61,077 matches
-
a ocupa podul de peste Siret. Pentru a opri înaintarea armatelor sovietice, românii comandați de lespezeanul V. Hreamătă au aruncat podul în aer, la dinamitare participând și soldatul Gheorghe Burcut (Oloi) din Heci, salvându-se toate tunurile, muniția, oamenii răniți, trupele pregătindu-se în aceeași zi (7 aprilie 1944) să se retragă la Pașcani, unde au dus lupte de stradă, corp la corp cu inamicul. Căpitanul (r) Mircea Hreamătă, învățător de meserie și frate cu generalul V. Hreamătă, relatează în memoriile sale
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
daruri de încredințare: batistă și inel. Joi seara, înainte de nuntă, vorniceii și druștele (fetele care au cusut batistuțe și prosoape pentru nuntă) se adunau la casa miresei, unde făceau florile de pus în piept la nași, socri, cumnați, nuntași și pregăteau batistele care se puneau în piept la vornicei. Sâmbătă dimineața, vorniceii împreună cu mulți bărbati și femei, însoțiți de fanfara lui Radu Moise, cu căruțe împodobite, mergeau să ducă la mire zestrea care cuprindea: - Oghial (plapumă); - 4 perne mari și 4
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
terminat. Nu mai ieși sara pe drum Ai nevastă tu de-amu O să-ți dea copchii în dar Și te faci om gospodar.” Mirele sărută mireasa, apoi mâna nașilor. Se joacă hora de mână în jurul mesei. În acest timp, starostele pregătește momentul iertăciunii. Aduce o bancă lungă, o învelește cu un macat de lână unde vor sta: socrii mari, socrii mici și nașii. În fața lor, el așează un covor și pe acesta pune o pernă pe care vor sta mirii în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
bază credința străveche a continuității vieții după moarte. Mortul este spălat, cât este cald, de două persoane de același sex cu el (de obicei sunt rude sau prieteni). Este îmbrăcat cu „hainele de moarte” pe care acesta și le-a pregătit din timpul vieții sau cu hainele de mire/ mireasă (dacă sunt păstrate). Femeile își pregătesc din vreme „cămașa de moarte”, croită din pânză de in, cu o tăietură verticală de la gât spre piept, cu mâneci lungi. Se coase cu ață
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
două persoane de același sex cu el (de obicei sunt rude sau prieteni). Este îmbrăcat cu „hainele de moarte” pe care acesta și le-a pregătit din timpul vieții sau cu hainele de mire/ mireasă (dacă sunt păstrate). Femeile își pregătesc din vreme „cămașa de moarte”, croită din pânză de in, cu o tăietură verticală de la gât spre piept, cu mâneci lungi. Se coase cu ață roșie și neagră „puișori” simpli. După ce este îmbrăcat, mortul este așezat în sicriu pe o
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
pe zi, prin doliul așezat deasupra ușii de la intrare. Femeile poartă părul despletit și sunt îmbrăcate în negru, iar bărbații nu se rad 40 de zile. În cameră sunt acoperite cu ștergare oglinzile sau alte obiecte „de bine”. Rudele mortului pregătesc cele 24 de punți, adică țesături din val și ștergare care se dau de pomană împreună cu un colac, o lumânare și o cutie de chibrituri. „Buclucurile” aduse de la biserică sunt împodobite cu câte un ștergar țesut, bani, colac și lumânare
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
să măture și să scoată gunoiul din casă, să se pieptene sau să împrumute ceva din casă. La Dumbrava, flăcăii umblau cu colindatul la case cu fete mari și tocmeau muzica pentru horele de la sărbătorile de iarnă. Până la Crăciun, gospodinele pregăteau turtele cu julfă, lucru care se întâmplă tot mai rar. Julfa este făcută din sămânță de cânepă sau bostan (dovleac), pisată în chiuă sau mașină de măcinat cafea. Sămânța bătută se înmoaie în apă caldă, se trece prin sită și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Dimitrie Cantemir” până în 2006. În acea perioadă deținea și funcția de inspector, specialitatea educație fizică, la I.S.J. Iași. Din 2006 este directorul Liceului cu Program Sportiv Iași. Ca bun profesionist, a descoperit numeroase talente pe care le-a îndrumat și pregătit. Este căsătorit, soția sa, Elena, fiind învățător la Iași. Fiul lor, Ilie - Daniel Gheorghică, a urmat Facultatea de Informatică și este căsătorit. Cuvintele care îl caracterizează pe profesorul Ilie Gheorghică sunt : seriozitate, responsabilitate, pasiune. A.R. GHEORGHE OCTAV GREȘANU - prefesor
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
