6,003 matches
-
America Latină ? După dictaturi ? Sau acolo tranziția e continuă ? A.M.P. : Tranziția continuă definește bine continentul latino-american. Pentru că în America Latină multe state au ajuns foarte îndatorate. Politica dictaturilor lor sau a altor regimuri mai populiste fusese naționalismul eco‑ nomic. În acest naționalism economic ei etatizaseră foarte mult, controlau prețurile și introduseseră o mulțime de restricții de export care făceau ca economiile lor să fie similare cu economiile noastre. Mai puțin în privința acestei naționalizări extinse, nu era ca la noi, unde oamenii nu
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
mulți bani occidentali, din care puțini ajung unde trebuiau să ajungă, corupția este cauza. Teroarea organizată sau aceste regimuri nedemocratice, dar ideologic coerente atrag oamenii ; șaria și califatul îi atrag pe oameni. După părerea mea, modelul e o formă de naționalism arab, e un fel de a spune : „Valorile noas‑ tre trebuie să fie cele pe care ne organizăm, și nu cele occidentale“. Deci până ce acești oameni nu pun ambele lucruri la un loc - valorile lor și liderii lor democratic aleși
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Octavian Olinici, Filimon Cârdeiu. Ei au scris articole de atitudine politică și clarificare ideologică: „Minoritari și minoritari”, „Ideal și realizare”, „Presă și presă”, „Ucraina Mare”, „Românismul activ”, materiale de îndrumare - „Antialcoolismul”, „Cauzele externe și interne ale crizei actuale”, „Pericolul bolșevic”, „Naționalismul”, „Sisteme de guvernare” pe teme religioase: „Duminica Floriilor, „Învierea” - culturale: „Șezători, conferințe, concerte; „Cronică sportivă”, „Școala de pilotaj de la Cernăuți”, dar și poezie: Epilog, de Neculai Roșca, Seara-n codru, de Al Biletchi-Oprișanu, Rânduri simple, de Mircea Străinul, Nocturnă, de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
despre „Ziua mamei”, cea mai frumoasă sărbătoare pe care a avut-o vreodată omenirea, care se aniversează la noi în Bucovina în a doua duminică din luna Mai” a fiecărui an calendaristic. * Cuvântul Țărănimii din 28 februarie 1937 publica articolul „Naționalism și naționaliști” de Th. Vasilache, iar în pagina tineretului a aceluiași număr, sub titlul „Metode barbare” ing. Liviu Blându nota că: „în noaptea zilei de 18 februarie a fost terorizat și maltratat barbar de studenții legionari în camera nr. 1
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
oricât de dureros - pentru unii sau alții - ar fi el și fără a ne atinge de aspirațiile culturale și etnice ale altora, vom tinde hotărâți spre o restaurație a ideii naționale în drepturile și privilegiile, nesocotite până astăzi, ale unui naționalism împăciuitor, demn și constructiv.” Iată cum salută apariția acestui ziar săptămânal Luptătorul, organ independent de nouă îndrumare politică, din Cernăuți: Informatorul Bucovinei, director - proprietar dl.dr. Al.P. din S. al cărui program este „de a nu ataca pe nimeni, de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Scorpan, Filaret Doboș, Gh. Cotor, Alexandru Dănicescu, V. Drafia, iar poezii: Mărășel Georgescu, Gh. I. Tudor, Gh. Stănculescu. Mai semnau cronici de cărți și reviste: I. Marțocea, Emilia Fărâmatu, Mărășel Georgescu semna și Rubrica gospodarului. * A se vedea și articolele: „Naționalism discutabil?” și „Pe marginea unui articol... de Epaminonda Rodinciuc din ziarul „Viața școalei” din 10 și, respectiv, 25 decembrie 1936. * Revista Doina Nistrului, organ al Societății „Doina Nistrului”. Semnează articole, studii și poezii: subrevizor I.I. Georgescu Celer -.... Mărășel Georgescu Mărășești
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Limba ei e cea croită după principiile lui „Arune” Pumnul. Cuvintele și frazele, epurate de străinisme și clocită în laboratoarele lingvistice - structura limbii germane era luată de model, au fost dezaprobate chiar din capul locului. Totuși, având sprijin și-un naționalism rău înțeles, au străbătut în graiul celor ce veneau în contact cu societatea și, după mortalele ridiculizări înveninate ale lui Alecsandri și Petrino, unele și-au prelungit agonia în Bucovina până-n ziua de azi. Unii scriitori însă, cu conștient simț
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Țara Șipenițului. Dl. Ovidiu Țopa împrospătează amintirea moșneagului Dionisie Bejan, care timp de 30 de ani a luptat pentru învierea românismului din nordul Bucovinei”... (de Marin Dogaru, învățător, Cernăuți, în Voința Școalei, 30 octombrie 1936) * A se vedea și articolele: „Naționalism discutabil? și „Pe marginea unui articol”... de Epaminonda Rodinciuc din Viața Școalei din 10 și respectiv 25 decembrie 1936. * Școala organul „Reuniunei școlare române din Bucovina”, apare la Cernăuți o dată pe lună,, redactor responsabil George Tofan. A apărut la începutul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
