5,338 matches
-
seli u Beograd" „Nu a fost vorba că (lit. „despre aceea că”) facultatea să se mute la Belgrad”, "Pomirila se s tim da neće naći muža" „S-a împăcat cu gândul (lit. „...cu aceea...”) că nu-și va găsi soț”. Pronumele relativ care introduce propoziția atributiva se acordă în gen și număr cu antecedentul sau din altă propoziție, dar nu și în caz, care depinde de funcția pe care o are în atributiva. Exemple: În legătură cu propoziția circumstanțiala de mod este de
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
Pronumele interogativ este parte de vorbire flexibilă care, în propozițiile interogative, ține locul unui substantiv și este așteptat ca răspuns. Exemplu: Cine lipsește? Băiatul lipsește; [cine/cui, care, ce, cât(câți, câte)] ex.: "Care" răspunde?- "El" răspunde. - punând întrebarea cine?, aflăm
Pronume interogativ () [Corola-website/Science/312657_a_313986]
-
Exemplu: Cine lipsește? Băiatul lipsește; [cine/cui, care, ce, cât(câți, câte)] ex.: "Care" răspunde?- "El" răspunde. - punând întrebarea cine?, aflăm că funcția sintactica este de sub Când determina un substantiv și se acordă cu acestă în gen, număr și caz, pronumele interogativ devine adjectiv pronominal interogativ, cu funcția sintactica de atribut adjectival. ex.: "Câți ani" ai? Aceste pronume flexionează după gen,număr și caz: a. CINE N.-AC.-cine? G.-D.-cui? are aceleași forme și pentru masculin și pentru feminin
Pronume interogativ () [Corola-website/Science/312657_a_313986]
-
punând întrebarea cine?, aflăm că funcția sintactica este de sub Când determina un substantiv și se acordă cu acestă în gen, număr și caz, pronumele interogativ devine adjectiv pronominal interogativ, cu funcția sintactica de atribut adjectival. ex.: "Câți ani" ai? Aceste pronume flexionează după gen,număr și caz: a. CINE N.-AC.-cine? G.-D.-cui? are aceleași forme și pentru masculin și pentru feminin și Înlocuiește nume de ființe. b. CE Este invariabil și înlocuiește nume de lucruri. c. CARE N.
Pronume interogativ () [Corola-website/Science/312657_a_313986]
-
plural-căror(a) -feminin,plural-căror(a). d. CÂT N.AC.masculin,singular-cât N.AC.-feminin,singular-câtă masculin,plural-câți -feminin,plural-câte G.D.masculin,plural-câtor G.D.-feminin,plural-câtor e.AL CÂTELEA N.AC.masculin,singular-al câtelea N.AC.-feminin,singular-a câtă. Pronumele interogativ substituie anticipat obiectul, cuvîntul sau grupul de cuvinte așteptat ca răspuns la un enunț interogativ. Se caracterizează printr-o intonație specifică. Pronumele interogative care, cine, ce, cât, câtă, câți, câte sunt folosite, de obicei, în propoziții interogative. Care dintre
Pronume interogativ () [Corola-website/Science/312657_a_313986]
-
-feminin,plural-câtor e.AL CÂTELEA N.AC.masculin,singular-al câtelea N.AC.-feminin,singular-a câtă. Pronumele interogativ substituie anticipat obiectul, cuvîntul sau grupul de cuvinte așteptat ca răspuns la un enunț interogativ. Se caracterizează printr-o intonație specifică. Pronumele interogative care, cine, ce, cât, câtă, câți, câte sunt folosite, de obicei, în propoziții interogative. Care dintre aceste timbre îți plac ? Cine te îngrijește ? Ce mi-ai adus ? Câți au sosit ? Pronumele interogativ care distinge opoziții de gen, număr și
Pronume interogativ () [Corola-website/Science/312657_a_313986]
-
enunț interogativ. Se caracterizează printr-o intonație specifică. Pronumele interogative care, cine, ce, cât, câtă, câți, câte sunt folosite, de obicei, în propoziții interogative. Care dintre aceste timbre îți plac ? Cine te îngrijește ? Ce mi-ai adus ? Câți au sosit ? Pronumele interogativ care distinge opoziții de gen, număr și caz numai la G. și D.: N./Ac. - care; G./D. - căruia (numărul singular, genul masculin); - căreia (numărul singular, genul feminin); - cărora (numorul plural). Cine că pronume interogativ distinge opoziția de caz
