6,858 matches
-
fie mai puțin bine văzut de ruși: .... Rusia, din ce în ce mai puțin încredințată că va găsi în principele Bibescu o unealtă totdeauna ascultătoare, observă cu un ochi bănuitor direcția simpatiilor lui și se pregătește să-i provoace la trebuință greutăți serioase, stârnind nemulțumirile boierimii și a clerului. Atitudinea noului consul al Rusiei lasă să se întrevadă dispoziții cu totul deosebite de acelea de care era animat predecesorul său. Legat de cauza Domnului actual prin însuși rezultatul alegerii de la 1843 și printr-o lungă
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
procedare introduce o venalitate excesivă în toate ramurile ocârmuirii, cumpărătorii slujbelor înalte vânzând la rândul lor acele inferioare spre a reintra în banii cheltuiți și a mai realiza beneficii frumoase. Această procedură, aceste abuzuri au stârnit o opoziție și o nemulțumire generală din partea boierilor. ... Mă întrebam ce împrejurare putea să-l hotărască, în poziția lui înaltă, cu marea lui avere patrimonială și cu o listă civilă depășind cu mult trebuințele lui reale, să-și înstrăineze astfel spiritul unui popor, pe care
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
făcut ca d. Dașcov să rămână foarte nemulțumit de șederea sa în Iași... Mi se pare că Rusia s-a prins în propriile ei mreje; chinuind mereu această țară, menținând într-însa discordia, cele mai mari neorânduieli în ocârmuire și nemulțumirea împotriva autorității spre a face ca stăpânirea ei să devină dorită, sprijinind când un partid, când celălalt, fără a mai satisface vreodată nici una din reclamațiile cele mai întemeiate, aceste mijloace s-au întors împotriva ei și i-au atras animadversiunea
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
dintr-înșii care nu scăpară prin fugă fură arestați în somnul lor, parte din ei maltratați, alții desțărați peste Dunăre. Poporul, pe care nu știuseră să-l facă părtaș la mișcarea lor, rămase nepăsător. În Țara Românească, unde fierbeau aceleași nemulțumiri, mișcarea fu bine organizată, conducătorii ei îi asigurară concursul poporului și al unei părți din armată; ea avea de scop desființarea Regulamentului și înființarea unui regim constituțional, pe baze democratice. Bibescu abdică și în locu-i veni un guvern provizoriu, alcătuit
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
despre noul plan de studii ce-l alcătuise și am văzut că scopul lui de căpetenie, întemeind o educație națională, era totodată de a forma bărbați capabili să participe la afaceri și a face să dispară una din cauzele de nemulțumire ale Rusiei, care a văzut totdeauna cu neplăcere pe tinerii din Principate mergând să termine în Franța, o creștere de care prea puțini, de altmintrelea, au știut să profite. Dar ceea ce mi s-a părut mai remarcabil în tot ce
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
formelor asociative de tipul colhozurilor din U.R.S.S. În plan politic, încă din 1946, a fost eliminată orice formă de opoziție democratică. S-a constituit Direcția Securității Statului și s-a instaurat teroarea asupra populației, folosindu-se cu abilitate vechile nemulțumiri acumulate în perioada dintre războaie, cu deosebire în problemele etnice și confesionale. În ce-i privește pe „vlahi” s-au făcut unele încercări de rezolvare a drepturilor naționale, cu rezultate infime însă. De exemplu, în mai 1945, fruntași ai românilor
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de pretutindeni portretele lui Tito, determinândui pe occidentali să observe pentru întâia dată mai bine existența divergențelor dintre Belgrad și Moscova. Nici Uniunea Sovietică nu se lasă mai prejos, făcând publică încetarea negocierilor pentru semnarea acordului comercial sovietoiugoslav. Era limpede nemulțumirea lui Stalin și a celor din jurul său, care vedeau în aceste proiecte de federalizare o amenințare la adresa hegemoniei Moscovei, prin constituirea unui nou pol de putere. Atitudinea lui Tito contravenea politicii de atunci a Uniunii Sovietice, de întărire la maximum
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
La refuzul Belgradului de a răspunde pozitiv - era clar că se dorea o atitudine de forță - este lansată și a treia scrisoare, unde Partidul Comunist Iugoslav este acuzat de scindarea blocului comunist, de trădare și naționalism. Un alt motiv de nemulțumire pentru liderii comuniști sovietici era elaborarea de către guvernanții de la Belgrad a unui plan de dezvoltare economică independent de indicațiile venite de la Moscova, ceea ce a condus la o escaladare a tensiunii diplomatice. Într-una din scrisorile sale, adresată lui Stalin, conducătorul
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
cu o perfidie fără seamăn ” de către propagandă de la Belgrad. Vorbitorul arată că „politică internă fascista, ca și politica externă trădătoare” au generat o adevarată „prăpastie” între clasa conducătoare și restul cetățenilor. Situația economică din ce in ce mai gravă determina declanșarea diferitelor forme de nemulțumiri, inclusiv greve în rândul muncitorilor iugoslavi. În urmă cu un an „trădătorul Kardelj” declarase pe tonalități false falimentul „exploatării omului de către om.” Planul cincinal a suferit un eșec total, construirea socialismului nefiind decât o „palavrageala a lui Tito”. Contribuie la
