8,590 matches
-
Acasa > Poezie > Delectare > APRINDEȚI FRUNZA REGĂSIRII Autor: Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 2074 din 04 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Povești, de multe cântece, ele rămân povești, Și nu te -ncumeți , regăsindu-le, să rătăcești, Iar toamna te întreabă, cum de reușești Trădărilor să le răspunzi, că știi să te iubești... Și eu ascult povești, și cântece îți caut- La calea cea durută, unde nu e nici flaut, Unde nu e nici vara, dinamizând cu
APRINDEŢI FRUNZA REGĂSIRII de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375729_a_377058]
-
2017 Toate Articolele Autorului SĂRUT MÂNA DOAMNA MEA! Sub străluciri de stele diamant, În falduri albe te scufund și scald... Iubire doamna mea un vis-tezaur... Cu bucle lungi scăldate-n auriu și aur Sărut mâna iubire,doamna mea! Te-ai rătăcit în inimă ... iar ea, Ți-a pus mantii peste cele vremi.... Iar din adâncuri ....tu ne chemi! Ești diafană ,dulce ori gingașă, O,cât ești de mare și frumoasă! De ce ești crudă și năbădăioasă, Când nu te mai primesc în
SĂRUT MÂNA DOAMNA MEA! de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375733_a_377062]
-
ești... În suflet glasul tău străbate cu-al sau umblet... Nu ești aici... În odăița dorul tău aprinde o dorința... Știi? îmi lipsești... În amintire, ecoul tău așează lacrimi în privire... Când ai plecat În noapte, cuvântul tău s-a rătăcit prin nesfârșite șoapte... Șoptit-ai: "Nu te las... În gând te voi lua popas să-mi fii, râzând..." Și m-ai purtat Cu tine prin nori privind spre zări senine... Tu clipe îți dorești! Mi-ai spus că îți sunt
TU EŞTI DEPARTE... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375745_a_377074]
-
Povestea că împreună cu alte șase fetișcane plecaseră după cules flori... Voiau să împletească cununi din sânziene pe care să le pună sub pernă, crezând că vor visa pe cel ursit fiecăreia. Nu știa cum s-a întâmplat, dar s-a rătăcit de restul fetelor și a ajuns într-o poiană ce strălucea sub razele lunii. Atunci a văzut florile galben-aurii, cu inflorescențe mărunte, pline de polen aromind puternic a câmp și a miere. Era o poiană numai cu flori de sânziene
SÂNZIENELE, TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375743_a_377072]
-
să-mbrățișeze zarea, Să cadă mantie de flori pe caldarâm Și-n ochii doritori să picure încântarea. Aștept să cânte vântul vesel printre crengi Iar glasul lui să treacă peste creste Să se întoarcă-acasă, în stol, cocori pribegi Ce-au rătăcit o vreme, trăind altă poveste.. Aștept să se cunune în zori bobul de rouă Cu firavă petală a florilor de mai. Să se-oglindească-n ape un cer cu haină nouă, Pe pod de curcubee să treacă culorile-n alai. Referință Bibliografică
AŞTEPT de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375769_a_377098]
-
Toate Articolele Autorului Târziu Cu șoaptă mea, pierdută în tăcere, Iti tulbur nopțile de abanos. Vei îngâna printre suspine-amare Să-ți mai șoptesc... Dar șoaptă mi-este haos! Trecutul meu, uitat în tine, Prăpăd va face-n mintea ta. Vei rătăci prin zările senine Să uiți de el... Nu vei putea! Privirea mea, rănită de-ntristare, Iti răscolește blând rețină. Vei suspina, simțind cum doare, Si-ai sa-ntelegi și tu A cui e vina! Sărutul meu, strivit pe buze, Te
TARZIU de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375760_a_377089]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > NINGE-N APRIL Autor: Costică Nechita Publicat în: Ediția nr. 2302 din 20 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Ninge în April peste flori de cais Cu fulgi rătăciți într-un alt paradis; Ramuri se pleacă sub aspra povară, Cerul în valuri mai tulburi coboară! Ninge în April printre flori de cireș Și nori se aștern peste câmp ca un preș, Iar mugurii cad pe pământ înghețați În prag
