7,841 matches
-
pot fi răsturnate prin proba contrarie. Ele se mai numesc și irefragabile, dacă nu pot fi combătute deloc (prezumția puterii lucrului judecat sau prezumția stabilită de art. 411 al. 1 din noul Cod civil, potrivit căruia: "Nicio persoană nu poate reclama o altă filiație față de mamă, decât aceea ce rezultă din actul său de naștere"). Prezumțiile legale absolute pot fi, uneori, răsturnate prin mărturisire, când litigiul poartă asupra unor drepturi ce pot forma obiectul unei tranzacții și nu se încalcă ordinea
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
în timp". Articolul menționat consacră încă o dată caracterul de excepție al imprescriptibilității dreptului la acțiune. Totodată, prin alineatul 2 face o enumerare a cazurilor concrete în care dreptul la acțiune este imprescriptibil, dată fiind protecția specială pe care acestea o reclamă. În lumina acestui ultim alineat, în afara cazurilor de imprescriptibilitate prevăzute mai sus, au acest caracter: * acțiunile privind apărarea unui drept nepatrimonial cu excepția cazului în care prin lege se dispune altfel; * acțiunile în constatarea existenței sau inexistenței unui drept; * acțiunile în
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
prescripție sunt cele care se aplică anumitor categorii de raporturi juridice expres prevăzute de lege și acestea sunt, de regulă, mai scurte decât termenele generale. Având în vedere varietatea acestor termene ca și complexitatea domeniilor în care operează, studiul lor reclamă o dezvoltare mai cuprinzătoare. Până la adoptarea noului Cod civil astfel de termene își aveau izvorul în reglementări anterioare Decretului nr.167/1958, iar altele erau prevăzute expres de acest decret. Existau, însă, numeroase termene de prescripție care erau consacrate de
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
Armand Colin", Paris, 1992, p. 134. 12 În vechea reglementare, statutul persoanei fizice și juridice era stabilit de Decretul nr. 31/1954, care trata distinct persoana fizică de cea juridică. Dispozițiile decretului menționat au fost transpuse, cu completările și corectivele reclamate de noua realitate românească, în noul Cod civil. Spre deosebire de reglementarea anterioară, însă, noua reglementare a afectat un titlu special dispozițiilor comune celor două subiecte de drept civil, preluând definițiile celor două persoane din literatura de specialitate. 13 Pentru detalii privind
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
consideră că misterioasele "sceptre de comandă" sunt bețe de tobă. Dacă această interpretare este acceptată, aceasta ar însemna că vrăjitorii paleolitici foloseau tobe comparabile cu acelea ale șamanilor siberieni 26. Explicația lui H. Kirchner a fost controversată, și nu ne reclamăm competența de a o judeca. Totuși existența unui anumit tip de "șamanism" în epoca paleolitică pare sigură. Pe de o parte, șamanismul domină încă în zilele noastre ideologia religioasă a vânătorilor și a păstorilor. Pe de altă parte, experiența extatică
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
hieros gamos și orgia ritualică exprimă, în planuri diferite, caracterul religios al sexualității. Un simbolism complex, de structură antropocosmică, asociază femeia și sexualitatea cu ritmurile lunare, cu pământul (asimilat matricei), și cu ceea ce se poate numi "misterul" vegetației. Mister care reclamă "moartea" seminței spre a-i asigura o nouă naștere, cu atât mai miraculoasă cu cât se manifestă printr-o uimitoare multiplicare. Asimilarea existenței umane cu viața vegetativă se exprimă în imagini și metafore împrumutate din drama vegetală (viața este ca
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
locurile sacre și sanctuarele; clasa sacerdotală se organizează după modele canaaneene. În sfârșit, profeții care nu vor întârzia să reacționeze împotriva supremației preoților și împotriva sincretismului cu cultele fertilității sunt, ei înșiși, produsul unei influențe canaaneene. și totuși profeții se reclamă de la cel mai pur iahvism. Dintr-un anumit punct de vedere, ei aveau dreptate; dar iahvismul pe care îl proclamă asimilase deja elementele cele mai creatoare ale religiei și culturii canaaneene, atât de violent detestată de către profeți. 38 Cf. J.
