12,874 matches
-
de mioară. Și peste toate acestea, un fluier își trimitea doinirea departe în hături. Pînă la noi, nu pătrundeau decât câte un sunet, câte-un tril, câte-o întorsătură de cântec. Frânturi din sufletul omului. Abia acum am început să pricep cântecul Mariei Precup, pe care o auzisem în seara dinainte. Ne-a cântat și ne-a povestit multe. În seara zilei aceleia și-n multele pe care le-am petrecut apoi în comuna Leșu - la ei în casă sau la
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
fi inclus în „Pentagon” și sper că romanul să ajungă anul acesta la cititori. George ROCA: Care a fost impactul pe care l-a avut cartea dumneavoastră la cititorii de limbă spaniolă? Au înțeles mesajul, au ajuns să cunoască, să priceapă și sa aprecieze mai bine cultura română? Héctor MARTINEZ SANZ: Publicul spaniol a primit foarte bine „Pentagonul”. Îmi aduc aminte că erau mulți care se mirau că Cioran și Ionesco nu erau francezi, că Eliade era român, sau că Tzara
INTERVIU CU FILOZOFUL MADRILEN HÉCTOR MARTINEZ SANZ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 128 din 08 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344270_a_345599]
-
de mioară. Și peste toate acestea, un fluier își trimitea doinirea departe în hături. Pînă la noi, nu pătrundeau decât câte un sunet, câte-un tril, câte-o întorsătură de cântec. Frânturi din sufletul omului. Abia acum am început să pricep cântecul Mariei Precup, pe care o auzisem în seara dinainte. Ne-a cântat și ne-a povestit multe. În seara zilei aceleia și-n multele pe care le-am petrecut apoi în comuna Leșu - la ei în casă sau la
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
face parte, nici nu ne definește și nici nu trebuie să o facă! Poezia, arta, literatura, tot ceea ce ține de zona aceasta, au menirea să educe. Așa a fost mereu! Dacă folosești cuvinte sau expresii vulgare, trebuie să fii foarte priceput la asta, să știi exact unde și când să te oprești, cât să dezvelești, astfel încât să lași loc și imaginației, altfel nu te deosebești cu nimic de bețivul de la cârciumă care înjură și scuipă la orice pas, nu te deosebești
IOANA BURGHEL, DIN DRAGOSTE PENTRU POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344391_a_345720]
-
care o simt din partea d-voastră, este mai de preț decât orice sprijin material sau de altă nuanță ce poate deveni obligație... În încheiere a luat cuvântul Eugen Nedelcu - fiul meu cel mic: „Din păcate nu sunt chiar atât de priceput la vorbe ca ea; oricum, sunt mândru de mama mea și totdeauna îmi va rămâne bucuria că am contribuit la bucuria ei. Este foarte important că i-am luat acel calculator; nu m-am așteptat niciodată să aibă așa pasiune
O INTREITA BUCURIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 60 din 01 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344387_a_345716]
-
de pe platouri și cum gâlgâiau pahar după pahar. Rămase uluit: ce stomacuri au ăștia? Cu ei să pun de-o afacere? Chiar, ce afacere? Ce tâmpit am fost!.. Dar bețivii ăștia trebui să afle (și să-l admire) cât de priceput este el într-ale comerțului. Dă-l dracului pe Costi cu cornișonii lui! Însă, nu-i trecea nimic prin minte ce să le propună. Să deschidă niște magazine administrate de neghiobii ăștia? Dacă-l află socru-său...Dar nici Mery
TRANDAFIRUL SIRENEI-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344394_a_345723]
-
