5,162 matches
-
navală, cu tunuri care distrug coca vaselor. Poveștile despre pirați și piraterie sunt trecute, adesea, în categoria opțiunilor estetice ale copilăriei, dar „adevărul” lor istoric nu e lipsit de interes și suportă o abordare serioasă, deși, s-o recunoaștem, amestecul postmodern de realitate și ficțiune a devenit el însuși, de mult, un adevăr. În imaginarul mării, element originar al amalgamului și instabilității, relativitatea și eterogenitatea acestui adevăr funcționează mai bine ca în oricare altă parte. Temă de imaginar și de istorie
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
rea list, naturalist, eseistic, expresionist, decadent etc.) și odată cu închiderea evazionismului romantic, sub presiunea determinismului și a cunoașterii experimentale, literatura marină și-a pierdut din importanță și s-a exilat pe rafturi estetice inferioare. Totuși, pradă unui hedonism generalizat, omul postmodern caută și el o evadare din cotidian, în timp (trecutul ca suvenir, viitorul ca proiect SF) și în spațiu (tărâmuri exotice, imaginare). Fără să mai aibă prestigiul estetic de altădată (dacă a fost cumva vreun prestigiu), literatura cu pirați și
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
regresează, iar intelectul se infantilizează, dimpreună cu obiectele lui. Dar, abordate cu autenticitate și seriozitate estetică, ele pot produce artă sau pot conduce la ea. Dacă e așa, atunci pirateria clasică și aventura pe o corabie veche sunt, pentru omul postmodern, inteligent și sincer cu opțiunile sale, ocaziile unor evadări generoase în cunoaș tere și în experiență estetică. Navigația cu pânze, hărțile comorilor îngropate, insulele și mările pline de surprize rămân în subconștientul nostru, iar lucrurile pe care pirații le puteau
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
sau uneori de ură față de i-moralitatea politică. Asemenea multora dintre dumneavoastră am trăit experiența unui regim de o imoralitate supremă față de oameni ca ființe libere și autonome: cel comunist. Acestei sensibilități îi lipsea însă cultura pluralismului eticilor moderne și postmoderne, raționale și rezonabile, dezvoltate în lumea liberă. Cu alte cuvinte, ne-mulțumirile mele nu aveau conceptualizările conferite de teoriile eticii pentru viața publică. Trăiam, firesc, în morala bunului-simț, învățat acasă și de la profesori, căreia i se asocia creștinismul Evangheliilor. Tratam
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
concurență și anihilează termenul de comparație și o minoritate competitivă care se predă tiraniei cutumiare. Ambele ispite subzistă în fiecare dintre noi. Le întreținem mediatic, politic, le alimentăm cultural. Suntem atât de prizonieri esențialismului mioritic încât devenim orbi la construcția postmodernă a identității. Singurul termen de comparație pe care îl suportăm, căci nu avem încotro, este Apusul. Spre el îndreptăm așteptări contemplativ-mesianice sau discursuri invidios-resentimentare. Ceea ce refuzăm încă să înțelegem este că eficiența Apusului are o legătură cauzală cu refuzul fatalismelor
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
am ales noi prin votul pe care l-am dat. Text publicat în 22, 29 noiembrie-4 decembrie 2005 Cei mai activi oameni politici ai anului 2005 Constatări generale: Marele public tinde să uzurpe locul cetățeanului 1. Trăim într-o lume postmodernă (chiar dacă parte din societate este premodernă), în care totul a devenit imagine și discurs. Nu este prea relevant ce acte de guvernare sau de opoziție fac oamenii politici, ci mai degrabă dacă spun ceva cu text-appeal în fața camerei de filmat
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
de guvernare sau de opoziție fac oamenii politici, ci mai degrabă dacă spun ceva cu text-appeal în fața camerei de filmat. În optica marelui public (îngrijorător concurent al cetățeanului), activitatea politică netelevizată nu prea există. Cel mai ilustru exemplu de notorietate „postmodernă” în politică îl reprezintă președintele partidului extraparlamentar Noua Generație (PNG), personajul carismatic răsfățat prin ubicuitate mediatică, Gigi Becali (aproape egal în percepția de politician activ cu Ion Iliescu). Pe această cale, Gigi Becali devine mai „activ” politic decât miniștri foarte
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Avem un partid uneori liberal, adesea conservator de dreapta și în opoziție unul social-democrat, adesea populist, model latino-american, bine asortat cu evazionismul prin telenovele de aceeași sorginte. Tot ce este important este la televizor: „Totul a devenit imagine”. O jubilație postmodernă care pentru unii, iată, devine postmortem. Politicile se fac mai ales pentru imagine și imaginea mai ales pentru interese politice. Mogulii presei și ai politicii își dau mâna într-un show perfect narcisic. Dincolo de ei oamenii trăiesc atât de premodern
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Acest deloc înseamnă de fapt mass-media (mai ales audiovizualul) care, atunci când nu face emisiuni festiv-religioase, tratează problemele omenești adesea, cu foarte mici excepții, fie amoral, fie imoral. Cazul Adriana Iliescu ne aruncă la suprafață toată premodernitatea noastră într-o lume postmodernă. Câțiva moraliști și eticieni oficiali, exclusiv bărbați și exclusiv din lumea medicală sau religioasă, dau verdicte despre cazul unei femei vârstnice, fertilizată in vitro, la dorința femeii și cu consimțământul ei informat. Lor li se alătură ziariștii și politicieni, aproape