Pronume interogativ () [Corola-website/Science/312657_a_313986]
-
ai adus ? Câți au sosit ? Pronumele interogativ care distinge opoziții de gen, număr și caz numai la G. și D.: N./Ac. - care; G./D. - căruia (numărul singular, genul masculin); - căreia (numărul singular, genul feminin); - cărora (numorul plural). Cine că pronume interogativ distinge opoziția de caz: N./Ac. - cine? G./D. - cui? Ce este un pronume interogativ invariabil și se referă la nume neanimate. Cât, câtă, câți, câte se referă la cantitatea sau numărul obiectelor și distingem opoziții de gen și
Pronume interogativ () [Corola-website/Science/312657_a_313986]
-
numai la G. și D.: N./Ac. - care; G./D. - căruia (numărul singular, genul masculin); - căreia (numărul singular, genul feminin); - cărora (numorul plural). Cine că pronume interogativ distinge opoziția de caz: N./Ac. - cine? G./D. - cui? Ce este un pronume interogativ invariabil și se referă la nume neanimate. Cât, câtă, câți, câte se referă la cantitatea sau numărul obiectelor și distingem opoziții de gen și număr: N./Ac. - cât, câtă, câți, câte; G./D. - câtor (numai de caz). Funcția sintactica
Pronume interogativ () [Corola-website/Science/312657_a_313986]
-
invariabil și se referă la nume neanimate. Cât, câtă, câți, câte se referă la cantitatea sau numărul obiectelor și distingem opoziții de gen și număr: N./Ac. - cât, câtă, câți, câte; G./D. - câtor (numai de caz). Funcția sintactica a pronumelui interogativ corespunde cu aceea a cuvântului așteptat ca răspuns la întrebare, adică cu a cuvântului căruia îi ține locul. Funcțiile sintactice ale pronumelui interogativ cine: N. Cine a venit? (subiect) Cine ești tu? (nume predicativ) Ac. Pe cine ai lăsat
Pronume interogativ () [Corola-website/Science/312657_a_313986]
-
și număr: N./Ac. - cât, câtă, câți, câte; G./D. - câtor (numai de caz). Funcția sintactica a pronumelui interogativ corespunde cu aceea a cuvântului așteptat ca răspuns la întrebare, adică cu a cuvântului căruia îi ține locul. Funcțiile sintactice ale pronumelui interogativ cine: N. Cine a venit? (subiect) Cine ești tu? (nume predicativ) Ac. Pe cine ai lăsat acolo? (complement direct) Cu cine discutai? (complement indirect) D. Cui i-ai comunicat vestea? (complement indirect) G. Al cui băiat ești tu? (atribut
Pronume interogativ () [Corola-website/Science/312657_a_313986]
-
ai lăsat acolo? (complement direct) Cu cine discutai? (complement indirect) D. Cui i-ai comunicat vestea? (complement indirect) G. Al cui băiat ești tu? (atribut genitival) Al cui este băiatul acesta? (nume predicativ) Când însoțesc un substantiv și-l determina, pronumele interogative își schimbă valoarea gramaticala, devin adjective pronominale interogative, se acordă cu substantivul în gen, număr și caz și au funcție sintactica de atribut adjectival. Cine nu poate deveni adjectiv pronominal intergoativ. Ce rochie este mai frumoasă? Care floare o
Pronume interogativ () [Corola-website/Science/312657_a_313986]
-
cu substantivul în gen, număr și caz și au funcție sintactica de atribut adjectival. Cine nu poate deveni adjectiv pronominal intergoativ. Ce rochie este mai frumoasă? Care floare o oferi colegei? Câți elevi vor participa la concurs? Propozițiile construite cu pronume interogativ sau adjective intergogative sunt folosite în frază că propoziții subordonate față de regenta. Spuneți-mi 1/cine lipsește? 2/ Nu știi 1/care elev a intrat în clasa? 2/ În asemenea construcții pronumele sau adjectivul interogativ are rolul de a
Pronume interogativ () [Corola-website/Science/312657_a_313986]
-
vor participa la concurs? Propozițiile construite cu pronume interogativ sau adjective intergogative sunt folosite în frază că propoziții subordonate față de regenta. Spuneți-mi 1/cine lipsește? 2/ Nu știi 1/care elev a intrat în clasa? 2/ În asemenea construcții pronumele sau adjectivul interogativ are rolul de a stabili relația între subordonată în care îndeplinește funcția sintactica și regenta ei. Pronumele interogativ a devenit pronume interogativ - relativ, iar adjectivul interogativ a devenit adjectiv interogativ - relativ. „Dumneavoastră, cinstiți oaspeți, se vede că
