8,467 matches
-
Slănicel, fost sat din comuna Cireșoaia, situat pe cursul mijlociu al râului Slănic. Stațiunea a fost declarată de interes național. Întâia atestare documentară datează de la 26 ianuarie 1824, când, într-o poruncă a domnitorului Ioan Sandu Sturza, se vorbește de “pârâul Slănicului”. În 1831 este menționată Valea Slănicului, în 1833, Slănicul, în 1838, postul de graniță, iar în 1848, stabilimentul balnear, în 1857 Băile Slănic. Localitatea a mai inclus, începând cu 1876, La Biserică, Slănicel, Satul Nou și Cerdacul. Ulterioare atestări
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
n. pers. Stețco (existent și azi ca nume de familie în Maramureș) care, pentru ușurarea pronunțării, a devenit Tețco și a fost redat în actele administrative prin Tesco + suf. -anu (pl.). TARGU OCNA, oraș situat în Depresiunea Cașin, la confluența pârâului Vâlcica cu râul Trotuș, la 14 km. de Onești. Ca și alte localități din Valea Trotușului, a purtat inițial numele de Stoenești, pentru ca următoarele atestări documentare să oficializeze alte nume topice, dar toate legate de existența ocnei de sare. Așa
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
poloneză, rusă, cehă și slovenă), în cel al lui Scriban găsim adevărata etimologie: ap. bahnò « loc mlăștinos, smârc » d. ucr. bagno (pronunțat bahno ). Atât apelativul bahnă, cât și toponimul Bahna sunt cunoscute în special în Moldova, Bucovina și Maramureș. BOLOVĂNIȘ, pârâu, afluent pe dreapta al Trotușului, de lângă satul Făget, care izvorăște de sub vârful Oronias (Munții Ciuc) și are o lungime de 8 km. Et.: ap. bolovan (care are și varianta bolohan, întâlnit ca nume de loc și nume de familie, în
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
schit sau adăpostul unui călugăr pustnic. Et.: ap. călugăr (articulat numai în cazul toponimelor) d. sl. kalugerŭ (la rândul său, acesta provine din greacă). Toponime precum Călugărul (Luizi), Călugăra și Călugăreni există și în alte arii geografice din România. CĂRPINIȘ, pârâu din Gura Văii, în partea de nord, care traversează o pădure de carpen, ceea ce explică lesne originea numelui de loc, legat de vegetația terenului. Et.: ap. carpen d. lat. carpinus + suf. colectiv -iș. CEAÌR, pășune pe teritoriul comunei Căiuți, alături de
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
se leagă, deopotrivă, de natura terenului și de termenul pogon (unitate de măsură pentru terenul arabil). Et.: ap. deal d. slv. delŭ + ap. pogon (în genitiv) d. bg. pogon. DEALUL SĂLIȘTEI, deal în nord - vestul satului Capăta, aflat în vecinătatea pârâului cu același nume. Se crede că pe acest deal ar fi existat o vatră de sat și asta explică toponimul compus în discuție. Et.: ap. deal + ap. săliște ( siliște ) d. vsl. selište (Candrea - Adamescu, Lazăr Șăineanu, August Scriban). Și Săliște
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
tc. mangal (azi, acest apelativ e pe cale de dispariție). FUMĂRIE, teren situat în nord-vestul satului Rădeana, care este acoperit de fumul care rezultă din arderea reziduurilor de la Combinatul din Borzești. Et.: ap. fum d. lat. fumus + sufixul colectiv -ărie. GEAMĂNA, pârâu, afluent al Tazlăului, care izvorăște de sub Cracul Geamăna din munții Goșmanu. Are o lungime de 10 km. Et.: ap. geamăn d. lat. geminus + art. hot. a (pentru feminin). LA VÈLNIȚĂ, poiană pe dreapta drumului care duce la pădure. Pe acest
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
origine o metaforă, fiindcă era determinat de forma oronimului respectiv, asemănătoare cu cea a unui ou. De altfel, toponimul este răspândit în întreaga Românie, dar în mod deosebit în Moldova și Bucovina (este cazul muntelui Oușoru, de lângă Vatra Dornei). PĂLTINIȘ, pârâu, afluent al Cernului, care izvorăște de sub vârful Tarnița din Munții Berzunțului. Evident, toponimul a fost determinat, în atribuirea lui, de prezența pe malurile apei a vegetației de paltin. Există mai multe localități, care se află în această situație, cunoscute fiind