facem o idee despre religia primitivă. Succesullui Durkheim anunța ceva ce avea să se manifeste în majoritatea societăților occidentale, zece sau cincisprezece ani mai târziu. De fapt, Les formes élémentaires pregăteau cititorul occidental să înțeleagă evenimentele primului război mondial, creșterea naționalismului și apariția fascismului și a comunismului. Într-o Franță anticlericală, individualistă și agnostică, Durkheim insista asupra naturii religioase a intereselor și entuziasmelor colective. Își pregătea astfel cititorii să înțeleagă cum Statul, Clasa sau Națiunea pot deveni hierofanii în cel mai
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
purtători de țucal: "Activiștii perversiunii pot fi repertoriați, în mare, în cinci categorii: staliniștii de totdeauna ce-și află în neostalinismul actual prilej de a continua să se afirme; extremiștii de dreapta regăsind în "era Ceaușescu" ceva din tarele unui naționalism exacerbat (de data aceasta, condensat într-un fel de "operetă revoluționară"); pseudoscriitorii de altădată agățîndu-se de "actualitate" pentru o supraviețuire cu orice preț; "oamenii noi" ai "erei Ceaușescu" care, lipsiți de orice vocație pentru cultură și artă, se instalează în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ideologice alimentate de existența în țara noastră a rămășițelor claselor exploatatoare, cît și de influențe ale ideologiei claselor exploatatoare dinafară. Conștienți de marea însemnătate a literaturii în lupta ideologică, scriitorii trebuie să combată cu maximă hotărîre tendințele de liberalism față de naționalism, față de recidivele de decadentism și apolitism. Este necesară o mai intensă muncă de însușire și aprofundare de către scriitori și critici a învățăturii marxist-leniniste, și în special a teoriei marxist-leniniste a cunoașterii, însușirea temeinică a obiectivelor partidului, a liniei sale generale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
se știe tot". Așa că am declarat tot ce era de declarat și s-a încheiat și ancheta noastră. Ce-ați declarat? Despre activitatea mea în organizația Pușcașu. Că, încă de prin 1938, fiind elev la gimnaziul industrial, am înclinat spre naționalismul creștin. Apoi m-am gîndit că trebuie să luptăm pentru reîntregirea țării. Și, mereu, împotriva bolșevicilor, a comuniștilor. Ca să se înțeleagă ce credeau ei despre organizația noastră, am să citez un fragment din sentința nr. 351 din 21 martie 1949
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Bălănescu, Aurel Cosma, Pantelimon Vizirescu, Radu Demetrescu Gyr, Ilie Rădulescu, Ilie Prundeni, Grigore Manoilescu. Sînt incriminate publicațiile: Curentul, Cuvîntul, Universul, Calendarul, Capitala, Muncitorul român, Țara noastră, Frontul, Gîndirea, Porunca vremii, Buna vestire" (L.H.L.). Numeroase au fost, între altele, acuzele de naționalism, ca în cazul lui Stelian Popescu, directorul celui mai răspîndit și influent ziar din perioada interbelică, Universul, care primește și află de condamnarea la detenție pe viață cînd se afla bolnav într-un spital din Elveția. Va muri în exil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
folos și să corespundă acestor țeluri decît sentimentul naționalist: sentimentul naționalist pentru o țară ca noi, mică, înconjurată de dușmani, este o obligație, o datorie sfîntă, sacră, fiindcă ea reprezintă armătura poporului. Pentru popoare mari, cum este Rusia, popoare hrăpărețe, naționalismul lor este un pericol față de noi. Naționalismul lor este un egoism prin care caută să cultive spiritul de acaparare a altor popoare, de dominație și de înrobire a lor. Acesta este naționalismul lor, spre deosebire de naționalismul nostru, care este de apărare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
sentimentul naționalist: sentimentul naționalist pentru o țară ca noi, mică, înconjurată de dușmani, este o obligație, o datorie sfîntă, sacră, fiindcă ea reprezintă armătura poporului. Pentru popoare mari, cum este Rusia, popoare hrăpărețe, naționalismul lor este un pericol față de noi. Naționalismul lor este un egoism prin care caută să cultive spiritul de acaparare a altor popoare, de dominație și de înrobire a lor. Acesta este naționalismul lor, spre deosebire de naționalismul nostru, care este de apărare a ființei noastre naționale. Vreau să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Pentru popoare mari, cum este Rusia, popoare hrăpărețe, naționalismul lor este un pericol față de noi. Naționalismul lor este un egoism prin care caută să cultive spiritul de acaparare a altor popoare, de dominație și de înrobire a lor. Acesta este naționalismul lor, spre deosebire de naționalismul nostru, care este de apărare a ființei noastre naționale. Vreau să se facă această distincție, fiindcă astăzi naționalismul este incriminat ca un delict la noi, tocmai de către dușmanii neamului nostru românesc; în clipa cînd, sub comuniști, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cum este Rusia, popoare hrăpărețe, naționalismul lor este un pericol față de noi. Naționalismul lor este un egoism prin care caută să cultive spiritul de acaparare a altor popoare, de dominație și de înrobire a lor. Acesta este naționalismul lor, spre deosebire de naționalismul nostru, care este de apărare a ființei noastre naționale. Vreau să se facă această distincție, fiindcă astăzi naționalismul este incriminat ca un delict la noi, tocmai de către dușmanii neamului nostru românesc; în clipa cînd, sub comuniști, am avut înăbușirea acestui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