1934 (devenită, între timp, Arhiepiscopie) n-a mai păstrat legăturile cu țara și cu Patriarhia. Între ierarhii din perioada de care ne ocupăm, consemnăm în primul rand pe Patriarhul Justinian Marina (1948-1977), de care am mai pomenit în acest material, priceput organizator și îndrumător al vieții bisericești în condițiile create după al doilea război mondial. A fost urmat de Patriarhul Iustin Moisescu (1977-1986), fost Profesor la Facultățile de Teologie din Varșovia, Cernăuți și București, apoi Mitropolit al Ardealului (1956-1957) și al
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ORTODOXIA ŞI STATUL ÎN ROMÂNIA SUB REGIMURILE TOTALITARE… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2209 [Corola-blog/BlogPost/344371_a_345700]
-
și pentru ăia săracii. Că de ăștia nu scăpăm noi niciodată. Citesc interviul unui redactor de radio în care amintește și de unul din marii noștri poeți: Ah, daa. A fost colegul meu mulți ani la contabilitate. Vedeți cum se pricep unii din cei mărunți să se cațere pe umerii altora mai mari, lustruindu-se singuri? Acela, poetul, avusese onoarea să fie coleg cu el, redactorul, și nu invers. Se ceartă doi vecini pe lucruri mărunte și se dușmănesc toată viața
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (25) de ION UNTARU în ediţia nr. 634 din 25 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343849_a_345178]
-
mare, talazuri, nu putea decât să trăiască într-o relație de dragoste furată, tot ce spunea. Nu putea fi decât o iubită și o amantă ideală, care știe să se dăruiască și să primească darurile oferite de iubirea unui bărbat priceput în a oferi plăceri carnale. - Doamne Minela, mi-ai dezvăluit în această noapte pe femeia imprevizibilă. Femeia dorită de oricare bărbat. Căutam o orhideie într-o florărie virtuală și iată că ea se afla fără să știu la fereastra mea
ROMAN (CAP. NOAPTEA DE TAINA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343751_a_345080]
-
puține pot crea efecte majore ci și liniile unui desen cu valoare de judecată profundă, spirituală, condensată la maximum, dar emitentă de înțelesuri multiple. Cam în același stil precum aforismele, sau dacă vreți epigramele, în care Dorel Schor este la fel de priceput. Aceasta este o mică indiscreție făcută, în mod voit, cu scopul bine precizat de a stimula o nouă apariție, de alt gen, a autorului. Aforismul, ca stil literar este, am spus-o și o voi mai face ori de câte ori voi avea
ZÂMBETUL ÎNŢELEPTULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343879_a_345208]
-
erau cum nu se poate mai bine veniți. Părinții lui Emil erau în culmea fericirii, căci fiul lor își găsise pereche. Tuchilata nu era o femeie să aștepte să i se dea ceva, era obișnuită să muncească și chiar se pricepea la gospodărie. Gospodăria lui baci Gligor, căci așa îl chema pe pădurar, avea două vaci cu lapte, ceva găini,niște porci, deci era de lucru. Baci Gligor a chemat la el pe un medic din comună să vadă ce-i
CĂSĂTORIA TUCHILATEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 610 din 01 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343888_a_345217]
-
identitate nu a dumneavoastră domnule profesor căci ea aparține acestei părți de Țară a Codrului. Dumneavoastră cu HÂR și condei ați adus la lumină frânturi de viață, locuri, întâmplări, oameni, eea ce fiecare ar trebui să facem atât cât ne pricepem. La Chelinta ați văzut lumina zilei,Oarta de Sus v-a adoptat iar talantul pe care l-ați primit nu l-ați pus la păstrare ci l-ați făcut să rodeasca.Ce poate fi mai frumos?! Vă felicit sincer pentru
POVESTI DIN TARA CODRULUI ,VOLUMUL II de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344010_a_345339]
-
