5,724 matches
-
după el un cadavru. Ajuns în sfârșit la capătul scărilor Tavi s-a trezit și a deschis ochii. „N-ai murit, mă?” Nu i-a răspuns nimic. L-a lăsat să se ridice bălăbănindu-se și după ce i-a pus pătura în cap din nou l-a dus la celulă. Toți s-au îngrozit de cum îl mutilase bestia, iar când și-a dat cămașa jos: vânătaie lângă vânătaie și rană lângă rană, șiroind de sânge. O mai mare barbarie nici nu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
locuia undeva în Bucureștii Noi. Dimineață m-am trezit înainte de ora 5. Nuti adormise definitiv având un firicel de sânge scurs din colțul gurii pe bărbie, gât și piept. Am anunțat gardianul, care ne-a spus să-l ducem cu pătura în curticica din față și să-l lăsăm acolo. Nu lam plâns, din contra l-am fericit, că l-a scăpat Dumnezeu de suferința care i-o programaseră călăii. Răzbunarea Securității se săvârșise, pecetluind într-un nou mormânt, neștiut de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
mai ales alimente cu care să ne hrănim în această perioadă: făină, ouă, legume, etc. Pe drum ne-a prins o ploaie de munte, repede și foarte abundentă. Tata s-a descălțat, noi ne am adăpostit în car, acoperiți cu pături și haine, și a mânat bivolii să țină calea și să nu se sperie de ploaie și pâraiele care crescuseră ca râurile. Am ajuns cu bine și am stat împreună 3-4 săptămâni, unice în viața dumnealui, într-o zonă minunată
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
timp nu li se plătește decât 8-11 lei pe zi, socotit după lucru efectuat pe m.3 - sumă cu care nu au posibilitatea de a se hrăni nici măcar în comun. Afară de aceasta, evreii dorm în barăci, fără sobe, lipsiți de pături pentru învelit și îmbrăcăminte de iarnă. Astfel fiind, am onoare a vă ruga să binevoiți a dispune să se intervină la Direcția Generală C.F.R. pentru soluționarea cazării și plății evreilor iar în privința îmbrăcă mintei să se aprobe să meargă acasă
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
va fi verificată de catre M.A.N. Direcția Superioară a Geniului, după aceleași norme ca detașamentele de lucru C.F. cu No. 46-67. 7. - EVREII sunt obligați să-și aducă vesela (farfurie, cuțit, lingură, furculiță, cană), îmbrăcămintea și lenjeria necesară, cazarmamentul (pătură și un dos de saltea), precum și articole de toiletă (perii, săpun, etc.). 8. - STAREA SANITARĂ. Privește C.F. care va înființa infirmerii și va da medicamentele necesare. Asistența medicală se va asigura de medicii evrei. Cazurile de scutiri sau trimiteri în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
instituția și a recunoaște locul și posibilitățile de cazare. - În serviciul aprovizionării vor putea fi întrebuințați 2 evrei care vor fi perma nenți, având bilete de voie semnate de Comandantul Detașamentului. - Evreii sunt obligați să-și aducă vesela, îmbrăcămintea, cazarmamentul (pătură și un dos de saltea), precum și articole de toiletă. IV. - Drepturile detașamentelor - Ofițerii și subofițerii români din cadre, vor primi drepturile bănești (solda, alocația de hrană), prin organele care au organizat detașamentele de evrei. - Gradele inferioare concentrate, vor primi drepturile
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
respectivă și a recunoaște locul și posibilitățile de cazare. În serviciul aprovizionări vor putea fi întrebuințați 2 evrei cari vor fi PER MANENȚI având bilete de voie semnate de Comandantul Detașamentului. Evreii sunt obligați să-și aducă vesela, îmbrăcămintea, cazarmamentul (pătură și un dos de saltea), precum și articolele de toaletă. IV. - Ofițerii și subofițerii români din cadre vor primi drepturile bănești (solda, alocația de hrană) prin C. R. respectiv. Gradele inferioare concentrate, vor primi drepturile în aceleași condițiuni ca ostașii dela Batal
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
în sate, pentru a nu le da posibilitatea de a face propagandă subversivă, a întinde corupția sau întreține relațiuni cu româncele. Evreii nu au voie a părăsi șantierul de lucru, tabăra sau bivuacul. Fiecare evreu trebuie să-și aducă o pătură și un dos de saltea. În cazul când evreii din detașamentele exterioare lucrează în apropiere de orașul lor de domiciliu, vor putea fi lăsați să doarmă la căminurile lor, cu condițiunea de a nu se diminua randamentul maximum de lucru
