore, cu
S? nu uit?m by Vasilica Stoiciu-Frunz? () [Corola-journal/Journalistic/84215_a_85540]
-
acest florilegiu comparativ care a statornicit o nouă conștiință de sine a genului, reașezat în statutul de mare artă. Definiția magistrală dată liedului de Mariana Nicolesco: «Îngemănare a poeziei cu muzica, acesta e scurt ca sonetul și implică o linie muzicală ca în belcanto. Cuvântul e suveran, cuvântul purtător de sens în cel mai înalt grad, care pe unda muzicală ne răscolește sufletele prin subtilitatea trăirii, prin intensitatea ei, prin miracolul artistic pe care-l săvârșește în numai câteva clipe». Recitalurile
Mariana Nicolesco și deceniul renașterii liedului românesc by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84212_a_85537]