trag jumătate „hăis” iar jumătate „cea” adică unii la dreapta și ceilalți la stânga, chiar dacă rolul partidelor este tocmai împotriva concepțiilor dogmatice. PSD ia măsuri liberale iar Liberalii vor măsuri sociale. Ambele partide greșesc deoarece își vâră nasul unde nu se pricep. De ce nu-și dau mâna spre a se lămuri competent asupra problemelor pe care le „dezbat” (am accentua „dezbat” deoarece parlamentarii fac atacuri verbale la persoană în apărarea „castravetelui” lui Bulă, nu dezbat probleme). Activitatea politică în condițiile societăților prezidențiale
VICTORAŞ NE VA MĂRI SALARIILE! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344009_a_345338]
-
a entuziasmului popular cu care a fost întâmpinat. Sufragiul mulțimii, al necăjiților, oropsiților, leproșilor, ologilor, săracilor, dezmoșteniților sorții, al celor străfulgerați de adevărul credinței - asta a cutremurat Ierusalimul în după-amiaza acelui neuitat aprilie!... De reținut și remarcat faptul că au priceput bine fariseii: istoria chiar este pe cale de a-și schimba cursul! Măsura omului tinde să se (im)plinească, ca și Legea lor cea veche; Creația se întoarce în baierele firii ei, dragostea începe să inunde pământul într-un altfel de
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
de revistă. Eu n-am scris spectacolele genului, ci istoria lui. Mi-ar fi plăcut poate să fiu autor de revistă. Dar n-am destul talent pentru asta... Și așa s-a scurs timpul vieții mele până acum. Nu prea pricep cum e cu scurgerea timpului. Eu cred că timpul nu se scurge. Timpul înaintează. Ce pot să-i cer? Îi cer, dacă se poate, o bucățică de viitor. Mă gândesc că «cea mai mare calitate a viitorului este că vine
AUREL STORIN. POEZIA CÂNTECULUI, ÎN UMBRA LACRIMEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342833_a_344162]
-
Eu nu sunt papuc de firmă și n-am ifose de „fiță” Dar dacă mă uit mai bine (căt sunt eu de ramolit) Tot eu sunt dintre noi doi cel mai bine”tăbăcit”. -Poate ești din căprioară ,nu mă prea pricep la firmă Dar ascultă-mă pe mine ești doar ce se vede ,cizmă ! Morala: Oricare ți-ar fi natura Căt de mult te-ai „înalțat”, Nu uita ce ai fost odată Și de unde ai plecat! Referință Bibliografică: D-ale casei
D-ALE CASEI de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342867_a_344196]
-
salariile cu 25% și de majorarea TVA-ului cu cinci puncte procentuale, măsură pe care o resimt extraordinar de bine și de sănătos chiar și azi cu toată „creșterea economică” prezentă și viitoare a țării. Și, probabil, pentru că românul se pricepe cel mai bine la a „face haz de necaz”... și pentru că e iarnă ... și pentru că se apropie sărbătorile cu tot felul de evenimente și concursuri... și pentru că avem „modele” demne de urmat (spre exemplu: aruncarea cu dovleacul, sau concursul de
GÂNDURI DE DECEMBRIE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342884_a_344213]
-
toate acestea, dar era un elev care era plasat în categoria celor „buni”, dotat cu o inteligență superioară, grosului celor de-o vârstă cu el. Era un mare cititor, pasionat de literatură încă de mic copil. Din pruncie, de când a priceput sensul literelor, a început să buchisească și nu s-a oprit. Citea cu pasiune tot ce-i pica în mână, chiar ajunsese la adolescență un fel de filozof al școlii, aplecat asupra multor problematici cu trimitere spre vârste ceva mai
RECENZIE. ( VALENTINA BECART). ROMANUL TIMPUL ŞI RĂSTIMPUL, AUTOR TĂNASE CARAŞCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342807_a_344136]
-
la spital, trebuie să le fac și prezentări... predau și la Facultatea din Nicosia, la Medicină, am și studenți care vin la spital pentru practică. Aud la alte familii, mai ales când este soțul medic și soția nu, aceasta nu pricepe de ce trebuie să stai toată ziua să citești. Așa cum ți-am zis în specialitatea mea sunt 250 de lucrări pe zi nu ai timp să stai să le citești. Invers... dacă soția este medic și soțul altceva, hmm... Și cu