Pronume interogativ () [Corola-website/Science/312657_a_313986]
-
regenta. Spuneți-mi 1/cine lipsește? 2/ Nu știi 1/care elev a intrat în clasa? 2/ În asemenea construcții pronumele sau adjectivul interogativ are rolul de a stabili relația între subordonată în care îndeplinește funcția sintactica și regenta ei. Pronumele interogativ a devenit pronume interogativ - relativ, iar adjectivul interogativ a devenit adjectiv interogativ - relativ. „Dumneavoastră, cinstiți oaspeți, se vede că pașteți bobocii, de nu va pricepeți al cui fapt este acesta? - Cine nu știe?” al cui = pronume interogativ - relativ, numărul
Pronume interogativ () [Corola-website/Science/312657_a_313986]
-
cine lipsește? 2/ Nu știi 1/care elev a intrat în clasa? 2/ În asemenea construcții pronumele sau adjectivul interogativ are rolul de a stabili relația între subordonată în care îndeplinește funcția sintactica și regenta ei. Pronumele interogativ a devenit pronume interogativ - relativ, iar adjectivul interogativ a devenit adjectiv interogativ - relativ. „Dumneavoastră, cinstiți oaspeți, se vede că pașteți bobocii, de nu va pricepeți al cui fapt este acesta? - Cine nu știe?” al cui = pronume interogativ - relativ, numărul singular, cazul genitiv, precedat
Pronume interogativ () [Corola-website/Science/312657_a_313986]
-
și regenta ei. Pronumele interogativ a devenit pronume interogativ - relativ, iar adjectivul interogativ a devenit adjectiv interogativ - relativ. „Dumneavoastră, cinstiți oaspeți, se vede că pașteți bobocii, de nu va pricepeți al cui fapt este acesta? - Cine nu știe?” al cui = pronume interogativ - relativ, numărul singular, cazul genitiv, precedat de articolul posesiv genitival „al”, funcția sintactica de atribut pronominal genitival, cu rol de conjuncție în frază; cine = pronume interogativ - relativ, numărul singular, cazul nominativ, funcția sintactica de subiect. „Auzi tu, mama, cate
Pronume interogativ () [Corola-website/Science/312657_a_313986]
-
de nu va pricepeți al cui fapt este acesta? - Cine nu știe?” al cui = pronume interogativ - relativ, numărul singular, cazul genitiv, precedat de articolul posesiv genitival „al”, funcția sintactica de atribut pronominal genitival, cu rol de conjuncție în frază; cine = pronume interogativ - relativ, numărul singular, cazul nominativ, funcția sintactica de subiect. „Auzi tu, mama, cate-mi spune? Si-alearga-n sat să mai adune Și câte porecliri pe-ascuns Îmi pune?” câte = pronume interogativ - relativ, genul feminin, numărul plural, cazul acuzativ, funcția sintactica
Pronume interogativ () [Corola-website/Science/312657_a_313986]
-
atribut pronominal genitival, cu rol de conjuncție în frază; cine = pronume interogativ - relativ, numărul singular, cazul nominativ, funcția sintactica de subiect. „Auzi tu, mama, cate-mi spune? Si-alearga-n sat să mai adune Și câte porecliri pe-ascuns Îmi pune?” câte = pronume interogativ - relativ, genul feminin, numărul plural, cazul acuzativ, funcția sintactica de complement direct, cu rol de conjuncție în frază; câte = adjectiv pronominal interogativ - relativ, genul feminin, numărul plural, cazul acuzativ, funcția sintactica de atribut adjectival, cu rol de conjuncție în
Pronume interogativ () [Corola-website/Science/312657_a_313986]
-
destul de complicată. Olandeza este cunoscută și ca o limbă care are tendința de a lipi multe cuvinte scurte pentru a forma unul lung. Gramatica s-a simplificat foarte mult în ultimii 100 de ani: cazurile sunt folosite acum doar pentru pronume. Au fost împrumutate multe cuvinte care se pronunță aproape la fel ca în limba din care provin.
