5,491 matches
-
în pressă, de forța nefastă exercitată de toți aceștia pretutindeni, iar furia mulțimei, rău condusă, lovise numai sărăcimea acestui neam, întru nimic vinovată de toate relele pe care cei care o loveau credeau că le răzbună; în sărăcimea lui, tot atât de nefericită ca și propria noastră țărănime (la acea epocă mai ales) la ridicarea căreia nimeni dintre agitatori nu se gândea. Privind, în noaptea aceea grozavă, la bietele cocioabe devastate, la mizerabilele gospodării distruse, la tristele urme ale violențelor săvârșite, îmi aminteam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
ani, încât o bună parte din existența noastră, cea de dinaintea epocei tulburi în care ne aflăm, ne apare ca o existență alta, cu totul deosebită de cea de azi și aproape străină de noi înșine. Uneori am sentimentul că drama nefericitului meu amic n-ar fi din lucrurile care s-au întâmplat în realitate; că sursa adevărată a ceea ce a conservat amintirea mea ar fi o veche, tulburătoare lectură. Dar câte reziduuri de vis, de impresiuni și emoțiuni artistice nu se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
preferința poetului și că o parte din opera acestuia s-a născut la umbra lui. Legendă, firește. Mișcătoare, însă. Prin ea, teiul de la Copou capătă valoarea unui monument viu, cel mai prețios poate, din câte s-au închinat marelui și nefericitului poet. (Foto-Regal) Pag. 34. Liceul național, pe la 1895. Pag. 35. Liceul național, clădire ridicată în anii 1895, 1896. (Colecțiunea Socec et Co., Iași.) Pag. 39. Iașul vechi. Casele Bașotă, în care a funcționat gimnaziul Ștefan cel Mare. (Foto-Regal) Pag. 39
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
în grădina Copou, opera sculptorului prof. Mateescu. (Colecțiunea Socec et Co., Iași). Pag. 262. Intrarea în parcul expoziției, pe platoul Copoului. Pag. 263. Fragment din fațada clădirei Jokey-Club. (Foto-Regal) Pag. 264. Monumentul lui Grigore Ghica, în grădina vechiului Beilic, unde nefericitul prinț a fost asasinat. Pag. 266. Palatul Creditului urban, fosta reședință domnească a lui Vodă Cuza, iar în timpul războiului cel Mare, locuința Regelui Ferdinand. Două plăci de marmoră neagră, aplicate pe zidul fațadei sale amintesc aceste două împrejurări istorice. Prima
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
-i viață iar, scăpând-o de focul năprasnic al iernii, unde ar trebui să ardă de vie, încălzindu-i pe cei mulți și săraci. Cu pensula înviorez culorile reci și neprimitoare ale livezilor și ale clădirilor sinistre, unde trăiesc cei nefericiți redându-le bucuria, pe chipul lor brăzdat de vânt. Pe câmpiile pustii așez florile viu colorate, cerul îl îmbogățesc cu stele și norii îi alung ziua, de pe cer, lăsând să pătrundă razele soarelui în tot ce mișcă pe pământ. Păsările
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
manifestări populare cu stadioane pline, își făceau vacanțele la Pelișor sau în vilele de protocol de la Neptun, iar când erau deranjați de vreun funcționar, agent de circulație sau chelner neștiutor, puteau să dea oricând un telefon acolo unde trebuia, astfel încât nefericiții funcționari, agenți de circulație sau chelneri să regrete toată viața că nu știuseră cu cine stăteau de vorbă. Mașina de propagandă avea nevoie de artiști și îi gâdila cum știa ea mai bine (iar gâdilarea orgoliului era cea mai eficientă
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
dezbate despre cât de frumos a fost golul sau cât de dur a intrat la minge fundașul X). Damele, firi mai sensibile, discută despre producții artistice, adică despre cât de bine arată latin loverul din telenovela Y și cât de nefericită trebuie să fie sărmana fată care se vede nevoită să reziste avansurilor bogătașului fără scrupule, dar și să facă față atacurilor eternei rivale. Și cu toții - domni și dame - discută aprins despre ce a mai declarat în seara precedentă nu știu ce politician
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
presă. Nu, nu era vorba de ideea de nud, de corpul omenesc în toată splendoarea lui, bla, bla, așa cum a încercat Bleonț să o dreagă apoi. Pur și simplu, omul și a ridicat tricoul ca săși arate sexul - ca acele nefericite careși ridică fustele înflorate când sunt prinse de poliție. În fine, nu este cazul să insistăm pe gestul unui individ disperat... Tot ce pot spune e că degradarea continuă a lui Claudiu Bleonț nu poate decât să mă întristeze. Un
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