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Acesta este sensul originar al sacrificiului în Brahmana: a recrea Cosmosul "dezarticulat", "epuizat" prin Timpul ciclic (Anul). Prin sacrificiu - adică prin activitatea susținută a preoților - lumea este menținută vie, armonioasă și fertilă. Aceasta este o nouă aplicare a ideii arhaice reclamând repetarea anuală (sau periodică) a cosmogonici. Faptul constituie totodată justificarea orgoliului brahmanilor, convinși de importanța decisivă a riturilor. Căci soarele nu s-ar ridica dacă preotul, în zori, n-ar aduce ofrandă focului (Sat. Br., II, 3, l, 5). În
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
indică avântul și prestigiul tot mai mare al cultului. Vecinătatea și protecția Atenei au contribuit desigur la situarea Misterelor în însuși centrul vieții religioase panelenice. Mărturiile literare și figurative se referă mai ales la primele etape ale inițierii, care nu reclamau păstrarea secretului. Astfel, artiștii puteau să reprezinte scene eleusine pe vase și basoreliefuri, și Aristofan (Broaștele, 324 sq.)3 și-a permis să facă aluzie la anumite aspecte ale inițierii. Aceasta comporta mai multe trepte. Se deosebesc Micile Mistere, riturile
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
este greu de crezut că inițierea supremă se limita la o anamneză de sacramente arhaice. Eleusis descoperise, cu siguranță, o nouă dimensiune religioasă. Misterele erau vestite mai ales pentru unele "revelații" cu privire ia cele două zeițe. Or, atari "revelații" reclamau "secretul" ca o condiție sine qua non. Nu altfel era în cazul diverselor inițieri atestate în societățile arhaice. Ceea ce singularizează "secretul" eleusinian, este faptul de a fi devenit un model exemplar pentru cultele de Mistere. Valoarea religioasă a "secretului" va
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
sau, după război, uneori, a Regimentului 5 Artilerie Grea, iar în fund un pavilion cu cofeturi și limonadă, a cărui închiriere aducea o sumă de cîteva mii la bugetul comunei. Lîngă chioșc, într-un rond cu flori, care - s-a reclamat - încurca circulația, era bustul lui Vasile Alecsandri, inaugurat în 1896. Locul servea uneori și de agora: de pildă, un ziarist, I. Nicobrad, a ținut aici un „discurs” despre „Ziua Unirii”, pe care apoi l-a publicat în revista „Răsăritul”.7
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
adăugaseră alte 4 femei. Femeile - fapt ilustrat și de datele lunilor de toamnă - erau mai predispuse la îmbolnăviri decît bărbații: în septembrie 24 bărbați și 38 femei, în noiembrie 24 bărbați și 39 femei.2) Și mai neliniștitor decît tuberculoza, reclamînd măsuri sporite de igienă, era sifilisul, boala socială cea mai răspîndită în deceniul postbelic. La 30 august 1926, o notă din ziarul „Bacăul” dezvăluia că: „în cursul anului 1925, în circ[umscripțiile] medicale din județul Bacău și - [în] dispensarul d-
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
locului: „Oraș cu străzi bogate-n praf,/Cu glod - cînd cerul plouă;/Oraș cu cluburi și bodegi/ Și două teatre: Două!”7) Primăvara și toamna, Bacăul era „municipiul care înoată în tină”8). în cele două anotimpuri, mersul pe stradă - reclama „Un cetățean” - era „o adevărată calamitate. Te împotmolești cu trăsura și pe jos”.9 ) Vara, laitmotivul nemulțumirilor devenea faptul că „străzile sînt insuficient stropite”.10 ) în cursul unui an aveai așadar - considerau unii mai îndrăzneți în analogii - cînd o Veneție
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de vinuri «Fodor» / strada Mihai Viteazul nr. 13”. („Curentul Bacăului”, 21 august 1939, p. 2) Din respect pentru ei înșiși, „sorbonarzii” nu s-ar fi amestecat cu „antreprenorii și maeștrii”, cu care n-ar fi avut ce discuta, chiar dacă aceeași reclamă asigura că „vinurile naturale Fodor dau putere și sănătate”. Exista o geografie bahică. „Secțiile” de băutori se organizau (vezi „Viniada” de Sandu Rusu-Saru, în „Curentul Bacăului”, iunie 1939) în funcție de afinități și posibilități (grade de temeritate, rezistență, capacitate de plată): „lumea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
liberală): un cadru de analiză Cas Mudde și Cristóbal Rovira Kaltwasser În general, mai cu seamă în Europa și America Latină, mișcările populiste sunt privite ca amenințări la adresa democrației. Totuși, noii populiști susțin, în mod explicit, că sunt adevărați democrați care reclamă puterea pentru popor. (Canovan, 2004: 244) Introducere Neîndoielnic, populismul este unul dintre termenii de care se uzează și se abuzează cel mai des, atât în interiorul spațiului academic, cât și în afara lui. Uneori pare că aproape orice politician, sau cel puțin
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
nu se pronunțe până când nu vor termina investigațiile", oficialitățile sunt citate de Journal ca "oameni care sunt convinși că la mijloc a fost o trădare". Prin urmare, articolul reflectă o dorință neîngrădită de răzbunare transferată în exces către autoritățile americane. Reclamând modelul de informație care mimează noțiunea lui Benjamin de "promptă verificabilitate", autorul face apel la "fapte" notând că "nici un singur fapt care să ducă la concluzii contrare nu a putut fi prezentat". În concluzie, ceea ce este în mod convențional omis
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