INTERVIU CU DR CHIRURG OFTALMOLOG ADRIANA SPASTRI de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342909_a_344238]
-
Alexandru Enache , publicat în Ediția nr. 2149 din 18 noiembrie 2016. De ce? În lumea asta, care zicem c-o cunoaștem: Un drum mereu enigmatic pe care mergem Și oricât am înainta-n înțelegerea acestei călătorii mărețe Tot nu vom putea pricepe sensul vieții-n a noastră minte. Peste tot se spune de-un trăi mai bun, Care să ne aducă măcar de Crăciun, Un gram de bunăstare-n fiece casă, Si totusi mă-ntreb în a mea cugetare păcătoasa: De ce unii
ALEXANDRU ENACHE [Corola-blog/BlogPost/342956_a_344285]
-
De ce încă se mai aud sunete de jale și bocet? Citește mai mult De ce?În lumea asta, care zicem c-o cunoaștem:Un drum mereu enigmatic pe care mergemși oricât am înainta-n înțelegerea acestei călătorii mărețeTot nu vom putea pricepe sensul vieții-n a noastră minte.Peste tot se spune de-un trăi mai bun,Care să ne aducă măcar de Crăciun,Un gram de bunăstare-n fiece casă,Si totusi mă-ntreb în a mea cugetare păcătoasa:De ce unii
ALEXANDRU ENACHE [Corola-blog/BlogPost/342956_a_344285]
-
când vom pleca din astă lume, o urmă să lăsăm, iar sufletul să dăinuie în cele ce-am creat, să nu rămână mort de-a pururi și pe veci uitat... ******************************************* De undeva de-acolo sus, bunicul, cred, zâmbește: Ce nepoată pricepută la vorbe am...’’, gândește. ,, Dar nu știi tu că mulți ca tine credeau și au vorbit? Puțini, însă, din cei ce știu, la fel au și trăit, căci viața e nedeslușită și greu e de pătruns, esența ei o vei
CE E VIAŢA? de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343018_a_344347]
-
Copilul meu nu-ndepărta cuvintele gurii mele; păzește cărările drepte și nu te abate nici la stânga, nici la dreapta. Izvoarele tale să curgă-n pârâiașe. Bea apă din puțul tău și-ndestulat să fii. Ascultă fiule cuvintele gurii mele; înțelept și priceput să fii și slava va veni. Diademă de mare cinste pune pe capul tău, risipește lenea și pâinea te va hrăni. Copile, să nu dai virtutea ta altora, și stăinii să nu-ți fie adunare. Fiule pleacă-ți urechea la
SFAT DE LA DUMNEZEU(CU O CONOTAŢIE BIBLICĂ) de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343032_a_344361]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > EUGEN DORCESCU, AVATAR Autor: Eugen Dorcescu Publicat în: Ediția nr. 1834 din 08 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului EUGEN DORCESCU AVATAR Un gnom, luând sublimul prea ușor, Nepricepând, în mâzga lui, cu cine Se-ncumentă, a ridicat spre mine Un braț necugetat, dezgustător. Surprins de lovitură, am căzut. Dar, s-a trezit, în chiar fatala clipă, El, Lupus lupus, și-a venit, în pripă, Să facă, și acum, ce-
EUGEN DORCESCU, AVATAR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1834 din 08 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343046_a_344375]
-
REVOLUȚIONAR DEVOTAT IDEILOR DE LIBERTATE ȘI PROGRES, plus fotografia lui, înfățișându-l plin de sânge, cu o privire de profet, în fruntea maselor revoluționare. - Bleheheee, rosti el pătruns de importanța istorică a momentului. Abia după un timp, începu, ușor-ușor să priceapă și, normal, îl trecură fiori de groază. - Băăă, să vezi că m-am îmbătat și-am intrat în f’un câcat de mi-or lua ăștia gâții... Ce dracu’ mă fac acu’!? Nu a avut timp să afle răspunsul fiindcă
REVOLUŢIONARUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/343242_a_344571]