NINGE-N APRIL de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375782_a_377111]
-
ramuri se desprind legănând clipele-n vălul de întuneric și taxiul sfredelește noaptea străbătând prin fulgurațiile-n negru și alb lumea paralelă necunoscuta ce se dezgolește-n dans rotit ca o bacantă pe asfaltul de oglindă neagră și toate gândurile rătăcite-n adâncul pupilei urmăresc în tăcere dârele ploii ce se preling alene pe parbriz până rămâne doar un strop tremurător ce-ascultă încă difuzorul răgușit din care vocea sud-americană mai răsucește pe un fir de melodie ca pe un imens
TAXI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375780_a_377109]
-
LUMEA Autor: Silvana Andrada Publicat în: Ediția nr. 2302 din 20 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului LUMEA Lumea, acea femeie ideală, Frumoasă, răvășită, imorală, Vindecătoare ea fiind bolnavă, Privirea-i de seducție născută ca otravă, Cu buze fragede, senzuale, Ce rătăcesc pe noi fără de cale, Copilăroasă, ademenitoare, Profund pragmatică dar visătoare, Geloasă pe imaginea ce-a fost, Pe rostul rostului fără de rost, Lucidă- n propria ei confuzie, Că însăși ea e doar iluzie, Lumea cu- a ei neagră pălărie, Cu boruri
LUMEA de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375781_a_377110]
-
P. Korys Publicat în: Ediția nr. 2302 din 20 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Lângă margini de lume ajung plutind pe nori, în tăceri prelungi, asurzitoare, umbre mărețe și speranțe împletite în ecouri, rugi nevăzute, înălțate cu foc din suflete rătăcind singure în pustiul cu mărăcini deși ai pământului... Permanenta efemeritate mângâie cu nerăbdare clipele în trecerea lor peste chipurile oamenilor, blândețea-i mințind atât de frumos prin masca-i reflectată în oglinda realității, încât serile senine se contopesc de dragul ei
CONTEMPLÂND ENIGME LUMEŞTI de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375793_a_377122]
-
Să facem cu viața târg.... Mi-ar plăcea să-ți fiu un leac, Elixir să-ți fiu în veac... Să te vindec...că îmi ești drag, Să-ți fiu drag sirișag... Mi-ar plăcea să fiu un gând, Și să rătăcesc prin vânt... Să fiu fluture în pom, Și pe gene în al tău somn... Mi-ar plăcea să fiu scânteia, Ce se naște dintr-o făclie, Să topesc chipuri de ceară, Să îndulcesc gerul de-afară... Mi-ar plăcea să
DORINȚĂ ... de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379168_a_380497]
-
ai răpit o clipă de iubire. Și ai continuat neîncetat Să mă privezi de tot ce-i fericire. Dispari în mine-n mod misterios Dar îmi apari în vise uneori. Nu aș vrea ca să par nerespectuos Tu strigă-mă de rătăcești prin zori ! Acum, în gestul tău, mă regăsesc Și-n fiecare seară-mi spui o șoaptă. Cu care eu în inimă trăiesc Ce te iubește dar și te așteaptă. Ca tu să vii iar dorul să-i alini Cum ai
DISPARIȚIE MISTERIOASĂ de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379189_a_380518]
-
Articolele Autorului DOAR O AMINTIRE... Mă las captivă gândurilor mele, suntem doar noi doi în necuprins... Ochii mei în lumina ochilor tăi s-au pierdut, gura mea-i hulpavă și tânjește după un nou și fierbinte sărut, mâinile-mi febril rătăcesc în căutarea brațelor tale de dor, și mă pierd în dorințe nestăvilite,nesfârșite, cândva, intens, de mine și de tine, trăite. Ai devenit umbra unei iubiri, o amintire dintre amintiri, o picătură din intensele noastre trăiri. Sunt doar frânturi de
