5,053 matches
-
-i lipsesc manuscrise; intră în panică de parcă cel care le-a luat s-ar afla acum în casă; cu multă precauție formează un număr de telefon) Alo... (în șoaptă) eu sînt... da' vorbește încet... și eu... da... 12. TABLOUL VIII Omagiu lui Bulat Okudjava* (O pompă de benzină; o bară metalică susținută de doi piloni; Ea 1, deja venită, se plimbă calm, privește pompa, apasă pe o manetă care provoacă zgomote ruginite; apare El 1, care are o pălărie pe cap
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ieșean 9 MAȘINA DE VÎNT premieră absolută 9 Din cronici 9 Părerea autorului 9 TABLOUL 1 9 TABLOUL II 9 TABLOUL III 9 TABLOUL IV 9 TABLOUL V 9 TABLOUL VI Al doilea avertisment 9 TABLOUL VII 9 TABLOUL VIII Omagiu lui Bulat Okudjava 9 TABLOUL IX 9 TABLOUL X Al treilea avertisment 9 TABLOUL XI 9 TABLOUL XII 9 TABLOUL XIII 9 TABLOUL XIV 9 Cavou bar Măștile absurdului 9 Păreri și păreri... 9 PARTEA ÎNTÎI 9 PARTEA A DOUA
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
literatură mai ales la modul nostalgic. Nostalgia este singurul pat germinativ al literaturii, dincolo de ceea ce scriem ca literatură - care poate fi cinică, absurdă, veristă, mizerabilistă, autobiografistă, etc.A vorbi nostalgic despre literatură Înseamnă a rememora literatura canonică, a-i aduce omagiul recunoscînd În același timp că așa nu se mai poate scrie. Înseamnă apoi a constata lucid că sistemul de consum subordonează literatura imaginii fără a o distruge, schimbînd-o Însă - dar asta nu e ceva nou În istoria literaturii. Este exact
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
a fi”: “CÎnd te joci cu focul nu trebuie să te temi că-ți arzi degetele, așa că l-am ars pe tînărul acela. și m-am bucurat În mine de această grozăvie”. Iar existența dăinuie În nesupunere și rebeliune: Ca omagiu adus Evei, mă duceam, goală sub cămașa de noapte, la biserică, să ascult predicile meschine ale unor preoți plicticoși” (Eva, numele “tîrfei respectuoase” care o scotea pe Irène la restaurant). Justificarea scrisului derivă din etica panică, desprinsa atît dintr-un
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
literatură de avangardă Într-o perioadă În care litera scrisă putea fi considerată ca purtînd o plusvaloare politică, În care fiecare dire promitea și devenea de fapt un faire, s-a Încheiat În 2001, anul morții legendarului editor Jerome Lindon. Omagiul pe care i-l aduce Jean Echenoz În récit-ul omonim este prima autoficțiune pe care o semnează unul dintre cei mai sobri romancieri francezi de astăzi. Jérôme Lindon viza un public pe care și l-a atras Între 1948 și
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
a arhitecturii, sculpturii și picturii moderne. Pătratul și cubul se află în armonie cu această tendință. Printre numeroasele exemple din pictura modernă, o comparație rapidă între operele lui Joseph Albers și Piet Mondrian ar putea fi instructivă. Seria lui Albers Omagiul pătratului oferă o soluție mai tradițională, întrucât explorează rolul gravitației pe un domeniu al greutății suspendate. Centricitatea formei pătrate determină compoziția lui Albers, care se limitează la folosirea în exclusivitate a acesteia. Dacă, pe lângă folosirea aceleiași forme, pătratele ar fi
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