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Năsăud, Maramureș, dar și în alte zone din Carpații românești. Et.: ap. tarniță d. ucr. tarnyca. De precizat că în partea nordică întâlnim toponime cu sensul « șea, trecătoare, pas » , dar sunt utilizate și sinonimele: Prislop, Pas și Prihod. VALEA RECE, pârâu, afluent pe partea stângă a Trotușului, pe teritoriul satului ce același nume. Numele topic a fost dat mai întâi hidronimului, pornindu-se de la « răceala » apei, izvorâtă din munți. Determinantul RECE apare în multe toponime compuse, precum Izvorul Rece și Pârâul
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
pârâu, afluent pe partea stângă a Trotușului, pe teritoriul satului ce același nume. Numele topic a fost dat mai întâi hidronimului, pornindu-se de la « răceala » apei, izvorâtă din munți. Determinantul RECE apare în multe toponime compuse, precum Izvorul Rece și Pârâul Rece. Et.: ap. vale d. lat. Vallis + ap. rece (adjectiv) d.lat. recens « proaspăt » (despre apă). VĂRZĂRIE, pârâu mic, care traversează satul Florești, pe malul Trotușului. Prezența apei și calitatea terenului au determinat înființarea unei grădini de legume, unde se cultiva
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
dat mai întâi hidronimului, pornindu-se de la « răceala » apei, izvorâtă din munți. Determinantul RECE apare în multe toponime compuse, precum Izvorul Rece și Pârâul Rece. Et.: ap. vale d. lat. Vallis + ap. rece (adjectiv) d.lat. recens « proaspăt » (despre apă). VĂRZĂRIE, pârâu mic, care traversează satul Florești, pe malul Trotușului. Prezența apei și calitatea terenului au determinat înființarea unei grădini de legume, unde se cultiva, mai ales, varza (cei în vârstă încă mai folosesc sinonimul curechi ). Et.: ap. varză d. lat. vir
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
apei și calitatea terenului au determinat înființarea unei grădini de legume, unde se cultiva, mai ales, varza (cei în vârstă încă mai folosesc sinonimul curechi ). Et.: ap. varză d. lat. vir(i)dis « verdețuri, legume proaspete » + suf. colectiv -ărie. VÂLCÌCA, pârâu, afluent al Trotușului, pe partea dreaptă, în prezent inclus în orașul Târgu Ocna. Izvorăște din Munții Berzunțului. Apelativele vâlcea și vâlcică sunt prezente nu numai în poezia populară, ci și în toponimia românească (există numeroase localități care sunt denumite Vâlcele
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
vederea ei și auzeau printre suspine chemarea îndurerată a fetei, care trebuia să fie acum mireasă: -Uz!, Uz!, Uzule!, striga ea de pe malul unei ape din preajmă. Și azi se aude acest glas jalnic, iar oamenii de atunci au numit pârâul acela Uz. Și așa a rămas până în ziua de azi”. 3. Plopul lui Ștefan Vodă (I) “În satul Plopu din comuna Dărmănești era odată un plop bătrân, care mult mai târziu, după sute de ani, a fost secerat de bătrânețea
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
ei erau ferecați! Acele porți, spune povestea, erau cu o lacată, și ea fermecată, care se deschidea singură doar în noaptea de Înviere. Numai atunci ieșeau de acolo urieșii, cu o turmă de oi, cu care porneau la vale pe Pârâul Negru, până la Tazlău. Și ei și oile beau apă din Tazlău, iar până la ziuă ajungeau înapoi la Grota Urieșilor, de care nu se putea apropia țipenie de om. Dar se auzeau clopotele de la oi, la miezul nopții, când, zic unii
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
