34,654 matches
-
Avădanei le dădeau lor alimentele confiscate de la cei care nu aveau drept la pachet; cei care lucrau împreună cu ei primeau și ei alimente, dar mai rar. Grama, Șerbănescu și Ionescu se bucurau de o deplină libertate de plimbare în incinta penitenciarului. Toate aceste privilegii se constituiau în avantaje ale agresorilor față de victime (îndeosebi fizice, importante în torturi), pe de o parte, dar contribuiau și la fidelizarea lor față de acțiune. Alexandru Popa 'Țanu' recunoaște că acțiunea de la Gherla a fost organizată de
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
pretinde că ea a început cu aprobarea lui Sucegan, care știa că urma să se aplice bătaia, ba chiar înșiră indicațiile pe care le-a primit de la acesta în ceea ce privește informațiile: întrucât Biroul de Inspecții era un fel de Securitate a penitenciarului, era interesat de tot ceea ce putea interesa Securitatea. Materialul trebuia triat în funcție de problema tratată: spionaj, sabotaj, favorizări, membri de partid ori ai Securității, depozite de arme, treceri frauduloase de frontieră, iar recrutarea personalului trebuia făcută dintre deținuții despre care existau
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
fi astfel șantajate. Popa a discutat în zilele următoare cu Bogos, Pușcașu, Livinschi, Andronache și Zbranca despre instrucțiunile pe care le aveau de la Țurcanu pentru continuarea acțiunii. În discuția cu Bogos, Popa stabilește să fie foarte atenți la situația din penitenciar înainte de a extinde mișcarea. Despre primii pași ai organizării acțiunii în Gherla au rămas mai multe mărturii din ancheta pentru procesul Țurcanu, care se intersectează în punctele esențiale. În momentul sosirii primului lot din Pitești, exista deja în Gherla o
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
ai organizării acțiunii în Gherla au rămas mai multe mărturii din ancheta pentru procesul Țurcanu, care se intersectează în punctele esențiale. În momentul sosirii primului lot din Pitești, exista deja în Gherla o rețea de informatori care lucra cu administrația penitenciarului, condusă de Alexandru Matei, Cristian Paul Șerbănescu, Octav Grama, Constantin P. Ionescu și Constantin Stoica. Propunerile pentru numirea deținuților în munci administrative, ca și cele de planton, frizer ori sanitar le făcea rețeaua lui Matei ofițerului politic. După eliberarea lui
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
munci administrative, ca și cele de planton, frizer ori sanitar le făcea rețeaua lui Matei ofițerului politic. După eliberarea lui Alexandru Matei, pe 14 octombrie 1950, conducerea rețelei de informații i-a revenit lui Șerbănescu, până când a părăsit și el penitenciarul, la 4 mai 1951. Popa 'Țanu' spune că ofițerul politic Sucegan ținea legătura cu forurile de la București de două ori pe lună: la începutul lunii (1-5) și la mijlocul lunii (15-20), ceea ce înseamnă că nu făcea nimic de capul lui, fără
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
de Sucegan, cei doi au mers la camera 107, unde erau închiși foști 'piteșteni', printre care Gheorghe Popescu, Petre Sârbu, Marin Aldea și Crăciun Oprea; în urma discuțiilor, Jianu le-a spus: 'Veți putea continua acțiunea dela Pitești și în acest penitenciar, însă să aveți grije să păstrați conspirativitatea. În această problemă veți putea sta de vorbă numai cu tov. sublocotenent-(arătându-l pe dl. slt. Sucegan)'. Primele încercări de torturare a deținuților au fost oprite de gestul lui Petre Năstase, care
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
1 august 1950, la propunerea lui Alexandru Matei, Popa a fost pus de planton la etajul III de către Sucegan, iar Livinschi ca frizer. Rolul celor scoși cu sarcini administrative era destul de important, întrucât aveau o mare libertate de mișcare în penitenciar și adunau multe informații. Ion Voin spune că, de fiecare dată când era anunțată o inspecție, plantoanele Pușcașu, Livinschi și Bărgăoanu adunau din camere hârtiile, creioanele și instrumentele de tortură, pe care le înapoiau după vizită. Într-una din zile
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
însuși a fost cel care a luat tot ce putea deconspira acțiunea lor-alte dovezi că nu toți oficialii erau la curent cu ceea ce se întâmpla. Încet-încet, Popa 'Țanu' și-a scos toți oamenii de încredere la munci de răspundere în penitenciar, dar și în ateliere, după ce a discutat în prealabil cu ei, cerându-le să culeagă informații. 'Țanu' avea oameni trimiși și în echipa sanitară (Mihai Jianu, Dumitru Ungureanu, Vladimir Călinici), pe șantierul de construcții din cadrul închisorii ori la diverse activități
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