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
ai fostelor partide burgheze și de oameni din anturajul lui Tito. Din cei 170 deputați numai trei sunt de origine muncitoreasca și niciunul nu este țăran. Nu numai la orașe, dar și la sate s-ar manifestă diferite forme de nemulțumire împotriva practicilor de „muncă voluntară” și a sistemului „colectărilor”. Personal, Tito a fost obligat să recunoască în campania electorală eșecul acestor modalități utilizate de regim, precum și rezultatele slabe din campania de însămânțări din primăvară respectivă. „Stăpânii angloamericani” au sperat să
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
inumane, iar salariile derizorii. Sub mască unor „fraze mincinoase” despre ocrotirea mamei, autoritățile duc o politică de izgonire a lor din producție. La Congresul al III-lea al Frontului Antifascist al Femeilor „unele oratoare și-au exprimat în termeni energici nemulțumirea în legătură cu condițiile grele de viață și au cerut lapte pentru copii”. Numeroase femei, unele cu vechime în Partidul Comunist, se află în închisori, unde „sunt schingiuite și torturate, lăsate fără ajutor medical, silite să sape și să astupe gropi în
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
al țărilor occidentale, chiar dacă propagandă orchestrata de la Moscova încerca din răsputeri să acrediteze contrariul, lucru vizibil și în presă Gorjului. Articolul „Oamenii muncii din Iugoslavia lupta împotriva clicii fasciste a lui Tito” încearcă să descrie, cu exemple, accentuarea stării de nemulțumire a cetățenilor de pește Dunăre. Aflăm, cu acest prilej, ca „în mină Ripan coboară zilnic numai două treimi din muncitori, iar în minele Mlava și Zlatovo, numărul celor ce refuză să lucreze ajunge până la 35 - 40% din cifra totală”. „Intensificarea
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
militare de instructaj”. Aceste declarații, consideră autorul articolului „Tito recunoaște rolul său josnic în planurile agresorilor americani”, confirmă „pregătirile pe care titoiștii le fac de mai multă vreme pentru aducerea unor trupe de ocupație americane, menite a susține regimul împotriva nemulțumirilor sporite ale populației”. În plus, „călâul popoarelor iugoslave nu a putut ascunde dificultățile economice rezultând din angrenarea acestei țări în cursa înarmărilor impuse de imperialiști”. Au fost lăsate la o parte multe inițiative economice, inclusiv construirea unei uzine de mașini
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de unde și afirmarea unei noi politici economice, cu accent pe mărfurile de consum și agricultură. Modul de aplicare s-a deosebit mult în interiorul blocului, cele mai multe schimbări realizânduse în Uniunea Sovietică. În Polonia și Ungaria au generat un adevărat val de nemulțumire, în restul țărilor, inclusiv în România, impactul a fost mai degrabă superficial. De altfel, liderii sovietici nu aveau intenția să permită fiecărui guvern satelit să introducă prea multe noutăți. Amendamente, corecții, concesii puteau desigur să apară, însă numai în măsura în care ele
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Această, în condițiile în care a fost menținut rolul central al Belgradului, nemulțumind oarecum Croația și Slovenia, contributoarele cele mai mari la bugetul federal, în condițiile în care sume importante erau alocate regiunilor sărace, precum Kosovo, pentru a diminua eventualele nemulțumiri. Temându-se de o eventuală recrudescenta a naționalismului albanez, Tito a mers mai departe, acordând prin aceeași Constituție din 1974, autonomie sporită provinciei Kosovo, în c adrul Republicii Socialiste Șerbia. Noul statut a fost precizat și de legile care se
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
uneori chiar o mulțumire interioară. Se ajunge în acest fel la "penitenciarizarea comportamentelor", la homo carceralus forme ale personalității exemplare, identificate total cu instituția, întîlnite la cadrele care nu mai pot părăsi pușcăria pentru un alt loc de muncă, deși nemulțumirile față de salariu sau de alte forme de recompensă sînt mari, precum și la deținuții care devin total inadaptați lumii libere, căutînd cu orice preț revenirea în închisoare. Însușirea unui limbaj corporal impus se face și prin vestimentația indivizilor. "Învelișul textil" are
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de deținuți cît și de cadre ("ăia care se țin de mînă") și menținute într-o poziție marginală, "comunitățile" sînt alimentate permanent cu personaje incomode, violente sau care pun în discuție ordinea instituțională. Acestor persoane li se inoculează ideea că nemulțumirile lor (exprimate uneori gălăgios sau violent) sînt manifestări ale unei boli psihice, care necesită îngrijirea atentă a unor psihologi grijulii și înțelegători. "Comunitățile" îndeplinesc funcția de neutralizare a violențelor și nemulțumirilor, împiedicînd crearea solidarității între deținuți prin extragerea din colectiv