din Tazlău, iar până la ziuă ajungeau înapoi la Grota Urieșilor, de care nu se putea apropia țipenie de om. Dar se auzeau clopotele de la oi, la miezul nopții, când, zic unii, că și azi s-ar auzi sunetele clopotelor pe Pârâul Negru. Într-o vreme, niște oameni curajoși și bărbați au stat la pândă și, deodată, au auzit un zdrăngănit de tunet, și porțile s-au deschis. Atunci au văzut pe urieși și au fost orbiți de o lumină galbenă drept
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Hilteul de Sus cu Vrânceni, Râpile cu Gura Văii, Gropi cu Dumbrava, Malurile cu Răcăuți, Valea Seacă cu Ștefan cel Mare, Jevreni cu Viișoara, Viile Popii cu Dealul Viilor, Fântâna Hoților cu Fântâna Horgăi, Puțul lui Hașcă cu La Cișmea, Pârâul Morii cu La Gârlă ș.a. Dar, din punct de vedere lingvistic, cel mai important aspect îl constituie variația formală, în timp, în special a numelor de localități, așa cum poate fi constatată în documentele cancelariei domnești, în actele de danie, în
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Chilioaiei, Balta lui Măcău, Bordeiul Stângaciului, Botul Stâncii, Budăiul lui Hoza, Cabana lui Duță, Coasta Runcului, Crucea lui Ciuraru, Dealul Viilor, Drumul Lupăriei, Fântâna Jidanului, Fântâna lui Spoială, Grădina lui Bucur, Groapa Bolovanului, Masa lui Vodă, Mormântul Uriașului, Piscul Corbului, Pârâul Grosoaiei, Poiana Dogăriei, Ulița Pachiței, Valea lui Busuioc; Cărarea pe Deal, Cărarea prin Dos, Drumul de la Hotar, Drumul la Mănăstire, În Curături, În Prund, La Canton, La Crucea lui Catană, Pe Chisc, Peste Baltă, Ulița la Cărămidărie, Ulița spre Țarnă
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
de locuri compuse, cele mai multe fiind cele numite “cu recțiune curentă”, formate cu ajutorul prepozițiilor. Tipurile de toponime compuse includ următoarele situații mai importante: substantiv +substantiv cu articol hotărât antepus - Bordeiul lui Stângaciu, Cabana lui Ciobanu, Fântâna lui Lazăr, Groapa lui Strachină, Pârâul lui Strechie; substantiv + substantiv cu articol hotărât postpus - Budăiul Durzescului, Coasta Plaiului, Dealul Hanganului, Dealul Săliștei, Fântâna Horgăi; substantiv + adjectiv - Balta Lungă, Calea Bătrână, Fata Moartă, Piscul Scurt, Valea Rea; substantiv + prepoziție + substantiv - Cărarea de la Hotar, Drumul de Plai, Drumul
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
substantiv - În Fundul Gropii, În Spatele Grădinilor, Pe la Beraru, Pe Valea Morii, Pe Bâtca Slatinii; prepoziție + substantiv + adjectiv - La Biserica Veche, La Moara Veche, La Momâia Mare, Pe Podul Mare, Pe Valea Rea ; substantiv + prepoziție + prepoziție + substantiv - Drumul de la Hàloș, Podul de la Pârâul Sărat, Ulița pe la Parnău ; substantiv + prepoziție + substantiv + adjectiv - Cărarea pe Podul Mare, Podul de la Pârâul Sărat, Ulița pe Pârâul Sărat ; substantiv + prepoziție + substantiv + articol + substantiv - Ulița la Ion a Paraschivei ; adverb + prepoziție + substantiv + prepoziție + substantiv - Sus în Deal la Ocoale
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
adjectiv - La Biserica Veche, La Moara Veche, La Momâia Mare, Pe Podul Mare, Pe Valea Rea ; substantiv + prepoziție + prepoziție + substantiv - Drumul de la Hàloș, Podul de la Pârâul Sărat, Ulița pe la Parnău ; substantiv + prepoziție + substantiv + adjectiv - Cărarea pe Podul Mare, Podul de la Pârâul Sărat, Ulița pe Pârâul Sărat ; substantiv + prepoziție + substantiv + articol + substantiv - Ulița la Ion a Paraschivei ; adverb + prepoziție + substantiv + prepoziție + substantiv - Sus în Deal la Ocoale. Alte tipuri și structuri, cu exemple adecvate, se găsesc în lucrarea lui Vlad Cojocaru, Toponimia
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
