5,084 matches
-
seduc vorbindu-i nemțește, sau entuziastul director literar al editurii, un tânăr de vreo treizeci de ani, pasionat jucător de șah... — Și ai făcut o partidă cu fata... sau măcar cu directorul? bombăne Pastenague, pe care e vădit că-l plictisește trăncăneala mea destul de anostă. — Nu, nu vorbeam destul de bine germana, iar la vârsta mea... — Ce vrei să spui? — Vreau să spun că șahul e un joc pentru tineri. Cotidianul, 29-30 iunie 2002 La Snagov Am răspuns invitației unor vechi prieteni
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
cam pe-atît de la Prefectură. Nici un preț nu e prea mare pentru încă un game cîștigat pe serviciul lui Băsescu. C-așa-i în tenis! Cupa Davis e o lovitură de imagine picată la țanc. Electoratul a început să se cam plictisească de controale prin piețe, de hoții la cîntar, de cîrnații alterați din galantare. Și nu-l interesează simpozioanele, vizitele în căminele de bătrîni, depunerile de coroane. Uitați-vă la promoul meciului. Nu e evenimentul lui Andrei Pavel, nici al lui
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
avem foști mari campioni care să trăiască decent, dar n-avem nevoie de soldăței împopoțonați, la care, în loc de gloria sportivă, să se vadă doar eghileții și pintenii. Sau poate avem! Atunci, însă, merităm să batem pas de defilare pînă ne plictisim. Iar cînd isprăvim, să trecem la măsurat dormitorul cu bățul de chibrit, ca expresie a întregii utilități și decențe de care mai sîntem în stare. noiembrie 2004 Metafore Plus hiperbole, parabole, epitete, comparații, personificări. În ce constă arsenalul postelectoral de
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
perfectă, fiindcă iedera noastră națională preia seva copacului măreț și o metabolizează după bunu-i plac. Faptele din peisajul internațional n-au nici un pic de miez, față de ce se întîmplă în România. Acest meleag surprinde mereu, nu te lasă să te plictisești o clipă. Cînd aterizezi pe Otopeni după o lună de absență, ai nevoie de picioroange pentru a ajunge pînă la mașină, într-o parcare lacustră. Pornești și vrei să ieși, crezi că vei plăti parcarea civilizat, din mașină, dar nu
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
convins că trebuie să avem neapărat 18 echipe pe prima scenă. Mitică Dragomir cita din doctrina proprie și spunea că educația se face prin cultură, dar mai ales cu bîta, ceea ce înseamnă esența existențialismului neolitic. Singurul din sală care se plictisea era Cornel Dinu. Ca un rafinat al genului, ajuns să fie ispitit uneori de tentația morții, el privea zbaterea de cirac a lui Mircea Sandu ca pe un desen animat în care Bluto cîntă la harpă, în timp ce Popeye și Olive
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
-ul se calculează mai greu. aprilie 2004 Marea rusificare Fotbalul nostru privește spre răsărit; mai precis, spre banii acestuia. Ne ispitește Moldova de peste Prut și ne atrage ca un magnet Maica Rusie. Nu demult, Iencsi și Șoavă mărturiseau că se plictisesc de moarte la Moscova. Că, dacă n-ar fi fost grămada de bani oferită de Spartak, s-ar fi întors fără ezitări acasă. E cam greu să te apuce căscatul în capitala Rusiei. Ai la îndemînă Mausoleul lui Lenin, catedrala
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
an, centrează o dată la trei luni și pasează în principiu o dată primăvara și o dată toamna. Rupe peluzele de la 11 metri, asta în cazul în care nu-și pune în pericol hemoroizii, căzînd în fund după ratări. Europa s-a cam plictisit de el, de nevasta lui care nu mai cîntă de cinci ani, de plozii lui păziți ca Sfintele Moaște. I-a rămas Asia, unde cîteva miliarde de ochi oblici sînt gata să cumpere pe bani grei hîrtia igienică pe care
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
se piardă prin vacarmul viitoarei Adunări Generale, cînd probabil că nu se va mai vorbi doar despre curve și amante, ci și despre pedofilie, pederastie și practici sado-maso. În momentul în care „generația de aur“ dă semne că s-a plictisit să mai conteste, iar opozanții expliciți ai regimului au biografii întunecate și perspective care nu depășesc cadrul lupanarelor invocate, un Porumboiu apolitic e mai puțin operant decît unul implicat distinct, cu o linie politică precisă. Numai în cazuri particulare expectativa
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
