18,249 matches
-
intra în circuitul mental pentru procesare, este reevaluata, este percepută din alt punct de vedere. “O hartă este cel mai simplu și mai elegant mod de prezentare a datelor variabile pe o suprafata. Este un model bidimensional pe care mintea omenească îl recunoaște și îl înțelege cu ușurință, si care oferă informații calitative și cantitative” (T.A. Margerison, „Computers and the renaissance of cartography, London, 1976, pag. 3). “O abstractizare a trăsăturilor esențiale a unei țări. Ajutorul neprețuit pentru o călătorie
Mirela Teodorescu: Trezeşte Banii din Viaţa Ta! () [Corola-blog/BlogPost/339459_a_340788]
-
neprețuit pentru o călătorie mentală care ofera mai multe informații decât călătoria propriu-zisă” (R.G. Collingwood, „Speculum mentis, or the map knowledge” Oxford, 1924, pag. 309). “Reprezentarea grafică care facilitează înțelegerea spațială a lucrurilor, conceptelor, condițiilor, proceselor și evenimentelor din lumea omenească„. reprezintă hartă mentală.(J.B. Harley, David Woodward, „The history of cartography”, i, Chicago, 1987, pag. xvi). Această hartă mentală este alcătuită din convingeri, atitudine acțiune. Primul pas care trebuie făcut atunci când ai informație este de a conștientiza că ai ceva
Mirela Teodorescu: Trezeşte Banii din Viaţa Ta! () [Corola-blog/BlogPost/339459_a_340788]
-
toate stelele-au pierit; Timpul mort și-ntinde trupul și devine vecinicie, Căci nimic nu se întâmplă în întinderea pustie, Și în noaptea neființii totul cade, totul tace, Căci în sine împăcată reîncep-eterna pace... Începând la talpa însăși a mulțimii omenești Și suind în susul scării pân’ la frunțile crăiești, De a vieții lor enigmă îi vedem pe toți munciți, Făr-a ști să spunem care ar fi mai nenorociți... Unul e în toți, tot astfel precum una e în toate, De asupra
Mihai EMINESCU (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889). Poet național și universal () [Corola-blog/BlogPost/339456_a_340785]
-
ridică cine poate, Pe când alții stând în umbră și cu inima smerită Neștiuți se pierd în taină ca și spuma nezărită - Ce-o să-i pese soartei oarbe ce vor ei sau ce gândesc?... Ca și vântu-n valuri trece peste traiul omenesc. Fericească-l scriitorii, toată lumea recunoască-l... Ce-o să aibă din acestea pentru el, bătrânul dascăl? Nemurire, se va zice. Este drept că viața-ntreagă, Ca și iedera de-un arbor, de-o idee i se leagă. „De-oi muri - își
Mihai EMINESCU (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889). Poet național și universal () [Corola-blog/BlogPost/339456_a_340785]
-
a operelor de cea mai înalta calitate, a operelor, teoriilor, conceptelor ce aduc noutate, îmbunătațire, reorganizare a valorilor, axiologic vorbind. Filosofia, explicând lumea prin valori logice, dar și tot ce are tendința de a o și tranforma, conform unor idealuri omenești etice. Filosofia arata cum se naște, cum evolueaza realitatea și apoi valoarea tuturor schimbărilor și transformărilor ei. Filosofia este “cercetarea valorilor celor mai înalte atât teoretice cât și practice“ (Petre Andrei, Filosofia valorii, Prefață de Dimitrie Gusti, Fundația Regelui Mihai
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
în aparență impersonale și cât mai precise, științifice cu putință, și răspunsuri, urmărind cu seriozitate pedantă, o similară precizie. După unele comentarii, înțelesul cărții, afirmarea posibilității de comunicare, de comuniune (fie că o interpretăm ca având loc între două ființe omenești pur și simplu, fie că îi atribuim sensurile mai adânci ale reuniunii între principiul patern și cel filial pe care le-ar reprezenta cele două personaje centrale) se produce aici, acasă la Bloom, celebrarea acestei conjuncții sufletești s-ar infaptui
James Joyce – Ulise. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339466_a_340795]
-