La Moara Veche, La Momâia Mare, Pe Podul Mare, Pe Valea Rea ; substantiv + prepoziție + prepoziție + substantiv - Drumul de la Hàloș, Podul de la Pârâul Sărat, Ulița pe la Parnău ; substantiv + prepoziție + substantiv + adjectiv - Cărarea pe Podul Mare, Podul de la Pârâul Sărat, Ulița pe Pârâul Sărat ; substantiv + prepoziție + substantiv + articol + substantiv - Ulița la Ion a Paraschivei ; adverb + prepoziție + substantiv + prepoziție + substantiv - Sus în Deal la Ocoale. Alte tipuri și structuri, cu exemple adecvate, se găsesc în lucrarea lui Vlad Cojocaru, Toponimia Văii mijlocii a Trotușului
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
geografic determină desemnarea unor obiecte învecinate. Evident, polarizarea se opune diferențierii, prin care se desemnează părțile unui câmp toponimic. În multe cazuri, este greu să știm care a fost obiectul denominat inițial, într-o relație spațială ca: poiană, pădure, vale, pârâu, teren arabil. De multe ori, și numele de persoane (inclusiv poreclele) pot deveni polarizatori. Se admite, în general, că oronimele (numele de înălțimi - munte, deal, stâncă, movilă) au existat cele dintâi, dată fiind importanța lor în zonă. Dar identificarea toponimului
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
considerente trebuie să determine studiul unui câmp toponimic, când același nume propriu (sau cu forme apropiate) denumește realități diferite, dar învecinate, între care există, cu certitudine, un raport de interdependență, ca în cazurile Dărmănești (depresiune - localitate), Dumbrava (depresiune - localitate), Gutinaș (pârâu - sat), Haloș (pârâu - sat), Lunca (depresiune, pârâu, patru sate dispărute și două existente - Lunca de Jos și Lunca de Sus ), Oituz (munte, trecătoare, râu, localitate), Tazlău (culme subcarpatică, depresiune, râu, localitate în care s-a născut scriitorul I.I.Mironescu) și
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
determine studiul unui câmp toponimic, când același nume propriu (sau cu forme apropiate) denumește realități diferite, dar învecinate, între care există, cu certitudine, un raport de interdependență, ca în cazurile Dărmănești (depresiune - localitate), Dumbrava (depresiune - localitate), Gutinaș (pârâu - sat), Haloș (pârâu - sat), Lunca (depresiune, pârâu, patru sate dispărute și două existente - Lunca de Jos și Lunca de Sus ), Oituz (munte, trecătoare, râu, localitate), Tazlău (culme subcarpatică, depresiune, râu, localitate în care s-a născut scriitorul I.I.Mironescu) și multe altele. Polarizarea
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
toponimic, când același nume propriu (sau cu forme apropiate) denumește realități diferite, dar învecinate, între care există, cu certitudine, un raport de interdependență, ca în cazurile Dărmănești (depresiune - localitate), Dumbrava (depresiune - localitate), Gutinaș (pârâu - sat), Haloș (pârâu - sat), Lunca (depresiune, pârâu, patru sate dispărute și două existente - Lunca de Jos și Lunca de Sus ), Oituz (munte, trecătoare, râu, localitate), Tazlău (culme subcarpatică, depresiune, râu, localitate în care s-a născut scriitorul I.I.Mironescu) și multe altele. Polarizarea toponimică are, în principal
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
de Jos și Lunca de Sus ), Oituz (munte, trecătoare, râu, localitate), Tazlău (culme subcarpatică, depresiune, râu, localitate în care s-a născut scriitorul I.I.Mironescu) și multe altele. Polarizarea toponimică are, în principal, două direcții: 1) oronim (munte, deal) - hidronim (pârâu, râu) - oikonim (localitate); 2) hidronim - oronim - oikonim. Evident, nu toate câmpurile toponimice urmează aceste două direcții. Dar polarizarea contribuie, în mod evident, la îmbogățirea și diversitatea peisajului toponimic dintr-o regiune oarecare. Prin implicațiile de ordin istoric, geografic, social, demografic
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]