o astfel de constrângere. Nici o direcție nu se distinge asemenea verticalei. Vectorul orizontal principal al clădirii este liber să indice orice direcție. El poate fi orientat către centrul orașului, poate fi paralel cu un râu sau poate să aducă un omagiu religios estului, de unde răsare soarele. Dacă planul are compoziția adecvată structurii rețelei, după cum cer regulile elevației, o face numai și numai pentru propria ordine interioară. Străzile unui oraș modern sunt repartizate într-o rețea planificată, în timp ce o hartă a unui
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
universitar la Iași și București, ministru al Învățământului (1932-1933), membru al Academiei Române din 1919 și președinte al acesteia (1944-1946), membru al mai multor academii și institute de sociologie din străinătate, activitatea lui Dimitrie Gusti a rămas elocventă în memoria cunoscătorilor. Omagiul adus academicianului și sociologului Dimitrie Gusti a fost marcat de Academia Română prin ample manifestări. Pe 23 februarie 2005, în Amfiteatrul „Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române au fost rostite alocuțiuni ale unor figuri marcante ale societății românești. Astfel, cuvântul de deschidere
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de prof. Cătălin Zamfir, membru corespondent al Academiei Române, directorul Institutului de Cercetare a Calității Vieții, prof. Ilie Bădescu, directorul Institutului de Sociologie al Academiei Române, acad. Eugen Simion, președintele Academiei Române, acad. Florin Gheorghe Filip, vicepreședintele Academiei Române. Fiecare vorbitor a adus un omagiu activității și omului Dimitrie Gusti, trecând în revistă cele mai importante evenimente și realizări ale carierei sale. Școala sociologică fondată de Gusti a marcat sociologia românească prin studiile monografice realizate de acesta între anii 1925 și 1948 în satele românești
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
alternat cu cea senină pînă în ziua funeraliilor: „Vreme rece, cu cer mai mult noros... ploi intermitente... vînt moderat...” La mormînt, Miron Radu Paraschivescu a spus, uzînd de retorică: „A murit pe acestă vreme de primăvară ploioasă ce pare un omagiu al naturii care îl plînge cu ploile ei odată cu lacrimile noastre”.5 ) însă lacrimile după Bacovia n-au fost prea multe, fapt care se vede în spațiile acordate necrologului și reportajului de la înmormîntare în principalul ziar al epocii, „Scînteia”: cam
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Ateneului» lui Bacovia”, spuneam cu toții. Problema raportării la Tabacaru părea (cred că și mie mi s-a părut), în euforia începutului, secundară. Odată pornite așa, lucrurile n-au mai putut fi ușor corectate, deși odată redacția a anunțat: „Ca un omagiu permanent, începînd cu acest număr (9/1966), revista noastră va purta sub titlu numele primilor ei fondatori: George Bacovia și Grigore Tabacaru.” 1) Dar nu s-a făcut asta. Cazul e tipic pentru inerțiile și paradoxurile epocii, una deopotrivă rigidă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Prezența poetului” în ,,Contemporanul”, nr. 22, 31 mai 1957, p. 3. 6. ,,Scînteia”, 26, nr. 3 913, 23 mai 1957, p. 4. 7. ,,Gînduri despre Bacovia”, în ,,Steagul roșu”, nr. 1513, 3 decembrie 1957, p. 2. O consimțire vinovată 1. ,,Omagiu”, în ,,Ateneu”, 3, nr. 9, septembrie 1966, p. 2. 2. Pentru Gr. Tabacaru s-au organizat simpozioane în 1971, 1973 și 1983. Lucrările celui din 1973 au fost publicate în volumul Grigore Tabacaru - o viață închinată școlii și culturii romînești
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