căutarea unor soluții, care să conserve și să amelioreze viața locuitorilor acestor plaiuri. În acest amplu proces, de căutări și implementări, a unor structuri care să vegheze și să propună Îmbunătățiri la problemele pe care muntele românesc În general le reclamă, s-a asistat la apariția a numeroase inițiative. Astfel, datorită clarviziunii și eforturilor depuse de unii oameni, legați afectiv de spațiul montan, În decursul anilor au apărut unele asociații, fundații, ONG - uri, dar și compartimente specifice În cadrul ministerelor de resort
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
care și-o aduce turismul la creșterea stocului de Învățămînt, instrucție publică, știință - tehnologie și proiectare, cultură și civilizație, sănătate publică și În domeniul informațiilor. Turismul, atît prin efectele sale directe și indirecte cît și prin nevoile pe care le reclamă, influențează dezvoltarea sub multiple forme a personalității umane. Astfel, el contribuie la Îmbogățirea fondului de cunoștințe generale și de specialitate la turiști, la menținerea și consolidarea sănătății acestora, la crearea unei stări de emulație creatoare pe planul culturii, tehnicii etc.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de personal dintre cele enumerate mai sus și includerea lor În totalul personalului ocupat În turism, nu numai că ar fi În concordanță cu realitatea faptică, dar ar determina poate și o schimbare de optică profesională față de cerințele și exigențele reclamate de turiști. Acest lucru ar conduce aproape la o dublare În totalul populației ce activează În turism, față de raportările actuale. Resursele naturale ale turismului, sunt de o varietate foarte mare și răspândite aproape pe tot teritoriul țării, cu unele nuanțări
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Consiliilor Județene de Cultură (ce funcționau pe lîngă Muzeele Județene). Arătăm doar că H.C.M. 311/1975 intitulat „Criteriile de stabilire a valorilor nominale ale bunurilor din patrimoniul cultural național cuprindea În detaliu În cele trei articole ale sale Întreaga problematică reclamată de procesul de evaluare”. Astfel În art.1 erau prevăzute un număr de cinci criterii ce trebuiau avute În vedere În acțiunea de evaluare: valoarea artistică, de mărturie cultural artistică sau de monument al naturii; vechimea, clasificarea tipologică și cronologică
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
avuției naționale de care dispune România și ponderea pe care o dețin În totalul acesteia resurselor turistice. 2.5. Necesitatea obiectivă a evaluării resurselor turistice Cu siguranță că acțiunea de evaluare a resurselor turistice se constituie ca o necesitate obiectivă, reclamată În paralel de mai multe considerente, cum ar fi: a) Cunoașterea ponderei pe care resursele turistice și turismul În general Îl reprezintă În totalul avuției naționale și deci corelat cu această importanță, locul pe care Îl ocupă În ansamblul economiei
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
nivel național cît și internațional, pentru a putea scoate În evidență acele trăsături ale bunurilor ce definesc și le separă de alte elemente din aceeași categorie. De pildă, pin utilizarea acestei metode, noi am făcut și facem pe bună dreptate reclamă cu Delta Dunării, cu mănăstirile pictate În frescă din Nordul Moldovei etc. deoarece sunt obiective pentru care nu avem concurență În lume. Dacă ar fi să luăm de pildă analiza „Castelului Huniazilor” de la Hunedoara, care este unic În felul său
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
pentru Început În indicatorii fizici și calitativi - o evaluare a acestor resurse la nivelul Întregii ramuri, pe total, pe structuri, dar și pe unități administrativ - teritoriale (sat, comună, oraș, județ), pe lîngă volumul mare de muncă pe care l-a reclamat a prezentat și numeroase dificultăți de realizare precum și evidente riscuri. 2.7.1. Probleme metodologice Metoda utilizată În Încercarea de evaluare a resurselor turistice a Carpaților Meridionali a fost cea a inventarierii obiectivelor care sunt astăzi În atenția turiștilor cît
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
inovării În turism; i) existența unor condiții tehnice, care sunt vizibile astăzi, dar folosirea acestora trebuie să vină din ambele sensuri și anume atât din partea ofertei turistice ca și din cea a cererii; j) calitatea elementului uman În turism, care reclamă pe lîngă cunoștințe obligatorii din numeroase domenii de activitate și calități deosebite. Specialist, de largă deschidere În turism - iată omul ideal - care să aibă un minimum de aptitudini native, dintre care la loc de frunte să fie creativitatea, care să
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
nici pentru o localitate, nu se poate cunoaște cu exactitate numărul turiștilor care au vizitat-o, pentru că: turiștii utilizează mijloace diferite de transport, În special proprietate personală, iar pentru unele mijloace de transport În comun circulă și localnicii, aspect ce reclamă realizarea unor anchete selective pentru stabilirea circulației turistice reale. La fel stau lucrurile și În cadrul unităților de cazare, unde unii turiști utilizează mijloacele proprii (corturi, mașinile), alții stau la rude sau particulari, aspecte ce conduc iarăși la diferențieri vizibile
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]