care caută să cultive spiritul de acaparare a altor popoare, de dominație și de înrobire a lor. Acesta este naționalismul lor, spre deosebire de naționalismul nostru, care este de apărare a ființei noastre naționale. Vreau să se facă această distincție, fiindcă astăzi naționalismul este incriminat ca un delict la noi, tocmai de către dușmanii neamului nostru românesc; în clipa cînd, sub comuniști, am avut înăbușirea acestui naționalism și s-a văzut unde s-a ajuns. S-a văzut, pentru că românii nu mai erau decît
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
nostru, care este de apărare a ființei noastre naționale. Vreau să se facă această distincție, fiindcă astăzi naționalismul este incriminat ca un delict la noi, tocmai de către dușmanii neamului nostru românesc; în clipa cînd, sub comuniști, am avut înăbușirea acestui naționalism și s-a văzut unde s-a ajuns. S-a văzut, pentru că românii nu mai erau decît niște robi care să lucreze pentru alții și la dispoziția altora. Nu mai aveau dreptul la cuvînt, erau pur și simplu vite puse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
că sunt jidov e altă poveste. Dar aici e vorba de domnișorul Cristian și atât. — Păi, atunci, tocmai, lasă-l pe el să decidă dacă mai vrea sau nu să scrii pentru el, auzi... Crezi că îi pasă lui de naționalismele astea ieftine ? — Nu, și fix de aceea am terminat-o cu el. Cum așa ? El niciodată nu ar avea puterea să-mi spună mie ceva, și nu pentru că s-ar abține, Doamne ferește ! Ci pentru că el nu înțelege lucrurile astea. Că
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
lucrări teoretice privitoare la istorie (Jocul cu trecutul. Istoria Între adevăr și ficțiune) și la imaginar (Pentru o istorie a imaginarului), cât și prin investigarea consecventă a unei largi game de mitologii (de la viața extraterestră și sfârșitul lumii până la comunism, naționalism și democrație). A adus, de asemenea, noi interpretări privitoare la istoria Occidentului, a Franței și a Germaniei. În 1997, lucrarea sa Istorie și mit În conștiința românească a stârnit senzație și a rămas de atunci un punct de reper În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
fondatoare moderne; spre deosebire de abordarea tradițională — preocupată de noblețea originilor și mizând pe intervenții providențiale din afară —, interpretarea modernă Înclină spre continuitate autohtonă (mergând tot mai adânc În trecut, până În preistorie). Evoluție stimulată de marile ideologii ale ultimelor secole: democrația și naționalismul, În sensul cărora masele autohtone contează mai mult decât elita cuceritoare, iar teritoriul național actual se proiectează În trecutul Îndepărtat. Și progresele Înregistrate de arheologie susțineau această nouă abordare. Arheologul clasic se interesa de operele de artă, de monumentele marilor
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și mai mitologică, a civilizației dacice, se compensa, În imaginar, marginalitatea istoriei românești. România se deplasa dinspre periferie spre centru. Trecutul imaginar oferea ceea ce nu putea oferi prezentul real. Sinteza daco-romană Însemna, În plan ideologic, o soluție de echilibru Între naționalism și europenism. Respingerea romanilor și asumarea exclusivei moșteniri dacice Însemnau despărțirea de Occident și cufundarea În autohtonism. Pe o asemenea interpretare istorică a mizat În perioada interbelică extrema dreaptă. Paradoxal, dar explicabil, aceste teorii au fost reînviate, câteva decenii mai
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Românie Închisă În ea Însăși, În valorile ei specifice. Insula latină devenea o insulă dacică (prima se izola doar de vecinii nelatini, cealaltă de lumea Întreagă). Dacii au fost puși la lucru de ideologia comunistă, În faza de intensificare a naționalismului, În jurul anului 1980 (an când s-au sărbătorit cu mare fast 2050 de ani de la Întemeierea primului stat dac condus de Burebista; cronologia a fost „aranjată“ pentru a permite comemorarea, fiind imposibil de spus cu precizie când și-a Început
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
două generații pentru a se alinia Occidentului nu numai la nivelul elitelor, dar și În profunzime. Istoria i-a refuzat acest răgaz. Comunismul avea s-o arunce În cu totul altă direcție. O trăsătură a epocii a fost și ascensiunea naționalismului și, mai ales, orientarea sa Într-un sens tot mai autohtonist. Naționalismul secolului al XIX-lea se Îmbina fără dificultăți cu europenismul și, În genere, cu admirația față de Occident. România voia să demonstreze că este o țară europeană (de unde și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]