abia-nțelese, pline de-nțelesuri38. Desigur că și aici s-a referit la răsăritul său, tot ca poet. Doar se spune că la Ipotești a răsărit Luceafărul poeziei românești. PRIMELE LICĂRIRI IPOTEȘTENE N MEMORIA LUI EMINESCU În volumul festiv, cu titlul Omagiu lui Mihail Eminescu, pregătit la Galați, în 1909, datorită investigațiilor făcute de Corneliu Botez, au fost adunate, pentru prima dată, cele patru fotografii ale poetului, alături de portretele părinților, ale fraților și surorilor sale. În ceea ce privește Ipoteștiul, în afară de paginile despre familia Eminovici
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pag. 124. 6. IDEM, Ibidem, vol. IV, pag. 276. 7. IDEM, Ibidem, vol. IV, pag. 277. 8. FĂNICĂ N. GHEORGHE, Popasuri în timp..., București, 1972, pag. 11. 9. TITU MAIORESCU, Critice III, Socec, 1931 pag. 121-122. 10. COMITETUL COMEMORĂRII GALAȚI, Omagiu lui Mihail Eminescu, București, Socec, 1909, pag. 47. 11. Ibidem, pag. 42. 12. G. CĂLINESCU, op. cit., pag. 39. 13. ARTUR GOROVEI, Monografia orașului Botoșani, 1926, pag. 385-386. 14. ARHIVELE STATULUI IAȘI, Tr. 1346, opisul 1528, dosarul 136/1850, intitulat: "Dum-lui
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
195. 18. IACOB NEGRUZZI, Amintiri din Junimea, Bibl. pt toți nr. 608, anul 1970, pag. 373. 19. DR. ION NICA, Eminescu structura somato-psihica, București, 1972, pag. 18. 20. I. E. TOROUȚIU, op. cit., vol. IV, pag. 279. 21. CORNELIU BOTEZ, în Omagiu, 1909, pag. 41-46. 22. I. E. TOROUȚIU, op. cit., vol. IV, pag. 311, nota 263. 23. LECA MORARIU, Data și locul nașterii lui Eminescu, în "Revista Moldovei", Anul II, nr. 9, 1 ian. 1923, pag. 13-21. idem, Note pentru o monografie
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
se mai cere făcută. Alisida de aur, care de la Paraschiva Iurașcu a trecut la gîtul Ralucăi Eminovici, o găsim apreciată de Gh. Eminovici numai cu 33 galbeni, iar fiul său, căpitanul Matei, a scris că făcea vreo 150-200 galbeni!! (Vezi Omagiu, 1909, pag. 150). La 8 ghenarie, 1851, Raluca Eminovici a depus acest "izvod", la judecătoria Ținutului Botoșani 48, dar fără folos! Dacă judecătorii n-au putut-o crede cînd ea stăruia pentru asigurarea celor 1400 galbeni, pe care ea îi
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
nu plece de-acasă tot așa cum venise, mai promițînd pe deasupra și alți bani, poate mai tîrziu, cînd părinții vor primi adresa lui din Blaj. Trecerea discretă pe la mormîntul Casandrei, pe care crescuse iarba, i-a inspirat cîteva versuri de pios omagiu: "Colo-n cimitiru cu cruci risipite Te plimbă adesea cu gînduri uimite Alege-ți o cruce, alege-un mormînt Și zi: aici doarme amorul meu sfînt; Și cîntă la capu-i și cîntă mereu: Dormi dulce și dusă, tu, sufletul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pentru eliberarea actului de înmormîntare 257. Despre cauza morții, s-a spus, "cu probabilitate", că ar fi fost paralizia pulmonară. Mai de crezut este cauza data de Corneliu Botez: "Afecțiune genito urinară, de care bătrînul suferea de mai mult timp". (Omagiu, pag. 33.). Această cauză rezulta și din mărturia lui Dumitru Gireadă, care locuia peste drum de Eminovici. Eminovici o murit în casa din ogradă, în fosta odaie a copiilor, pe o saltea de paie putrezite, din cauza incontinenței urinare. Prin acele
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
1764, opis 2013, dosarul 4513, fila 1176. 4. Arhivele Statului Iași, Fondul Comitetului Central de Inspecțiune școlară grupa pensionate, dosarele 42/1852, 43/1856, 44/1860. 5. Arhivele Statului Iași, Tr. 1764, opis 2013, dosarul 4517, fila 1158. 6. Vezi Omagiu lui Mihail Eminescu, București, 1909, pag. 48. 7. Citat de AUGUSTIN Z. N. POP, în Eminescu și Bucovina, Cernăuți, 1943, pag. 587, nota 4. 8. RADU SBIERA, Amintiri despre Eminescu, în "Almanahul literar" pe anul 1903, Cernăuți, 1903, pag. 102