DOAR O AMINTIRE... de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379200_a_380529]
-
a privi spre viitor, de a merge mai departe. Ne vom întoarce dar, nu vom mai găsi ceea ce am părăsit cândva, și atunci vom pleca urechea spre inima trecutului; dar nu va mai fi unde am lăsat-o, apoi vom rătăci șoptind: mie dor de tot ce-a fost frumos odată, de anii copilăriei mele. Iată, pentru ce merită să păstrăm vie curiozitatea de copil și entuziasmul, mai ales în perioada sărbătorilor, chiar și pentru cele mai mărunte lucruri ale vieții
GÂNDURI ALBASTRE, DE CRĂCIUN! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379209_a_380538]
-
s-a lepădat ca de niște leproși, erau de fapt părinții noștri duhovnicești, doctori ai sufletelor care primiseră darul și harul să vindece chiar și pe cei care se cred sănătoși, deși nu sunt, și să îndrume turma plăpândă și rătăcită spre potecile metafizice pe care din când în când se vedeau în nisip pașii lui Dumnezeu. Pe aceia de care lumea aceasta s-a lepădat Iisus i-a vizitat pre când El Insuși s-a dus în pustie să postească
TEOLOGUMENA – DESPRE DARUL VEDERII de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379226_a_380555]
-
cântec în suflet, tot mai înalt, tot mai sonor.. La poarta adevărului crescuse iarba, până dincolo de noi... Niciodată să nu spui niciodată!”. Ai grijă de cuvintele ce te așteaptă la mijloc de întrebare. Și repet: dragostea poate ucide, da; când rătăcești ca un orb, când nu mai slăvești o dimineață senină, iar noaptea își face de cap prin aceleași încăperi , viciate, păgâne... La fereastra nesfârșitei așteptări, pe care o mână străină a scris neglijent: ”De închiriat”, niciun vis și nicio dragoste
ȘI DRAGOSTEA... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379250_a_380579]
-
și zeul iubirii ca un albatros ucis îți va sângera la picioare... * Nevrednic de tine e cel “născut” călăuză pe-aleile toamnei căzute-n dizgrații și somn * Eu te cunosc, Valentina ești labirintul meu ... iubire damnată între om și zeu - rătăcind ca o pasăre albă în visul unui orb visul unui orb... 23 august 2011 ... să nu “ucizi” cu gândul - iubirea ce se vrea o floare... Referință Bibliografică: Eu te cunosc, Valentina... / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1764
EU TE CUNOSC, VALENTINA… de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379245_a_380574]
-
În lumina toamnei un copil o floare povârnișuri și pietre un ochi lunecos - ca o tremurare de ape - un cântec săltând pe aproape... În adierea toamnei două mâini fluturând o batistă în vale, o pasăre cu aripa frântă un trandafir rătăcit o potcoavă uitată și-un legământ pângărit... În lumina toamnei dragoste și vânt un cerșetor o bucată de pâine uscată și-un hohot de râs alături, iluzii și predici un copac desfrunzit o privire mirată și sângele meu alergând alergând
ÎN LUMINA TOAMNEI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379237_a_380566]
-
amintirile și reînvii umbrele trecutului, retrăind momente adormite prin cotloanele colbuite ale uitării. În aceste incursiuni prin ferestrele vremurilor apuse gândurile slobode călătoresc bezmetice pe cărările amintirilor și pribegesc nestingherite prin faldurile timpului alături de icoanele vii ale unor ființe dragi, rătăcite pe la cotiturile vieții. Câțiva dintre prietenii mei de pe vremea când trăiam în Târgoviște au trecut de mult în lumea umbrelor. Draga mea prietenă Diana e una dintre cei cărora le simt acut lipsa, din această lume. De câte ori mă întorc, amintirea