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Comandamentul Etapelor de Est. IV. - CAZAREA și HRANA a) De preferință evreii vor fi cazați separat, în clădiri izolate, corturi sau barăci. Se vor evita a fi lăsați în contact cu populația civilă. b) Fiecare evreu își va aduce o pătură și un dos de saltea. c) Hrana se va procura prin grija batalionului în legătură cu Sectorul III Etape. d) Evreii vor lucra cu îmbrăcăminte proprie având brasarda prevăzută de ord. M.St.Major Nr. 915.814 și 916.864/942. e
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
IV. - CAZAREA-HRANA a) Evreii vor fi cazați la un loc, în clădiri izolate sau bordee (corturi sau barăci pe timpul verii) și în niciun caz nu vor veni în contact cu populația românească din zonă. b) Fiecare evreu își va aduce pătură, dos de saltea și pernă, idem vesela completă. Se va avea grije ca evreii să fie echipați de iarnă. c) Hrana se va procura prin grija unităților cărora le sunt puse la dispoziție acele detașamente și se va prepara în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
mea de încordare. Normal că mi-a dispărut apetitul sexual... Sper că doar temporar. Era o individă aparte: avea stomac dilatat, păr lung și mai era și bibliotecară pe deasupra. — Hai, lipește-ți urechea de stomacul meu! zise ea. A împins pătura cu picioarele, la capul patului. Avea corp frumos și pielea fină. Nici un strop de grăsime. Sâni potrivit de mari. Am făcut cum mi-a spus. Mi-am lipit urechea de stomacul ei... puțin mai sus de buric. Nu era deloc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
lângă pat și am decuplat robotul telefonic. Era ora unsprezece și cincizeci și șapte de minute. Îmi rămânea la dispoziție o zi întreagă. M-am dezbrăcat repede, mi-am pus pijamaua, m-am băgat în pat și mi-am tras pătura până sub bărbie. Am stins veioza. Aveam de gând să dorm neîntors douăsprezece ore. Speram din tot sufletul să nu mă deranjeze nimeni. Douăsprezece ore bune. N-aveau decât să cânte păsărelele și lumea să meargă la serviciu. Puțin îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
mâna. — Ai febră mare, zise ea. Unde naiba ai fost și ce-ai făcut atâta vreme? Am vrut să zic ceva, dar n-am fost capabil să articulez cuvintele. De fapt, nici nu-i înțelesesem întrebarea. A găsit nu știu unde câteva pături și le-a pus pe toate peste mine. Stăteam culcat în fața sobei. Părul ei îmi atingea obrajii. Nu voiam s-o pierd. Nu mi-am dat seama dacă acest gând a fost spontan sau dacă venea de undeva de departe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
în pat lângă tine? E cam frig aici. Poți, dar să nu-mi atingi rana și să nu te fâțâi prea mult. Oare de ce toate fetele din lume tânjesc după patul meu? A ocolit patul și s-a băgat sub pătură cu costum cu tot. I-am dat o pernă, a luat-o, a bătut-o puțin cu palmele și și-a pus-o sub cap. Am simțit același miros de pepene galben pe care-l simțisem și prima oară când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
acoperit doar de câteva fire de blană aurie. Soarele își croia drum printre nori, făcând să sclipească pământul înghețat. Respirația celor peste o mie de animale plutea în lumina strălucitoare.. Când m-am trezit dimineața, pământul era învelit de o pătură albă de nea. Priveliștea era minunată. Turnul cu ceas se înălța, negru, peste lumea albă. Sub el, râul curgea ca o bandă întunecată. Mi-am pus paltonul și mănușile și am luat-o pe străzile pustii. Probabil că începuse să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ca o încăpere mare, luminată cu o lampă alimentată cu gaz de la butelie, așezată într-o nișă. Lumina era gălbuie, iar pe pereți pluteau tot felul de umbre ciudate provocate de granulația stâncii. Bătrânul stătea lângă lampă, înfășurat într-o pătură. Din cauză că fața îi era luminată doar pe jumătate, ochii îi păreau adânciți în orbite. Doar păreau așa. Adevărul e că era sănătos tun. Credeam că nu mai ajungeți! exclamă bătrânul bucuros că ne vede. Am fost cam îngrijorat. Știam că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
actualizare a permutărilor au murit. Toți în același mod: s-au băgat în pat, au adormit și pur și simplu nu s-au mai trezit. — Deci pot să pățesc și eu același lucru, nu? Nici vorbă! Profesorul se foia sub pătură. Ceilalți douăzeci și cinci au murit în intervalul de un an și două luni - un an și opt luni de la punerea în aplicare a sistemului. Au trecut deja trei ani și trei luni și tu ești teafăr și-ți vezi mai departe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