informa asupra activității desfășurate de deținuții care vor fi introduși în camerele voastre și care nu este cunoscută de Securitate. Când veți socoti că ați scos dela ei totul, îi veți demasca cu atitudinea pe care au avut-o în penitenciar și abia după aceasta le veți pune problema demascării din afară. Dacă nu vor să recunoască, le mai puteți da câte o palmă sau 2-3 bețe la fund, întrebându-i 'dar cu asta cum e... dar cu cealaltă cum e
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
și țineți-i în frâu pe ăia dela izolare, mai ales pe Pușcașu V-le. În plus, ei au fost cei care au dat ordinele pentru falsificarea fișelor medicale în așa fel încât să ascundă adevăratele cauze ale deceselor din penitenciar. Doctorul Bărbosu pretinde că a încercat în numeroase rânduri să îi convingă pe cei doi să oprească torturile, însă fără succes. Dintre metodele aplicate de Stoian, Pușcașu, Murărescu și Popescu, Popa înșiruie îngurgitarea excrementelor, băutul urinei, sărutarea reciprocă în anus
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Constantin Lupoaie, Aurel Obreja, Dumitru Neagu, Ion Ismana, Mihai Timaru, Constantin Teja și alții. În luna august au sosit două loturi de la Pitești, printre ei fiind și Țurcanu, pe care Popa l-a pus rapid la curent cu activitatea din penitenciar. Țurcanu i-a anunțat pe Popa, Bogos, Livinschi și Pușcașu că metoda lor este cunoscută de organele de stat și că a fost interzisă la Pitești și, prin urmare, nu trebuie să continue nici la Gherla. Țurcanu a adăugat că
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Dar pentru că deținuții lucrau în aer liber, comunicarea era mult înlesnită iar torturile nu au putut fi tăinuite. Capitolul II Oprirea acțiunii. Înscenarea proceselor Momentele încetării acțiunii. Închisori Analizând momentele și cauzele pentru care s-a oprit acțiunea în diferitele penitenciare în care a fost utilizată, vom observa că nu există un model care să se repete. Exceptând Suceava, unde au fost prezenți doar germenii mișcării, dar și Târgșorul, care a adăpostit o formă mai degrabă primitivă a acțiunii, lipsită de
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
o formă mai degrabă primitivă a acțiunii, lipsită de violență și de priză la elevii închiși acolo, putem stabili mai multe etape ale transformării mișcării, într-un fel sau altul. Pentru prima încercare de exportare a metodei violente în alte penitenciare a fost ales Brașovul, în care au activat, începând din luna aprilie 1950, Maximilian Sobolevschi și Adrian Prisăcaru, alături de alți câțiva pe care i-au convins la fața locului. La scurt timp însă, importante loturi de deținuți 'piteștizați' au fost
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
trecuți prin sistemul de la Pitești au fost răspândiți în trei închisori pentru a aplica și acolo acțiunea prin care au trecut ei înșiși, așa încât se poate vorbi de o planificare și concertare a acestor mișcări la nivelul Direcției Generale a Penitenciarelor. Transferul la Gherla al lotului care îi cuprindea pe Popa 'Țanu', Vasile Pușcașu și alți lideri importanți ai acțiunii de la Pitești, în iunie 1950, în condițiile în care Țurcanu și, probabil, și celelalte vârfuri de lance ale agresorilor credeau că
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
agresorilor credeau că vor fi eliberați, ar putea constitui motivul pentru care torturile au continuat, cu și mai mare brutalitate, atât la Pitești, cât și la Gherla. A fost primul moment în care deținuții care colaborau cu Securitatea și administrația penitenciarelor s-au simțit înșelați și amăgiți. Prima acțiune externă Piteștiului a capotat, după cum era și normal, la Brașov. Fiind restrânși numeric și prea puțin sprijiniți 1 de oficialități, cu o misiune ușor confuză, Sobolevschi și Prisăcaru au încetat orice fel
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
dus și el activitate 'teroristă și de diversiune' la Gherla. Scopurile, așa cum au fost recunoscute de Pafnutie Pătrășcanu, Voinea, Aristotel Popescu, Alexandru Popa și Mihai Livinschi, ar fi fost pregătirea de noi cadre informative care să conducă acțiunea în alte penitenciare (legionarii care se eliberau ar fi urmat să culeagă informații din cadrul aparatului de stat), încadrarea în Legiune a unor deținuți din alte grupări politice, dar și acreditarea în 'țările imperialiste' a ideii că se urmărește exterminarea și maltratarea deținuților în
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
încadrarea în Legiune a unor deținuți din alte grupări politice, dar și acreditarea în 'țările imperialiste' a ideii că se urmărește exterminarea și maltratarea deținuților în pușcăriile comuniste, pentru a compromite regimul și guvernul român. Concomitent, activitatea unității productive de pe lângă penitenciarul Gherla ar fi fost sabotată prin rapoarte false de producție, mărirea timpului de lucru și întreținerea unei atmosfere ostile producției. În final se arată că acțiunea începută la Suceava, continuată la Pitești și Gherla și extinsă la Târgșor, Târgu Ocna