ICOANA PRIETENIEI NOASTRE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379230_a_380559]
-
de atunci o lume prea mare pentru mine, căreia jinduiam să-i cunosc tainele și nemărginirea. Azi, prin contrast aceeași lume când o privesc cu ochii omului adult cunoscător al unor orizonturi îndepărtate, mă face să mă simt un uriaș rătăcit într-un univers liliputan, prea strâmt ca să-i mai cuprindă setea de zbor al sufletului. Cu toate acestea, în mod paradoxal am înțeles de mult, că nu pot trăi prea mult departe de acest univers al meu, pentru că doar aici
UNIVERSUL UNDE MĂ SIMT O PRINȚESĂ de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379258_a_380587]
-
aceasta, datorită sensibilități poetului care mânuiește cu dexteritate metaforele, așternând pe hârtie versuri esențializate, rafinamentul punându-și amprenta pe întreaga structură poetică. Expresii ca: “ e timpul ca dragostea asta înaltă/ care crește aripi / să fie rostită”; durea ca o iubire rătăcită într-o viață prea grăbită”; am îngenunchiat și ți-am sărutat ochii/ ca eu să fiu visul ce se adună sub pleoape”; “să ne grăbim, încă mai plouă cu dragoste/ între lună și soare”; “toți fluturii din mine și-au
RECENZIE ( NOTE DE LECTOR). VOLUMUL DE POEZIE CLEPSIDRA CU SILABE , AUTOR GEORGI CRISTU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1741 din 07 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379244_a_380573]
-
Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1985 din 07 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Am cerut dimineții: ,,O cinzacă de viață, vă rog! Dar să fie din cea foarte tare!” De-a binelea să mă amețesc, mulți, mulți ani să rătăcesc în splendori-filon să mă răcoresc și să-mi astămpăr - setea, de zbor înalt, ierburi moi, senin și înțelesuri ... Pitoresc? Poate, dar nu mă amăgesc... Timpul, cu coasa în claie de vers îl răstălmăcesc, sub toate strigătele hăulesc, în păduri de
SETE de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379316_a_380645]
-
când veni-va-mi răspunsul, Te-am uitat, iubito, te-am pierdut prin culori! Oare care din noi doi va fi cel dintâi-ul Ce-o lepăda în goană iubirea din el Și cui o să-și urle durerea rămasul Când rătăcit prin viață va fi și stingher? Oare care-ar putea din noi primul să uite Contractul iubirii în pripă făcut, Scris pe o foaie de gheață-ntr-o iarnă Și de raze de soare-ntr-o toamnă târzie pierdut? Oare
TU SAU EU? de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379311_a_380640]
-
cardinale și-au pierdut logica”... Nu e deșert mai adânc). O scriere remarcabilă - din care nu lipsește sarcasmul unui suflet trădat, îndurerat, dar fără a se victimiza sau ”îngenunchea” în fața celui ce lăsa ”impresia că ar conta”... - găsim în poemul ”rătăcită printre absențele tale nedisimulate”, pe care-l redau în întregime: ”îmi păreau cunoscute potecile/ atunci îți dedublam urmele/ tu mă petreceai ținându-mă de mână doar atât / cât să lași impresia că ar conta/ îți căutăm tresărirea când îmi alergai
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1985 din 07 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Mai ții minte, iubite, când ne rostogoleam unul peste altul unul în altul unul în același unu cu buze crăpate cu gânduri înfierbântate cu limbi de foc rătăcite-n nemurire în împlinire în noroc? Mai ții minte, iubite, că-mi erai cer că-ți eram mare că ne uneam în zare? Existând, murmurând, gemând încolăcind, împreunând dezmierdând, înflăcărând vorbe de dor înghițând în al nouălea cer zburând... iubirea
MAI ȚII MINTE, IUBITE? de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379314_a_380643]