a îndrumat generații de elevi care își vor aminti cu drag și nostalgie de captivantele ore de limba și literatura română, foști elevi care, pe parcursul anilor au devenit cadre didactice, medici, ingineri, avocați etc. A coordonat activitatea extrașcolară a elevilor pregătind un cor, un grup vocal și o echipă de dansuri populare cu elevii, cu care a obținut mai multe premii. Mulți ani a îndeplinit și funcția de bibliotecară a școlii Heci. Pentru activitățile amintite și pentru multe altele, în 1975
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
veritabile. Revin la supa de dimineață. Mama a dat un țipăt scurt la un moment dat. Când am întrebat-o dacă a găsit un fir de păr, a negat. — Poate am sărat-o prea tare, am zis eu. Dimineață am pregătit consommé de mazăre dintr-o conservă americană pe care o găsisem printre provizii. Nu prea aveam încredere în talentele mele de gospodină. — Ai preparat-o foarte bine, mă asigură mama, serioasă. Apoi a mâncat cu mâna niște găluște din orez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
la gândul că n-o să-l mai vadă niciodată. Eu nu aveam însă o asemenea premoniție. Eram absolut convinsă că o să-l vedem cât de curând. Am crezut că m-am împăcat cu gândul, însă pe când mâncam supa aia delicioasă pregătită de tine, mi-am amintit de el fără să vreau. Ar fi trebuit să fiu mai bună cu el. Când a intrat la liceu, Naoji a început să citească foarte mult, însă ducea în același timp o viață dezordonată, dându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
nu m-am înșelat. Mă plimbam pe lângă heleșteu cu intenția de a culege flori pentru slujbă. M-am oprit lângă niște azalee și am zărit un șarpe încolăcit pe vârful unei ramuri. Am fost uimită pentru moment. Dar, când mă pregăteam să tai o crenguță de trandafir din tufișul alăturat, am văzut și acolo un șarpe. Pe următorul trandafir, pe arțar, pe grozamă, pe glicină, pe cireș, pe fiecare tufiș și copac, era încolăcit câte un șarpe. Nu-mi era foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
urmă. Știu cum se uită lumea la tine. Și cu alcoolul e cam același lucru... însă oamenii sunt surprinzător de indulgenți. Cred că mai bine aș face un alcoolic din el. Ce părere ai? — Am văzut cândva un bețiv. Mă pregăteam de vizitele protocolare de Anul Nou, când l-am zărit pe unul dintre prietenii șoferului nostru. Avea o față oribil de roșie și buhăită. Arăta ca un diavol. Dormea în mașină și sforăia zgomotos. Atât de tare m-am speriat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
de-a tatălui meu și mama era încântată. Aveam impresia că îi făcea plăcere chiar și felul lui brutal de a fi și de a vorbi. Fiind cunoștințe vechi, au stat, liniștiți, la taclale. M-am dus la bucătărie să pregătesc o budincă. Consultația se terminase când am intrat în cameră. Doctorul, cu stetoscopul atârnându-i de gât ca un colier, s-a ghemuit într-un scaun. — Oameni ca mine mănâncă la prânz tăieței, undeva, în picioare. Nu-s nici buni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
Îmi venea să mor. — De ce oare? 39 cu 5. — Nu pot suferi clipele dinaintea declanșării febrei. Mă doare puțin capul, am frisoane și apoi fac febră. Se întunecase afară. Ploaia încetase, însă vântul mai bătea. Am aprins luminile și mă pregăteam să intru în sufragerie. Mama m-a strigat. — Mă supără lumina la ochi. Te rog, las-o stinsă. — Doar nu vrei să zaci pe întuneric? am întrebat-o, ezitând lângă comutator. — N-are importanță. Când dorm, țin ochii închiși. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
toate mesele, ajunsese să mănânce doar puțină fiertură de orez. Nu putea înghiți nici o mâncare ce avea cât de cât miros. În ziua aceea am avut impresia că-i displăcea chiar și aroma ciupercilor din supa pe care i-o pregătisem. Și-a dus castronelul la buze, însă l-a pus înapoi pe tavă, fără să se atingă de el. Atunci am observat, uimită, că mâna dreaptă a mamei era umflată. — Mamă! Ce-i cu mâna ta? Mi s-a părut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
afânată. Am pus deoparte andrelele și am privit marea care strălucea în zare. — Mamă, până acum habar n-am avut ce se-ntâmplă pe lumea asta. Voiam să-i spun mai multe, dar îmi era jenă de asistenta care se pregătea, într-un colț al camerei, să-i facă o injecție intravenoasă. — Până acum, zici? Mama prinsese vorbele mele din zbor. Zâmbea palid. — Vrei să spui că acum înțelegi lumea? M-am îmbujorat, fără să vreau. Nu, n-o înțeleg. Mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