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
viața publică, în spațiul secular al vieții publice și se aplică paradigme mari de gândire - dacă este să mă gândesc la cele filozofice (kantiană, utilitaristă, cea legată de etica drepturilor sau de etica virtuților, ca să nu mă refer la eticile postmoderne) -, nu discuți niciodată în termeni absolutiști. Absolutismul nu se poate aplica într-un spațiu democratic. Dacă în România punem mereu problema luptei între înger și diavol, nu mă miră că o serie semnificativă de oameni (spre 6%) are nevoie de
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
spun e ușor de verificat. De altfel, Nouvel Observateur a publicat de curând mai multe pagini cu toate explicațiile de rigoare. Minuit, de exemplu, face parte din concernul Seuil. Lindon a murit. La fel și Beckett. Ne aflăm în faza postmodernă a capitalismului. Literatura a devenit un fel de artizanat, iar cărțile se vând prin metodele obișnuite de marketing. Să fie oare capitalismul și comunismul frați gemeni? Cotidianul, 27-28 aprilie 2002 Câini cu covrigi în coadă — Nu știu de ce ocolești subiectele
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
pricepi cum vine cu literatura modernă. Or, N.M. nu avea antenă pentru literatura modernă, ceea ce era apreciat și la „Europa Liberă”, și la partid. Pentru unii, modernismul mirosea a revoluție, pentru alții, a capitalism. Noroc că s-a ivit vocabula postmodern. Nimeni n-a priceput ce înseamnă. La toți a plăcut... Cotidianul, 15-16 iunie 2002 Războiul literaturii Revista din Brașov Interval, în numărul său din decembrie 2001, prezintă viața literară ca un imens front al unui război purtat fără încetare. Nu
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
mod destul de echitabil de a face critică. Autorul cărții are o șansă din două. 50%! Un om politic ar fi încântat să obțină un asemenea procentaj. Nu știu cum face Pastenague că poate discuta în același timp și cu mine. O fi postmodern... — Nu se scrie despre tine pentru că ești departe. Românii nu suportă distanța, sunt niște afectivi și afectuoși. Ia să stai cu toată lumea la un loc, să vezi cum articolele se înmulțesc sub ochii tăi. Mai dai o bere la Muzeu
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
unei tectonici istorice improprii (iconoclasmul, raționalismul) -, așa cum se întâmplă în lumea și în științele contemporane, unde ajunge să fie chiar un termen-valiză ubicuu și tocmai de aceea folosit indeterminat: Succesul de care se bucură termenul de imaginar în epoca noastră postmodernă se explică fără îndoială și prin tendința de a face să dispară subiectul ca autor al reprezentărilor sale, în favoarea unor procese ludice (cu texte, imagini etc.), care, prin acte combinatorii și deconstructive, generează la nesfârșit noi efecte de semnificație (J.
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
convertirea la filosemitism remunerant, iama în tembeliziuni, statutul de mânz troian al ideologiei politicamente corecte, înfrățirea de ocazie cu Vladimir Tismăneanu, statutul de ocupant periodic al sticlei și "nou precupeț" (neprecupețind nici un efort spre a se înfige la variile ciolane postmoderne, pe care, de altfel, de multe ori le și merită). (OC, IX.2006) Nu se poate spune că sufixul -mente este într-adevăr productiv, clasa de adverbe stabile și active în -mente fiind una marginală. Totuși, poate deriva creații expresive
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
și relativismul moral (post) modern. Conform fundametalismului baptist, Biblia conține în sine totul. Trecutul, prezentul și viitorul sunt prezente deopotrivă în textul revelat. Prin urmare, orice adaptare, modificare sau schimbare a ritualului și a textului creștin în acord cu prezentul postmodern, relativist și desacralizat este refuzată și stigmatizată ca atare. „Fundamentalismul este o reacție Împotriva teologiei liberale și a frecventării bisericii de către oameni puțin interesați de religie.” Plecând de la această primă folosire a termenului, Sandu Frunză detaliază tipologia lui Majid Tehranian
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
ar fi existat deloc, sau cum s-ar fi modificat această influență asupra lui Blake dacă Chatterton nu s-ar fi sinucis și ar fi continuat să scrie. Romanul lui Ackroyd (1993: partea III, 14) spre sfîrșit introduce, în stil postmodern, încă o ambiguitate, care dă totul peste cap: după ce Charles moare fără să fi publicat descoperirea sa, Harriet Scrope (romancieră minoră pentru care Charles lucrase ca asistent), descoperă posibililtatea ca pictura găsită de Charles să fie ea însăși un fals
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
ed. Cambridge: W. P. Grant. Williams CD (1999) "On Tiber's banks": Chatterton and post-colonialism. Thomas Chatterton and romantic culture, pp 48-63. Groom N, ed. New York: St. Martin's Press. Williams J (2009) Peter Ackroyd's Chatterton, Thomas Chatterton, and postmodern romantic identities and attitudes: "This is essentially a Romantic attitude". Romanticism, 15 (1), pp 33-40. London: Greenwich Academic Literature Archive. Wilson D (1869) Chatterton: a biographical study. London: Macmillan and Co. Wordsworth W (2008) The major works. Gill S, ed.