Ce faci cu șansa de a nu trăi zadarnic ? Iată ce Întreabă, de fapt, sfinxul. Lașitatea și frigul Încep de la răspuns. Restul nu e decît consecința logică. Bossuet pretindea că omul a devenit păcătos căutîndu-se pe sine și a devenit nefericit găsindu-se. Prefer să-Î cred pe Socrate. Dealtfel, filosoful desculț din Atena era el Însuși un sfinx uman care se plimba prin agora și punea Întrebări. Procesul și condamnarea lui la moarte sînt o dovadă de lașitate din partea Atenei care
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
unei umbre mai mult decît să ne aducă aminte că Învingătorul sfinxului a suferit pentru adevărul de a fi el Însuși, de a descoperi destinul În sine. Poate că Burckhardt a avut dreptate să afirme că elinii au fost mai nefericiți decît se crede Îndeobște și decît o contestă statuile. Tocmai de aceea ei sînt În măsură să ne vorbească despre fericire. Dar se poate vorbi despre fericire fără să Întindem mîna spre ea? Chiar și această mare friguroasă Îmi ascute
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
pe un țărm pustiu. Adulmecînd vîntul sărat care-i aduce miros de cadavru, lotofagul se crispează fără să știe de ce. Poate că Andromaca e mai Îndreptățită decît Ulise să se Împotrivească lotofagilor. Îmi amintesc scena descrisă de Seneca În Troienele. Nefericita soție a lui Hec-tor e amenințată să-și piardă și copilul, pe Astianax, după ce rămăsese văduvă. Îl ascunde atunci În mormîntul lui Hector. În acest timp, grecii Îl caută pe Astianax să-l omoare, ca să distrugă seminția războinicilor troieni, susțin
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
curge cumva după moartea ta... Aplecat deasupra fîntînii unde Își contempla chipul, Narcis n-a mai văzut decît singurătatea lui și nimic din frumusețea pe care ar fi descoperit-o ridicînd pur și simplu privirea. Eroarea aceasta l-a pierdut. Nefericitul fiu al regelui Cephisus și al nimfei Liriope nu vroia decît să aplice o maximă a gîndirii grecești, cunoaște-te pe tine Însuți; era Însă prea naiv ca să Înainteze prudent pe acest drum. Fiecare găsește În antichitate ceea ce caută, scrie
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
SÎngele acelui zeu străvechi care a cerut și el răzbunare? Cu ce sînt mai buni zeii decît noi dacă și cerul e un abator ca palatul atrizilor? Eu n-am făcut decît să duc la capăt o moștenire a rasei nefericite din care mă trag. SÎnt instrumentul memoriei mele. De ce nu mă lasă să uit?...) Nu mă gîndesc Însă la destin decît pentru a adăuga În clipa următoare: poate că n-a depins totdeauna de mine pe care din drumuri am
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
îndoială aproape întotdeauna capacitatea de a lua decizii, dar aici e vorba de inimă, de sentimente. Mă simt ca o angajată într-o funcție oarecare și nu în cea pe care o merită. Avem o căsnicie dezastruoasă. De ce să trăim nefericiți? și copiii își doresc acest lucru. Eu vreau liniște, armonie, dragoste și le vreau aici pe pământ. N-o să trăim cât pământul, o să trăim cât o vrea Sfântul!” Ție îți trebuie un alt gen de femeie. Poate n-ai găsit
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
simți ridicol, jignit, compromis, căutând sprijin în ochii asistentei. Fața îi părea mai bărbătească, mai responsabilă și mult mai concentrată. Se retrăsese primul după terminarea vizitei în soloane. Se simțea tulburat, rușinat, ostenit și considera că acea zi era una nefericită din viața lui. Se dezbrăcă la iuțeală de halat, grăbindu-se parcă să ajungă în cea mai mare grabă undeva și zise ca pentru sine: - Ce pacienți ciudați! Se vor deștepta ca și mine, mâine dimineață și le va face
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
ar putea ieși și ceva bun?, se grăbise să adauge blondul cu o voce ce nu părea că iese dintr-un corp destul de voluminos. - Adică ce vrei să spui cu asta? - Mă refeream la momentul cu agentul. - Da, e o nefericită întâmplare. Ai dreptate, putea să-mi fie confiscată marfa și chiar să primesc interdicție. Așa-i viața cu rele și bune, într-o continuă mișcare. - Ai dreptate, zise blondul cu o privire ce nu părea deloc înșelătoare. Era o privire
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
strigare e mare : un yacht, un Rolls și-un Picasso !... Asta vă asigur mă salvează de propuneri indecente. Dumneavoastră aveți un parti-pris evident în legătură cu Madi ; eu, recunosc, nu-l am și, ca atare, încerc să găsesc circumstanțe atenuante unui titlu nefericit precum Cinematograful românesc intră cu Tancul (sau ceva de genul ăsta nu am ziarul la îndemână și mi se pare inutil să-l caut ; oricum, mai potrivit decât cu Tancul ar fi cu bocancul...) ; poate că este un titlu care