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
unei atmosfere ostile producției. În final se arată că acțiunea începută la Suceava, continuată la Pitești și Gherla și extinsă la Târgșor, Târgu Ocna și în coloniile de muncă Peninsula și Poarta Albă, urma să fie extinsă și în alte penitenciare, dacă vigilența organelor de stat nu ar fi descoperit-o. În ceea ce privește activitatea individuală a acuzaților, despre Eugen Țurcanu se spune că s-a încadrat în mișcarea legionară din 1940 și a activat în Frățiile de Cruce (FDC) Câmpulung până în martie
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
camera 2-subsol, unde a cules informații. E acuzat de aceleași lucruri ca și ceilalți: strângere de informații, participarea la violențe și pregătirea de noi cadre pentru acțiune. El ar fi recunoscut că mișcarea a reușit să mențină unitatea legionară în penitenciar și recrutarea de noi membri. Nicolae Cobîlaș a intrat în organizația legionară în 1934, când era elev la Soroca. A avut numeroase funcții de conducere în Legiune și serviciul de informații legionar, fiind închis din 1948 la Iași, de unde a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
în anchetă că a acționat 'din ordinul anumitor persoane ce aveau sarcini de conducere în acea instituție', și anume directorul Alexandru Dumitrescu, ofițerul politic Ion Marina, inspectorul general MAI Iosif Nemeș, inspectorul general MAI Tudor Sepeanu, șeful Biroului Inspecții din penitenciar, sublocotenentul Mircea Mihai, și ajutorul acestuia, locotenentul Marin Iagăru, dând și detalii despre ordinele primite de la Dumitrescu. Ignorarea acestei declarații, precum și a celorlalte care implicau organele de stat își găsește explicația în aceea că regizorii acestui proces doreau să pună
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
susținut o activitate legionară, clamând în schimb că a avut o misiune istorică de îndeplinit pentru Partidul Comunist. Procurorul a încheiat spunând că acuzații nu sunt oameni, că e prima oară când se întâmplă așa ceva în istoria omenirii și a penitenciarelor și că toți acuzații trebuie condamnați la moarte. În cuvântul final, Voinea l-a acuzat pe Țurcanu și a susținut că este o victimă a crimelor Securității, cerând achitarea sa, în timp ce Cobîlaș a mulțumit ironic completului de judecată pentru posibilitatea
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
acesta era implicat într-o rețea clandestină de trecere a persoanelor peste frontieră în Ungaria, rețea care se bucura de protecția lui Teohari Georgescu. Cinci au fost oficialii implicați în procesul din 1957: șeful serviciului Inspecții din cadrul Direcției Generale a Penitenciarelor, Tudor Sepeanu, directorul închisorii Pitești, Alexandru Dumitrescu, ofițerii politici din Gherla, Gheorghe Sucegan și Constantin Avădanei, și medicul închisorii, Viorel Bărbosu. Iată ce spune despre aceștia sentința nr. 101 din 16 aprilie 1957: Tudor Sepeanu a fost învinuit pentru crima
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
și bagaje de partea agresorilor), a fost complice la moartea mai multor pacienți din infirmerie, este posibil ca el să fi fost prins într-o horă din care nu avea cum să iasă, asemenea multor gardieni și chiar directori de penitenciare. Ion Pangrate, torturat în camera 103, a fost salvat de doctorul Bărbosu, care îl știa din fabrică și i-a spus: ' Fii atent, eu te salvez, nu ai să mori, dar le voi spune că e foarte grav și să
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
mai multe rânduri de Țurcanu, Popa și ceilalți dintre agresori, dar și de către gardieni, a continuat să îi înfrunte verbal. A fost transferat la Gherla, probabil, cu lotul din iunie 1950, existând indicii că a fost torturat și în acest penitenciar. S-a îmbolnăvit de TBC și se pare că a murit în închisoare, fiind lipsit de îngrijiri medicale. Chirică Balanișcu Balanișcu era originar din Pomârla, județul Botoșani, și urma cursurile Facultății de Matematică din Cluj-Napoca. A fost arestat împreună cu lotul
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
sfătuit să fie deștept și să accepte orice i-ar propune aceștia, recomandându-i în același timp să nu vorbească nimic cu nimeni, mai ales despre avertizarea primită. În drum spre Pitești a fost închis o lună de zile la penitenciarul din Ploiești, unde a stat alături de deținuți de drept comun. Ajuns la destinație, a fost repartizat pentru carantină tocmai la camera 4-spital, unde au fost introduși imediat Gebac, Onișor, Sofronie și Negură, ultimul trăgându-l de limbă. Deși fusese avertizat
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]