clipele cele mai fericite ale vieții. Aflați despre mine și nevastă-mea că sîntem amîndoi sănătoși și ne simțim minunat aici. Deși a trecut o săptămînă de cînd v-am îmbrățișat cu căldură la scara avionului, încă nu ne-am plictisit. Ciprul e un paradis turistic mereu imprevizibil și ai la fiecare pas ceva nou de văzut, indiferent dacă ești președinte de Federație, membru în Comisia de Disciplină sau simplu elector în Adunarea Generală. Vă anunț că folosesc această perioadă de
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
piciorul ei e...creionul. Se apleacă, îl ridică și...minune! - Bine că măcar acum m-ai luat de pe jos. Stau de ieri singur, aruncat printre foile pe care le-ai mototolit când ai vrut să-ți faci desenul. M-am plictisit de moarte! - Cum de poți vorbi? Tu ești un creion, un lucru. Lucrurile nu pot vorbi. Doar oamenii vorbesc! - Nu e adevărat! Și lucrurile vorbesc pentru cei care vor să le asculte. Tu ești o fetiță bună și generoasă. De
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
scrierile mărunte, witz-ul e învederat. Trecerea prin Podul Iloaiei este prilej de reverie și sarcasm, biografia lui Scavinschi un pretext de a zugrăvi cu râs amar un bolnav de răul veacului. Romantică este și impertinența tânărului boier din capitală, care, plictisit de curiozitatea provincialilor, îi convoacă și le dă informații despre persoana sa: "Boieri, cucoane și cuconițe! Eu sunt de la Iași. Șed în casă cu chirie în mahalaoa Păcurarii. Trăiesc din venitul unii moșioare ce am. Mă numesc B. B. Am
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
plictiseală, blazare, rezultatele sunt notabile, ca în Simbolism de toamnă, mică simfonie a frunzelor, sau în Spleen, baudelairiană de provincie: De neurastenie fugărit, M-am dus să caut liniște la țară; Dar monotona pace seculară Cântată de poeți, - m-a plictisit. Lumine-n zori și umbre-n asfințit... Și toamnă, iarnă, primăvară, vară... Și-n casă gol... și-același gol afară, Și totul repetat necontenit. Oraș ori sat, - netrebnice fermente, Aceleași în palate turbulente Și-n pașnicul colibelor azil. Oriunde truda
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vestește pe concubina lui Tofana că are învoirea de a o lua în căsătorie. Tofana (pretenții de intelectuală, aspirații de femeie) refuză. Rudy, cuceritor ieftin, se mută în aceeași casă, iar Tofana îi sare de gât aproape numaidecât. Rudy, care plictisit de viața lui ușuratică ar voi să se căsătorească cu Crina, fuge de ea. Tofana îl împușcă. În câteșitrele actele cortina cade bine pe câte o replică memorabilă. Psihologia e schematică, firește, cum se și cuvine în teatru. Sbilț e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
societăți în mers spre perfecția aristocratică, deocamdată numai în faza snobismului, ai cărei exponenți tipici sunt prințul Maxențiu și Elena. Maxențiu, tuberculos, suferă de o dramă foarte particulară. Nu se teme de boală, în gravitatea căreia nu crede. El e plictisit de teama descalificării pe care i-ar putea-o aduce în lume o suferință atât de proletariană. Elena e înnebunită de protocol. Ea pune la cale un concert din Bach, în locuința ei, la care nu vor lua parte decât
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o vibrație de ființă, și este cultivat în sine, atunci autorul acela va fi culturalmente util, dar va risca să poarte cu el peste tot în lume, ca pe propria-i umbră și ca pe un blestem, darul de a plictisi (G. Liiceanu, Ușa interzisă) Idealmente, omul se identifică, în măsura în care își "realizează" integral posibilitățile, cu Prototipul însuși al lumii și cu Principiul ei (A. Pleșu, Despre îngeri) Un text scripturar e bine citit atunci când el îți devine, în final, cordialmente "străin
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
zboare. Tata, ca să se făleasacă, a „cumpărat”acest pui de uliu, pe care l-a plătit cu câțiva nasturi adunați de la hainele vechi sau rupte. S-a fălit cu achiziția sa, dar de la un timp, achiziția sa îl deranja, îl plictisea, se zbătea și sgârâia cu ghiarele. Tata l-a adus acasă și pentru că lui îi era foame, a închis uliul în chiler, legat de un picior cu o sfoară, și sfoara legată de un țăruș, și s-a dus să
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
la căruță avea două iepe care făceau în fiecare an câte un mânz. Avea tata aproape două pogoane de vie pe rod, plantată numai de el. Cu toate acestea, iarna, tata avea mai mult timp liber, ba uneori chiar se plictisea. în astfel de momente, ieșea la drum în fața casei și invita câte un trecător în casă „la o cană de vin”. Treceau iarna lipoveni care transportau, cu căruțele, mărfuri de la Focșani la Brăila. „La trei vânturi”, casa fiind în câmp