se întrebe dacă viziunea scriitorului, care a încredințat finalul cărtii sale acestei figuri, nu e la urma urmelor, de condamnare și mai aspră nu numai a tarelor morale ale contemporanilor săi, ci și chiar de infirmare a posibilităților de recuperare omenească pe care s-ar părea ca o susține întreaga carte prin încercarile repetate de a stabili o comunicare și o valorificare a constanțelor omenești.Mai multă dreptate au, desigur, cei care văd în monologul final, cu toate impulsivitățile și incoerențele
James Joyce – Ulise. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339466_a_340795]
-
numai a tarelor morale ale contemporanilor săi, ci și chiar de infirmare a posibilităților de recuperare omenească pe care s-ar părea ca o susține întreaga carte prin încercarile repetate de a stabili o comunicare și o valorificare a constanțelor omenești.Mai multă dreptate au, desigur, cei care văd în monologul final, cu toate impulsivitățile și incoerențele lui superficiale, o afirmare a principiului vital însuși, și în figura lui Molly Bloom o întruchipare a fortți telurice, Geea, a pământului care accepta
James Joyce – Ulise. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339466_a_340795]
-
axiologic: „În viziunea mea, subliniază eseistul, o societate cu oameni normali ar fi aceea în care majoritatea ar duce o viață bazată pe valori” (p. 268). O societate normală este o societate a oamenilor de caracter. În mod natural, sufletul omenesc are două nevoi fundamentale: „nevoia de independență și nevoia de intimitate”. Aceste nevoi sunt satisfăcute prin libertate. Ca și celelalte valori existențiale centrale, libertatea nu se obține direct, ci mediat. Libertatea și fericirea se dobândesc prin realizarea unor valori intermediare
Flaviu George Predescu: Nu există libertate de unul singur, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339528_a_340857]
-
imaginează trecerea prin cele patru anotimpuri: Primăvara - Floralia, Vara - Iubitor, Toamna - Melanholia, Iarna - Ultima Thule, ca anotimpuri ale sufletului. Fiecărui anotimp liric îi sunt consacrate 33 de poeme, cifră corespuzătoare unui cod ocult,cunoscut de inițiații lumii. Cartea sondează abisul omenescului, așteptările, regretul, încrederea și neîncrederea, devenirea pașilor încărunțiți, într-un cuvânt, o radiografie a ceea ce suntem, de fapt: egali în moarte! „Etern călător pe o boabă de rouă minunea se-ntâmplă: mor amintirile, umbra cuvintelor niciodată. Aum!” În Evanghelia Cerului
RADIOGRAFII LIRICE. Cronică, de Prof. Dr Nicoleta Milea () [Corola-blog/BlogPost/339489_a_340818]
-
pe termen lung, acest adevăr ultim.” In discursul ținut cu prilejul decernării Premiului Nobel, Bellow spune: „Există, într-adevăr, o imensă și dureroasă nevoie de o explicație mai largă, mai flexibilă, mai completă, mai coerentă a ceea ce suntem noi, ființele omenești: cine suntem și care este sensul vieții? în centrul preocupărilor umanității stă lupta pe care o duce omul împotriva dezumanizării, pentru stăpânirea deplină a sufletului propriu”. Dar Saul Bellow nu este un antropolog cultural rece, conectat la un intelectualism sec
Saul Bellow: Darul lui Humboldt, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339539_a_340868]
-
la nuanțele psihologice ale interacțiunii sociale, pe de alta, un reportaj ce nu pierde mulți pași din cei care se cer a fi marcați într-un ghid turistic. Concordanța, integrarea și convergența acestora o dă cerul înalt al spiritualității și omenescului, al împăcării sub cele două forme ale sale: împăcarea cu ceilalți și împăcarea cu sine. Împăcarea cu ceilalți este examinată în construcția socială. Aici se impune onorarea unor exigențe de a explicita temeiurile, de a justifica pozițiile și de a
CONSTANTIN PĂDUREANU: Experienţa împăcării, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339562_a_340891]
-