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
ta își conține explicit răspunsul. Pentru mine, Cehov înseamnă realism pentru că, reduse la esență, situațiile de la care pleacă textele lui sunt aceleași și astăzi. Trăim și noi astăzi teama de bătrânețe, de moarte, jinduirea după un altceva sau altundeva, dragostea nefericită ; ne doare stupizenia, neînțelegerea celor din jurul nostru. Nu am cum să fac o listă de teme, dar cam asta mă interesează la teatru și la film deopotrivă. Mi se pare bun un text/film/ spectacol care, chiar plecând de la un
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
educațional al familiei generează o serie de factori (vectori, condiții ce facilitează sau determina, catalizatori) care la polul pozitiv îl protejează pe individ, modelându-i personalitatea armonios, echilibrat, adaptativ, ferindu-l de tentația drogului. La polul negativ, o experiență familială nefericită, relații părinti-copii dezechilibrate afectiv pot crea premisa dezvoltării unei personalități dizarmonice, pot genera conflicte intra-psihice, comportamente dezadaptative și autodistructive. Acestea din urmă se constituie în factori de risc pentru consumul de droguri. Astfel, principalele comportamente și atitudini parentale ce
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
cu ea. Visa copii, aproape că era nebună în visul ei!... Nu-mi dau seama exact de ce, dar cînd a trebuit să-i promit căsătorie, am ezitat. Da, am ezitat... Adică mi-a fost teamă... Ea venea dintr-o căsnicie nefericită. Venea cu niște tare sufletești; în mintea ei, mă temeam că eu voi fi mereu comparat cu fostul soț. Cînd discuția dintre noi ajunsese la punctul în care trebuia să dau un răspuns, am ezitat. Și-atunci, ea a ales
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
a stat Lisette anul tre cut), apoi m-am dus să cinez; am vorbit despre tine cu Miraco vici și cu France. Tot timpul singură... tot timpul singură. Îți aștept veștile cu îngrijorare. Sunt fericită să te știu acolo și nefericită că nu te am cu mine, în imensitatea asta albastră. Seara e cam răcoare; la Delureanu, cinci mese de 8-10 persoane, câteva mese de doi plus odrasla, eu - singură, iremediabil singură. Când am ieșit, strada neagră, urcând în pantă, clipea
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
-ți fi scris despre cvasi pățania mea; așa că am preferat să nu-l văd. 5) Dorine S. m-a înlocuit (2 ore) cât am lipsit [de la școală]. Scrie-i și ei, și lui Moțu, și poate Rodicăi, care e tare nefericită, deși se scaldă în bani. 6) I-ai văzut pe Tătăr...? Vești de la Davido? Sper că ai să-ți păstrezi relațiile și n-ai să primești intruși în intimitatea ta. 7) Pauline tocmai m-a părăsit; n-am ce face
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
odaie de azil... Eu aștept tropotul pașilor micuți și moi și râsul clar în camera mea de bunică; și tu, după plecarea mea, nu trebuie să rămâi singură. Tinerețea e victorie și victoriile au apusuri. Să nu crezi că sunt nefericită în astă seară; ușor melancolică, da. Aș fi vrut la întoarcerea prin ploaie să te găsesc acasă, să-ți spun ușor agresiv (de teamă să nu răcești): „Ai schimbat pantofii?“ și după masă să ne așezăm amândouă pe divanul tău
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
mă uit cu ochelarii - și fără - și apoi plec mâhnită, resemnată și totuși fericită că aștept, că exiști, că ești copilul meu iubit. Mamina [manșeta paginii] Astăzi, 6 decembrie, zi de vizite: Maria, Irène și apoi Sab[ine] foarte, foarte nefericită, trădată fără menajamente, cum se întâmplă, când se întâmplă. Are să fie la Paris în jumătatea a doua a lui ianuarie. Cred că va fi primejdie Cinci; sunt aproape sigură. Ai grijă; cred că la o nouă aba tere și la
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
-ți faci viața, să te măriți, să ai copii, ca nicio dată să nu cunoști tragedia cumplitei mele izolări. Vreau să te știu fără complexe și îngenunchieri. De ce ești la Paris? De ce am făcut eu sacrificiul, ca să fim două ființe nefericite? Crede în imensa mea dragoste et puise dans cette affection ca în tr’un izvor nesecat. Fiecare suflu ți-l datorez și ți-l dau ție, îi măresc prețul pentru că tu trăiești, exiști, te gândești la mine. Mă cheamă Lina
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]