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
noapte). Apropiindu-se de Ileana Mălăncioiu prin prezența filonului moral și de Gabriela Melinescu prin impulsul vitalist, T. se distinge în contextul poeziei actuale prin rafinamentul unui discurs liric foarte bine dozat, pe muchia dintre simbolismul neomodernist și discursivitatea poetică postmodernă. SCRIERI: Apa vie, București, 1970; Chorale, București, 1974; Hore, București, 1977; Astronomia ierbii, București, 1981; Scrisori de acreditare, București, 1982; Substituiri, București, 1983; Melopoetica, București, 1984; Târgul de animale mici, București, 1985; Achene zburătoare, București, 1986; Școala de muzică, București
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
T. cercetează cu bonomie malițioasă comportamente de navetiști, stagiari, pensionari, poștași, funcționari sau muncitori pe șantiere, ființe care evoluează mecanic și stereotip într-o lume derizorie și mediocră, apăsătoare, chiar și atunci când nu este neapărat zguduită de evenimente tragice. Scriitor postmodern, el reunește într-o formulă omogenă, ce nu îi obturează originalitatea, procedee narative de dată recentă și altele mai vechi. Configurează un mediu, creează o tipologie, dă identitate fermă personajelor. Împreună cu ceilalți textualiști optzeciști, dar mai puțin insistent, scrie „la
TEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290138_a_291467]
-
Petre Sălcudeanu, Sufletul plutitor, RL, 1992, 9; Cristea, A scrie, 241-244; Aurel Martin, Romanul social, RL, 1993,17; Sânziana Pop, Nicolae Țic, LCF, 1996, 3; Cristina Corciovescu, Bujor T. Râpeanu, 1 234 cineaști români, București, 1996, 372-373; Maria-Luiza Cristescu, Un postmodern neîngrădit, LCF, 1999, 10; Popa, Ist. lit., I, 1025-1027; Dicț. scriit rom., IV, 634-635.
ŢIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290168_a_291497]
-
exemplu, „Cap. II în care povestea e scurtată fără cruțare și împotriva tuturor rânduielilor povestirii, viața eroului însăși e stropșită aproape în întregime de povestitor, pentru a ne apropia de sfârșitul ei, plin de vesele peripeții” - Pursângele căpitanului). Procedarea e „postmodernă”. Câte ceva din ea se întâlnește și în prozele ulterioare, ca și în epigrame, chiar dacă nu se mai ating decât rareori performanțele din Hronic...: volumele Mici satisfacții (1931), Un porc de câne (1933) și Bercu Leibovici (1936), unde reconstrucția trecutului e
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
de presiunile sociale”. Un alt pasaj subliniat de cititorul care eram În 1988 suna astfel: „Ceea ce este poate unul dintre aspectele cele mai dramatice ale poeziei secolului XX este ciocnirea dintre experiența istorică și Înalta exigență a stilului modern și postmodern autoimpus. Dacă nu ar fi această ciocnire, poeții, mai ales cei mutilați de cleștele istoriei, n-ar rămâne decât martori”. În sfârșit, alte trei rânduri subliniate restabileau, cumva, o legătură mai directă cu vorbele predecesorilor, Nietzsche, Laxness, Kafka și atâția
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
care dorm În sertare, invocându-mi atingerea, să mai spun că oricât ne descurajează uneori solemnitatea și reverența, oricât ni se pare, prin cumulare, că Împiedică, de fapt, adevărata fraternizare, resimțim astăzi tot mai acut, În trivialitatea grăbită a vieții „postmoderne”, nevoia, tocmai, de asemenea reabilitări ale civilității, ale politeței și ale discreției care modelează sensibilitatea. * Liviu Petrescu a fost printre primii critici care au scris despre mine, dar de Întâlnit l-am Întâlnit rareori. Corespondența a suplinit, parțial, lacuna. Efect
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
al națiunii. Obligat să concureze pentru atenție și să se resemneze cu egalitarismul unei societăți suspicioase față de elitism, el trebuie să joace fair-play, cu o aparență de modestie și bun-simț, chiar când Își comercializează asiduu abilitățile. În pragul unui ev postmodern, În care va intra, probabil, tot prima, dacă nu a și intrat, America se reconfirmă ca o stație pilot a evoluției planetare, obligată acum să reevalueze consecințele-limită ale evoluției democratice, să scruteze șansele și nu puținele primejdii ale viitorului. Procesul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]