mama simțea probabil că nu mai are de ce să trăiască. — Doctore, te rog pune capăt suferințelor mele. Imediat. Doctorul și unchiul au schimbat priviri. N-au zis nimic, însă ochii lor erau plini de lacrimi. Am intrat în sufragerie să pregătesc ceva de mâncare. Am dus cele patru farfurii - pentru unchi, doctor, Naoji și mătușă - în camera chinezească. I-am arătat mamei tartinele cumpărate de unchiul Wada de la hotelul Marunouchi din Tokyo și i le-am pus lângă pernă. — Tare ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
atât de liniștit, încât nici nu ne-am dat bine seama când a încetat să mai respire. Umflătura de pe față se retrăsese din ziua precedentă și obrajii erau acum netezi ca ceara. Buzele ei palide se curbaseră puțin, ca și când se pregătea să zâmbească. Părea mai fermecătoare decât în viață. Mi-a apărut în fața ochilor imaginea Maicii Domnului din Pietà. VI Nu pot rămâne toată viața cufundată în tristețe. Există ceva pentru care trebuie să lupt neapărat. O etică nouă. Ba nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
de vedere, există o seamă de consecințe culturale care cer noi competențe manageriale greu de găsit. În acest context, companiile policentrate (care angajează manageri locali) au mai mari șanse de reușită în comparație cu companiile etnocentrate, ale căror politici sunt de a pregăti manageri din și în țara de origine și a-i trimite să lucreze în mediile oferite de țările-gazdă. Pe de altă parte, companiile geocentrate reușesc cu inteligență și cu costuri enorme, dar recuperabile, să integreze valorile din țările-gazdă în ansamblul
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
copii din flori, iar pentru Generațiile X și Y, speranță. Setul decisiv este pentru seniori a te zbate pentru a obține un rezultat, pentru Baby Boomers, a trăi pentru astăzi. Generațiile X și Y îl văd ca pe a te pregăti pentru a fi cel mai bun. Generația seniorilor acceptă regulile cerute de organizarea muncii, dar generația Baby Boomers controlează mai bine stările conflictuale. Generația X este oportunistă, se acomodează în situații complexe, are spirit de inițiativă. Pe acest fond, managerii
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
de vin în segmentul retail, dar și locații HORECA de ținută"244; " Aici, la Trapec, se pune accentul pe calitatea angajaților. Pentru a putea fi o companie de inginerie bună, una dintre condițiile de bază este să ai oameni bine pregătiți din punct de vedere profesional. Aceasta este, de altfel, una dintre provocările care stau în fața celor de la Trapec"245; "Noi, ca furnizori de servicii, suntem pe locul al doilea în statistica deficitului de personal calificat. În industria noastră nu au
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
dintre provocările care stau în fața celor de la Trapec"245; "Noi, ca furnizori de servicii, suntem pe locul al doilea în statistica deficitului de personal calificat. În industria noastră nu au existat sisteme de pregătire a personalului. În general, oamenii se pregătesc la locul de muncă, afirmă directorul de operațiuni UPC București, Constantin Brencea. Anul trecut am investit 40 milioane de euro, iar anul acesta investim alte 30 de milioane"246; " Forța de muncă a devenit o problemă și pentru noi, iar
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
retrograde, a încercării de a justifica refuzul, de a se angaja în schimbări structurale și funcționale. A comenta dificultățile legate de schimbări este mai ușor decât a te angaja în schimbare. A justifica problemele interne este mai comod decât a pregăti o nouă strategie și a aduce personalul la o stare de emulație creativă. În aceste situații nu se vorbește despre realități importante precum existența tehnologiilor învechite, moralitatea precară a managerilor, câștigurile modeste și gândirea șablonardă. Companiile cu gândire săracă adoptă
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
a produce, a dezvolta; schimbarea nu este un prag de trecut, o sarcină în plus, ci înseși viața și munca oricărei organizații, prin care se elimină tarele structurilor învechite și se prefigurează altele noi. Odată înfăptuită schimbarea, trebuie să ne pregătim pentru cea care urmează. Companiile care prosperă într-o lume dinamică Dinamica mediului extern și mai ales a mediului intern al unei organizații este percepută de multe ori de către salariați ca fiind o "stare" instabilă, cauzatoare de stres. În aceste
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]