traume”. Ea viețuiește în aerul „toxic al unei istorii nenorocite” și în cadrul unei „psihologii (...) ostile”. Are „temperatură” și „semne clinice”, prezintă „simptome” sau „agonizează”, manifestă câte „un puseu de vitalitate”. Întrucât nu ar putea exista fără întreaga bogăție a sufletului omenesc, iar „această bogăție este condiționată de consimțirea în fantasmă, în minciună și în mit” , ființa literaturii este sensibilă la mituri și iluzii. În studiul nostru „Comunicare jurnalistică negativă” (București, Editura Academiei Române, 2006) arătam că persuasiunea este un demers în tehnologia
Eugen Negrici: Cum se văd aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339623_a_340952]
-
prezintă „simptome” (p. 177) sau agonizează . Ei i se atribuie calitatea de „remediu, leac” (p. 28) și manifestă câte un „puseu de vitalitate” (p. 44). 12. Mit și iluzie. Întrucât literatura „nu ar putea exista fără întreaga bogăție a sufletului omenesc”, iar „această bogăție este condiționată de consimțirea în fantasmă, în minciună și în mit, s.n.” (p. 278), ființa literaturii este sensibilă la mituri și iluzii. În studiul nostru „Ștefan Vlăduțescu. Comunicare jurnalistică negativă” (București, Editura Academiei Române, 2006, p. 8) arătam
EUGEN NEGRICI: Lecţia de anatomie pentru iluziile literaturii române – cum să vedem aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339624_a_340953]
-
de la normele creștine, pentru că omul, prin natura lui și prin moștenirea păcatului protopărinților, are înscrisă în el, încălcarea Legilor, a poruncilor Dumnezeiești. Adept al carității creștine, Florin Jianu înțelege să facă binele în tăcere, fără a aștepta recunoștință și răsplată omenească: „Un pumn de corcodușe de adun / Și le aduc Bisericii, odoare - / Se naște iar Iisus, într-un cătun, / Pentru săracii care n-au mâncare - // O mână de bomboane, pe jertfelnic, / De pot să duc, e semn că încă poate / Să
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
povețe, ci chiar și sufletului său îi oferă anumite învățături, mai ales, de a fi răbdător în suferință, în poemul care poartă titlul: “Învățături către sufletul meu”. Tonul voit retoric al unor poeme reclamă nevoia de meditație adâncă asupra rosturilor omenești și cerești. Autorul își adresează unele întrebări sau se adresează divinității, tocmai pentru ca și noi să ne trezim din starea de lâncezeală și amorțire în care ne găsim. Fie că e vorba de distihuri, catrene, strofe de cinci versuri ori
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
cărămizi la edificiul sufletesc propriu sau la edificarea celorlalți. Poezia lui Liviu Jianu are multiple nuanțe și înțelesuri și, cu cât înaintezi în lectură, ea se dezvăluie, ori dimpotrivă, se acoperă cu văluri tainice care sporesc misterul. O anume înțelegere omenească, o îngăduință, o bunătate nemărginită și un fel de măreție a smereniei caracterizează întreaga lirică a acestui original poet al zilelor noastre, prea puțin preocupat de falsele măreții și străluciri artificiale care atrag și ispitesc lumea contemporană. O idee interesantă
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
cinstirea voievozilor martiri ai neamului este cântată de autor cu mare patos, în poemul, care e un imn perfect, închinat lui Constantin Brâncoveanu: „Ne spune, Brâncovene, ne spune, Constantine“ - versuri memorabile care exultă virtutea credinței, în pofida oricărei împotriviri și suferințe omenești: „Poporul de își cere fărâma lui de bine, / Sub masa Europei, să aibă loc de câine - / Ne spune Brâncovene, ne spune Constantine: De pierdem, veșnic, totul ... Credința ne rămâne - // Pe cruce de e astăzi, întreaga calicime, / Ți oasele, și pielea
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
trebuie să ne cinstim sfinții, eroii și înaintașii; viitorul copiilor este incert; oamenii și-au pierdut demult speranța; tinerii care s-au jertfit în decembrie 1989 au mers la moarte pentru o viață mai bună, însă realitatea contrazice aceste sacrificii omenești, de Sărbători trebuie să dovedim iertare și înțelegere pentru semeni, ș.a. Ultimele poeme sunt prilejuite de Cenaclul “Flacăra” ajuns la Craiova și sunt dedicate, așa cum am mai precizat, poetului Adrian Păunescu. Întregul volum reflectă simțămintele unui poet cu adevărat remarcabil