putut suporta acea energie. În cazul în care n-a intervenit nici o defecțiune la sistemul de racordare, ar mai fi existat posibilitatea blocării nucleului conștiinței. Chiar dacă pentru foarte scurt timp, creierul uman n-a suportat șocul. Profesorul și-a tras pătura până sub bărbie. — Au fost presupunerile mele, continuă el după o scurtă pauză, cauzele cele mai posibile. Autopsia n-a rezolvat nimic? — Creierul nu este prăjitor de pâine, și nici mașină de spălat. Codurile și întrerupătoarele nu se văd cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
am intrat, m-a izbit mirosul de excremente și urină. Nu exista fereastră, așa că nu avea cum să se aerisească beciul acela puțin mai mare decât un dulap. O treime era ocupată de pat. Umbra slăbită zăcea nemișcată, cu o pătură trasă peste ea. Sub pat se vedea o oală de noapte. Lumânarea - singura sursă de lumină - pâlpâia pe masa veche ce lăsa impresia că se prăbușește în orice clipă. Calorifer nu exista, iar pardoseala de pământ, neacoperită cu nimic, atrăgea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
procese. Nici măcar spitale. Nimeni nu îmbătrânește și nu moare. Aici nu se cunoaște teama de moarte, preciză Umbra. — Deci, consideri că am suficiente motive să nu mai vreau să părăsesc acest oraș? — Da, zise Umbra, scoțându-și o mână de sub pătură și atingându-și cu vârful degetelor buzele uscate. E logic ceea ce spui. Lumea pe care o descrii e utopică. N-am nici un motiv să mă opun sau să te învinuiesc. Dacă ție îți place aici, atunci eu îți accept alegerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
luat-o în brațe și am tras-o spre mine. Am întors-o cu spatele ca să-i desfac sutienul. — E prins în față, zise ea. Lumea chiar evoluează. Am făcut sex de trei ori, apoi duș. Ne-am cuibărit sub pătură, îmbrățișați, și-am ascultat Bing Crosby. Eram într-o dispoziție extraordinară. N-am mai avut probleme cu erecția. Ba dimpotrivă, a fost perfectă ca piramidele din Egipt. Părul ei mirosea a proaspăt și arăta minunat. Canapeaua - frumoasă și solidă. Ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
mie mi-a adus o bere. — Îmi place foarte mult întunericul dinaintea zorilor, zise ea. E curat, dar nefolositor. — Și durează foarte puțin. Începe distribuirea ziarelor, a laptelui... pornesc primele trenuri. S-a așezat lângă mine și și-a tras pătura până peste sâni. A luat o gură de vin. Mi-am turnat și eu niște bere în pahar și-am rămas cu privirile ațintite asupra sclipirilor palide emanate de craniu. Se reflectau necontenit în sticla de bere, în scrumieră, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
mă trezești la două și jumătate. Până atunci te-aș ruga să stai lângă mine și să mă veghezi. Vrei? — Bineînțeles. Dacă asta-mi ceri, asta fac, zise ea zâmbind iar. — Te rog frumos, nu-ți cer. A adus două pături din camera alăturată și m-a învelit. Părul ei mi-a atins obrazul - nu-mi aminteam când s-a mai întâmplat exact la fel. Am închis ochii, am ciulit urechile. Auzeam doar cărbunii pocnind în sobă. Mâna ei se lăsase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
fost plătit, a suferit de foame și de singurătate. Primul care l-a ajutat a fost un tânăr spaniol care îi mai dădea să mănânce apoi l-a recomandat unei comunități religioase care „l-a înfiat”, dându-i haine, o pătură, mâncare, iar în cele din urmă găsindu-i un loc de muncă. În 1998, Pionier primește „targetas por trabajos” și reușește să-și închirieze un apartament. La puțin timp își ajută patru prieteni din Timișoara (4, 5, 6, 7) să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Stigmatizați antropologic, psihopații afișează și manifestări clinice episodice afective și instinctuale, care însă sunt net dominate de comportamentul antisocial. În nici una dintre variante ei nu pot fi derogați de responsabilități. Contactul cu legea este plauzibil mai ales când aparțin unor pături social-economice sărace sau dezavantajate. Tulburările de personalitate tind treptat să fie privite - în sensul lui Morel - ca expresii ale unor procese degenerative ale sistemului nervos de natură constituțional-ereditară. Aceasta corespunde și conceptului de inferioritate psihopatică introdus de Koch (1891Ă, care
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]