Limba neerlandeză () [Corola-website/Science/311498_a_312827]
-
despre ce?; pentru cine?; pentru ce?"Cazul Dativ: "cui?"Complementul indirect poate fi exprimat prin: Complementul indirect arată obiectul asupra căruia se răsfrânge indirect acțiunea exprimată de verb. Se clasifică în: Complementul indirect în dativ (cui?) se exprimă prin substantive, pronume sau numerale în cazul dativ. Exemple: (vb. subst.) (pron. dem. D vb.) Complementul indirect cu prepoziție (pe ce?, pe cine?, cu cine?, cu ce?, de cine?, de ce?, pentru cine?, pentru ce?, despre cine?, despre ce?) se exprimă prin: a) substantive
Complement indirect () [Corola-website/Science/311116_a_312445]
-
sau numerale în cazul dativ. Exemple: (vb. subst.) (pron. dem. D vb.) Complementul indirect cu prepoziție (pe ce?, pe cine?, cu cine?, cu ce?, de cine?, de ce?, pentru cine?, pentru ce?, despre cine?, despre ce?) se exprimă prin: a) substantive, pronume sau numerale in cazul acuzativ cu prepoziție; Exemplu: (vb. prep. + pr. pers. Ac.) b) verb la un mod nepersonal; Exemplu: (vb. vb. la supin) c) adjectiv precedat de prepoziție; Exemplu: (adj. Ac.) Există un tip special de complement indirect în
Complement indirect () [Corola-website/Science/311116_a_312445]
-
acuzativ cu prepoziție; Exemplu: (vb. prep. + pr. pers. Ac.) b) verb la un mod nepersonal; Exemplu: (vb. vb. la supin) c) adjectiv precedat de prepoziție; Exemplu: (adj. Ac.) Există un tip special de complement indirect în genitiv, exprimat prin substantive, pronume sau numerale precedate de prepoziții. Exemplu: (vb. pron. dem. G.)
Complement indirect () [Corola-website/Science/311116_a_312445]
-
În morfologie, pronumele demonstrativ este un cuvânt gramatical din categoria pronumelor, care se referă la entități despre care indică în general apropierea ori depărtarea lor față de vorbitor (uneori și față de destinatarul comunicării) în spațiu sau în timp. Entitățile respective pot fi obiecte sau
Pronume demonstrativ () [Corola-website/Science/311441_a_312770]
-
În morfologie, pronumele demonstrativ este un cuvânt gramatical din categoria pronumelor, care se referă la entități despre care indică în general apropierea ori depărtarea lor față de vorbitor (uneori și față de destinatarul comunicării) în spațiu sau în timp. Entitățile respective pot fi obiecte sau ființe pe care vorbitorul le arată în spațiu
Pronume demonstrativ () [Corola-website/Science/311441_a_312770]