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
clasa I-a. în ziua festivă, a deschiderii „cursurilor” am fost pregătit special. Am fost spălat, schimbată îmbrăcămintea, am fost încălțat și așteptam să merg la școală. De acasă vedeam școala și vedeam că nimeni nu este venit. M-am plictisit așteptând, și așa îmbrăcat ca pentru școală, am plecat la via lui nașu să mănânc struguri și apoi să vin la școală. La vie am uitat de școală și pe la amiază, cînd mă întorceam acasă cu îmbrăcămintea pătată de struguri
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
a fost convingerea deplină că Meșterul era sănătos și n-avea ce căuta în str. Plantelor. — Adă-mi ceva de cetit, îmi zise Eminescu la plecare. Mă distrez studiind ticurile colegilor (și apăsă asupra cuvântului) de aici; dar tot mă plictisesc. — Ai cetit Corespondența lui Jules de Goncourt? — Nu. — Atunci ți-o aduc. — Și ceva gazete. Chiar pe toate dacă poți. Isprăvise de studiat ticurile bolnavilor, distracție groaznică fără îndoială. S-a uitat repede prin ziare. În vremea asta căutai în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
sau al guvernului, a făcut cele mai importante descoperiri preistorice în România. În același timp el cultivă paleografia, epigrafia și istoria civilizației române. E un om extrem de conștiincios în toate cercetările sale, convins de înaltele datorii ale investigatorului, nu se plictisește niciodată și pentru observațiile psihice are darul de a se analiza cu o extremă finețe și fără milă. Aceste eminente calități de subiect și observator m-au pus pe calea acestor cercetări.” Așa este. Dar studiul acestor fenomene, fie că
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și-a pierdut irezistibila bună dispoziție și încrederea în faima și succesul la care urma să ajungă în cele din urmă. Ambiția lui a fost fără margini. (Hare 1911: XXI) Dezamăgit profund de eșecul în fața lui Walpole, Chatterton, probabil și plictisit de Bristol (cf. Ackroyd 1993), în vîrstă de 17 ani, s-a decis să plece la Londra, fiind ispitit de posibilitatea să obțină acolo succesul literar mult rîvnit. Țara fermecată și cheile spre regatul poeziei Thomas Rowley, potrivit lui Chatterton, a
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
de obicei răspunsuri-clișeu, cum ar fi "Binișor" sau "Nu prea rău". în sfârșit, Melissa a repetat aceeași întrebare în fiecare zi. Prin aceasta, nu numai că a sporit probabilitatea ca întrebarea să fie considerată un clișeu, dar pe Bob îl plictisea chiar și gândul de a tot răspunde la aceeași întrebare lipsită de imaginație. Melissei i s-a sugerat să citească regulat ziarul. Și astfel, ea a fost în stare să-i pună întrebări deschise, mai la obiect, despre lucruri interesante
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
Nu. Poate dacă ghidul nu ne-ar tot goni, ar fi mai bine. DAVE: Ți-ar plăcea să ne lase mai mult timp liber. JUDY: Da. Cred că o să-i spun chiar acum. DONNA: Nu ieșim niciodată nicăieri. JOE: Te plictisești și vrei să facem o excursie. (Ascultare activă. ) DONNA: Da. De mulți ani tot spunem că o să facem o excursie prin țară, când vom ieși la pensie. Hai s-o facem acum! Ascultarea activă a reușit nu o dată să salveze
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
că ni le și asumăm, folosind pronumele personal și forme verbale la persoana I, cam așa: "Sunt obosit și vreau să plec acum" sau "Nu cred că ne putem permite să plătim atât". A ne reține, de frică să nu plictisim cealaltă persoană Dacă cineva vrea doar să se amuze, un album Bill Cosby sau un monolog al lui Woody Allen e tot ce-și poate dori. Dacă vrea doar suspans, un roman de Agatha Christie e tocmai bun. Dacă vrea
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
morale să fie respectate. 37. În general, sunt sigur de propria mea judecată. 38. Cred că trebuie să-ți adaptezi conduita la grupul din care faci parte. 39. În general, îmi apăr cu înverșunare opinia personală. 40. Lucrurile simple mă plictisesc; prefer lucrurile și persoanele care dau posibilitatea manifestării inteligenței și le exersez (frecventez) cu intensitate. 41. Îmi place să mă destind cu o mare varietate de jocuri și activități. 42. Nu las o problemă din mână până nu o rezolv
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]