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ordinea instituțională. Acestor persoane li se inoculează ideea că nemulțumirile lor (exprimate uneori gălăgios sau violent) sînt manifestări ale unei boli psihice, care necesită îngrijirea atentă a unor psihologi grijulii și înțelegători. "Comunitățile" îndeplinesc funcția de neutralizare a violențelor și nemulțumirilor, împiedicînd crearea solidarității între deținuți prin extragerea din colectiv a liderilor și personalităților puternice și etichetarea lor ca indivizi cu tulburări psihice. Această etichetare nu este făcută fățiș; deținuților li se spune că au șansa să-și exprime toate nemulțumirile
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
nemulțumirilor, împiedicînd crearea solidarității între deținuți prin extragerea din colectiv a liderilor și personalităților puternice și etichetarea lor ca indivizi cu tulburări psihice. Această etichetare nu este făcută fățiș; deținuților li se spune că au șansa să-și exprime toate nemulțumirile într-un cadru organizat și în fața unor specialiști valoroși, care pot contribui la schimbarea în bine a vieții carcerale. În spatele lor sînt însă lansate zvonuri că au devenit "sifoane", "jeturi", că "toarnă pe gușă" toate secretele la urechile cadrelor, fiind
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
răscoalele. Criminologii au demonstrat de mult că regulile produc proteste, din cauza conceptualizării diferenței ca delincvență, regulile fiind, în fapt, expresia legitimării autorității celor ce dețin puterea în penitenciar. Greva foamei este ritualul de protest prin care un individ își exprimă nemulțumirea față de încetineala cu care i se rezolvă situația juridică sau față de tratamentul arbitrar, care-i lezează demnitatea. Este remediul găsit pentru rezolvarea nefericirilor provocate de instituție, cu efecte deseori întîrziate, considerat ca un "șantaj" căruia nu i se acordă o
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
oportunitățile de evadare, iar pedepsele aplicate colegilor de celulă, pentru că nu au sesizat din timp acțiunea, au transferat o parte însemnată din atribuțiile de control în mîinile deținuților. Ritualurile contestatare grave sînt rare în penitenciarele românești, în ciuda stării cronice de nemulțumire. Grevele și acțiunile de protest sînt reprimate imediat, deoarece relatarea lor în presă atrage consecințe negative asupra întregului personal. Acțiunea recentă a tinerilor deținuți de la Craiova care s-au baricadat în celulă și și-au dat foc în semn de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
lansate că deținuții vor fi trimiși să lupte împotriva ungurilor care vor să ia Ardealul sau că s-a dat deja un decret de liberare, pe care Ministerul de Interne refuză să-l pună în aplicare au creat climatul de nemulțumire care a aprins scînteia revoltei din 1989. Interzicerea măsurilor de intervenție, chiar și a celor de mutare disciplinară în alte instituții a arestaților rebeli, a întărit ideea că revolta a fost stimulată de conducerea DGP. Întinderea ei pe o perioadă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
furtul unui telefon mobil. Din cauza înfrînării tuturor sentimentelor, ajunge să fie vlăguit, să se retragă în activități birocratice și rudimentare, devenind din ce în ce mai nemulțumit de politica superiorilor și de corupția generalizată ("unii iau cu buzunarele, alții cu camioanele" este expresia de nemulțumire utilizată de angajații inferiori din cele mai multe penitenciare). Al doilea tip de angajat este "carieristul", individ amabil, dar vanitos. Îi place să pară intelectual, vorbind în citate și maxime. Uneori hîtru sau șugubăț, deseori ironic, el intră în categoria prostului fudul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Din cauza inexistenței unor criterii clare de departajare a deținuților pe regimuri de pedeapsă, s-a ajuns în situația în care arestați deloc periculoși sînt obligați să suporte regimuri severe de detenție, în închisori de maximă siguranță, sporind și mai mult nemulțumirile și tensiunile interne și justificînd astfel în ochii autorităților necesitatea sporirii măsurilor de securitate. Este evident că măsurile de securitate exagerate din închisorile statelor foste comuniste sînt impuse nu de periculozitatea deținuților, ci de viziunea despre pedeapsă a autorităților și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
faptul că femeile părăsesc mai greu locul de muncă, se supun mai ușor ordinelor, reduc tensiunile din colectivele de deținuți și creează un climat mai plăcut printre angajați. Au fost încurajate angajările nevestelor și căsătoriile dintre cadre, în ideea stingerii nemulțumirilor salariaților și a creării unei mai puternice dependențe a lor de autoritățile centrale. Masivele angajări au adus în sistem personal slab calificat. Angajații civili cu studii superioare (psihologi, sociologi, asistenți sociali, medici, juriști) au venit în special de la facultăți particulare
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]