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
pentru ținuta grafică. Romanul dezvăluie o gândire lucidă, profundă și o nepărtinitoare analiză a parcursului unui tânăr în căutarea definirii de sine. Aparent fără un „ceva” anume, în care întâmplări obișnuite, intercalate cu reflecții pe teme diverse, potențate de porniri omenești, sunt înfățișate în lumina proprie. Fără înflorituri obositoare. Structurată în 40 de fragmente, plasate în secvențe de timp apropiate, cartea pornește pe urmele unui tânăr, student în anul II la Facultatea de Litere, an când intră în contact cu clasa
Dan Ionescu: Scrisul umbrei sau umbra scrisului () [Corola-blog/BlogPost/339690_a_341019]
-
alte lumi derivă din posibilitatea înnăscută de a zidi în mod trainic: „Sunt și zidar de tari zidiri”. De la cunoașterea foarte bine a spațiului familiar, a întregului pe care-l susține uscatul, ajungem la cercetarea mediului acvatic, impropriu, mobil ca omenescul gând, făurindu-ne, mai întâi, nave, apoi, mecanisme de sondare a profundului marin. Mitul lui Iona, al chitului care l-a înghițit, o imprudență plătită, a pus în gardă asupra amenințărilor necunoscutului. Trepte în cunoaștere, navele au în plutire trăinicia
CRIŞU DASCĂLU: A înțelege altfel sinele, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339689_a_341018]
-
care vor fi judecați părinții care nu-și cresc copiii în frica și certarea Domnului, și alte povești care au un singur defect calitativ: s-au scris cu vieți. Și au un critic mai mult ca absent în peisajul paranoiei omenești: pe Dumnezeu. Mitropolitul Antonie Plămădeală și-a întrebat odată frații de credință: dacă ați întâlni vreodată un om care s-a întors din moarte, ce l-ați întreba ? Părintele Cleopa a răspuns: “L-aș întreba: <<Ce să fac ?>>” Viu pe
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339687_a_341016]
-
în mână, să mă pot apăra”, a explicat el scena pentru Digi24. Spune că nu se consideră un erou, așa cum a fost descris de presă. „Sunt doar un simplu om, nu sunt un erou, am făcut asta și cred că omenesc ar fi trebuit să facă orice om chestia asta. Chiar dacă, poate, o fi considerată o nebunie, dar în momentul ăla, sincer, nu știu. Mixurile acestea de sentimente m-au făcut să iau această inițiativă”, a spus Florin Morariu.
Florin Morariu schimbă discursul presei britanice: „Românul-erou!” () [Corola-blog/BlogPost/339051_a_340380]
-
mai mereu în urma unor revoluții tehnologice. Președintele și fondatorul Forumului Eonomic Mondial, Klaus Schwab, susține că astăzi suntem în pragul celei de-a patra revoluții industriale, o revoluție care va schimba nu numai societatea și economia, ci însăși esența naturii omenești. Mai mult, caracteristicile acestei noi revoluții industriale o diferențiază profund de celelalte. Primul motiv ține de viteza de propagare: suntem martorii unei revoluții în timp real. Totodată, impactul său va fi unul greu de evaluat. Aproximativ 47% din actualele locuri
Lumea se schimbă sub ochii noştri. Cât de pregătită este România? () [Corola-blog/BlogPost/339069_a_340398]
-
în vreme ce noi știm că ei sînt aici!”. „Bine gîndit. Ssst!”, șuieră Oțel. „Mergi ghemuit, se pare că ajungem la ceva”. Mecaniscoadele clămpănitoare pătrunseră zornăind într-o încăpere enormă, săpată în rocă masivă și plină de felurite mașini ucigașe. Singura ființă omenească, dacă putea fi numit așa, era operatorul larșnic, ale cărui degete corupte țîșniră spre declanșatoare îndată ce-i localiză pe intruși. N-avea însă nici o șansă; razele țîșnite simultan din cele două dezintegratoare îl transformară în mai puțin de o milisecundă
Șobolanii Spațiului () [Corola-blog/BlogPost/339002_a_340331]