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
15. Vezi Certificatele de școlaritate, în Eminescu și Bucovina, pag. 108-115 și apoi pag. 155-156 și 208-209. 16. LECA MORARIU, ibidem, pag. 159. 17. AUGUSTIN Z. N. POP, Contribuții documentare,.,, pag, 279. 18. Eminescu și Bucovina (citat), pag. 205. 19. Omagiu lui Mihail Eminescu, București, 1909, pag. 48. 20. D. VATAMANIUC, Ilie Eminovici, în Caietele Eminescu II, București, 1974, pag. 176-194. 21. IDEM, Gh. Eminovici, Ibidem, vol. III, București, 1975, pag. 156-163. 22. Eminescu și Bucovina (citat), pag. 14-15. 23. LECA
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
176-194. 21. IDEM, Gh. Eminovici, Ibidem, vol. III, București, 1975, pag. 156-163. 22. Eminescu și Bucovina (citat), pag. 14-15. 23. LECA MORARIU, Note pentru o monografie, în vol. Eminescu și Bucovina, op. cit., pag. 156. 24. IDEM, ibidem, pag. 163. 25. Omagiu lui Mihail Eminescu, 1909, pag. 49-53. 26. CORNELIU BOTEZ, în Omagiu (citat), pag. 54, 55. 27. T. V. ȘTEFANELLI, op. cit., în volumul Eminescu și Bucovina, (citat) pag. 114. LECA MORARIU, ibidem, pag. 165. 28. "Progresul" anul I, nr. 7, luni
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
156-163. 22. Eminescu și Bucovina (citat), pag. 14-15. 23. LECA MORARIU, Note pentru o monografie, în vol. Eminescu și Bucovina, op. cit., pag. 156. 24. IDEM, ibidem, pag. 163. 25. Omagiu lui Mihail Eminescu, 1909, pag. 49-53. 26. CORNELIU BOTEZ, în Omagiu (citat), pag. 54, 55. 27. T. V. ȘTEFANELLI, op. cit., în volumul Eminescu și Bucovina, (citat) pag. 114. LECA MORARIU, ibidem, pag. 165. 28. "Progresul" anul I, nr. 7, luni 11 martie 1863 (Foaia publicațiilor oficiale din resortul Curții de Apel
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
417. 239. I. CREȚU, op. cit., pag. 348; G. MUNTEANU, Hyperion, I, pag. 301. 240. AUGUSTIN Z. N. POP, Contribuții documentare, pag. 71. 241. Fotocopia, în volumul Doctorului ION NICA, Eminescu Structura somato-psihică, la sfîrșitul volumului citat. 242. ION SLAVICI, în Omagiul lui Mihai Eminescu (1909), Socec., pag. 19-20. 243. I. E. TOROUȚIU, op. cit., vol. IV, pag. 272. 244. A doua zi, la 18 iunie 1883, i-a apărut în "Timpul", articolul său " În fața lui Ștefan cel Mare". Vezi M. EMINESCU, Opera politică
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Volumul Profil eminescian, Deva, 1973, pag. 151. 251. GEORGE MUNTEANU, op. cit. pag. 307. 252. GEORGE MUNTEAN, Revista de istorie și teorie literară, Tomul 13, 1964, nr. 3-4, pag. 754. 253. I. E. TOROUȚIU, op, cit., vol. IV, pag. 185. 254. Omagiu lui Mihail Eminescu, București, Socec., 1909, pag. 197-198. 255. Vezi scrisoarea Clarei Maiorescu, către cumnata ei, Emilia Humpel, în "Convorbiri literare", pe ianuarie-mai, 1937, pag. 21. 256. I. E. TOROUȚIU, op. cit., vol. IV, pag. 185. 257. O copie corectă, la
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Emilia Humpel, în "Convorbiri literare", pe ianuarie-mai, 1937, pag. 21. 256. I. E. TOROUȚIU, op. cit., vol. IV, pag. 185. 257. O copie corectă, la AUGUSTIN Z. N. POP, în Contribuții documentare, pag. 93-94. În copia scoasă de CORNELIU BOTEZ, pentru Omagiu, pag. 33, data morții e greșită. În loc de 8 ianuarie, el a pus, din fugă, 19 martie, 1884, pe care LECA MORARIU a considerat-o corectă, în "Glasul Bucovinei", anul V, 1922, nr. 1 pag. 156 și, astfel, greșeala a circulat
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]