5,495 matches
-
de Cuza la propunerea cumnatului său, Theodor Rosetti. A luat parte la lovitura de stat de la 11 februarie 1866, aflându-se În curtea palatului domnesc Împreună cu ceilalți conspiratori. Nu a făcut-o din motive personale, deoarece nu avea ce-i reproșa domnului Unirii, ci din considerente politice, plecând de la convingerea că trebuia impulsionată dezvoltarea statului, trebuia asigurat un nou cadru politic pentru a fi posibilă desăvârșirea operei generațiilor de la 1848 și 1859, prin aducerea unui prinț străin și Îndrumarea țării spre
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
a ținut să-i precizeze că poziția guvernului român și animozitatea presei române Împotriva Austro-Ungariei fac problematic rezultatul apropiatei Conferințe de la Londra În chestiunea Dunării, și că Austro-Ungaria nu va ceda nimic. La 7 februarie 1883, Kalnoky i-a reproșat trimisului român că guvernul, În afară de dușmănia Austro-Ungariei la Dunăre, tolera mișcări și ziare iredentiste și nu se opunea „agitațiunii făcută de străini”, fapt care „ar putea să aibă consecințe supărătoare”. Semnarea Tratatului de la Londra la 10 martie 1883, a reprezentat
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
demiterea guvernului după bunul plac al Alianței Israelite, În treacăt fiind spus că acesta ceruse sprijinul Împăratului Napoleon al III-lea, care nemulțumit de politica lui Carol, de apropiere de Prusia În dauna Franței, i-a adresat regelui o scrisoare, reproșându-i „persecuțiile” la care erau supuși evreii din Moldova. Presiunile constante la care a fost supus regele l-au făcut să renunțe la guvernul Brătianu, fapt care a demonstrat capacitatea de persuasiune a cercurilor evreiești. Alarmat de proporțiile pe care
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
bunurilor statului la țărani, legea creditelor agricole, chiar și proiectul pentru Banca Agricolă, toate au contribuit la Întărirea activităților comerciale și economice. Prigonirea evreilor nu era o soluție acceptabilă, și multe din măsurile din perioada anterioară tocmai asta făcuseră, Carp reproșând celor care se aflaseră la guvernare deciziile luate impotriva străinilor: „de Împământenit, nu-i Împământeniți; de la politica i-ați Înlăturat, și În armata ei sunt obligați să meargă și să-și dea impozitul de sânge. Vedeți că nu le lăsați
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
de la Azuga și pe cei de la cariera de lângă palatul Peleș, căci după părerea lui colonizarea presupunea stabilirea unor așezări de străini, cu drept de proprietate și cu drepturi comunale, drepturi ce nu erau prevăzute În lege. Autorul legii le-a reproșat celor care atacaseră legea că nu au știut cum să facă acest lucrul, el ar fi atacat contopirea diferitelor sisteme „Înțeleg a combate o lege că nu se dă tot proprietarului; Înțeleg a face ca d. Poni, a combate legea
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
facă a nu se crede că sunt niște paria, că ei fac totul și ceilalți sunt numai niște trântori care mănâncă, dar să vadă că buna lor stare materială o datoresc clasei de sus, guvernului”. În final, Carp i-a reproșat lui Aurelian că toate argumentele aduse pentru a combate legea erau nejustificate pentru că o parte din dispozițiile legii „se aplică astăzi de către drumurile de fier, se aplică de către monopolurile statului, și dau rezultate foarte bune, și se aplica nu de
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
orientare” a politicii românești. Stere considera că unica șansă de salvare a României era transformarea ei Într-o colonie germană, convingere asupra căreia a revenit În perioada ulterioară dându-și seama că a greșit. Carp nu-l agrea pe Stere, reproșându-i că gândește și vorbește ca un revoluționar rus și prin urmare Între ei nu putea exista nici un fel de apropiere, lucru pe care acesta nu-l putea Înțelege criticându-l față de toți cunoscuții, mărturisindu-i lui Marghiloman că „cu
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
fie Îngăduit să trateze cu Învingătorii condițiile politice și economice, dar cu păstrarea granițelor de dinainte de război, inclusiv Cadrilaterul. Carp era convins că dacă Ferdinand renunța la tron, condițiile păcii ar fi fost mult mai avantajoase, deși nu-i putea reproșa nimic, dar interesul țării era mai important decât persoana regelui, lucru pe care l-a spus la un moment dat și lui Antipa: „Tu crezi că eu sunt contra regele? Nu, dar Între el și granițele țării, nu pot alege
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
cunoștință. A trebuit să-l refuz, arătându-i că nu pot proceda decât legal, dar el s-a supărat și m-a pârât tuturor colegilor că am devenit „scorțos”; acum doi ani, când ne-am mai întâlnit odată, mi-a reproșat din nou refuzul meu! Un fost coleg de universitate, Gh. Coman , astăzi profesor titular la Facultatea de Teologie, dar pe atunci numai asistent, a venit să-mi ceară un ajutor pentru tipărirea unei lucrări științifice, după ce în prealabil îl rugase
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
sociologie americană. Îmi livra bibliografie de ultimă oră și îmi coordona o cercetare asupra stilurilor de conducere la o întreprindere din București. Chiar și beneficiarii și-o doreau pentru a-și reorganiza munca în funcție de rezultatele noastre. Dacă am ceva de reproșat profesorilor mei, nimic nu se leagă de îndoctrinare. După absolvire, mulți colegi s-au întrebat doar de ce ne-au terorizat cu atâta bibliografie și exigență când, cel puțin oficial, slujba noastră alimentară cerea să ne ștergem din memorie aproape tot
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
comanda Fundației pentru o Societate Deschisă, putem citi negru pe alb câteva lucruri pe care merită puse în relație cu sursele crizei actuale, dar și cu soluționarea crizei. Deși Președintele Băsescu are o cotă foarte mare de popularitate, cetățenii îi reproșează că nu s-a ținut de promisiunea fundamentală: aceea de a lupta eficient împotriva corupției și, mai ales, a sursei principale a acesteia: capturarea statului de către grupuri de interese private. Practic, raționamentul popular în alegerile trecute a fost cam acesta
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
sa, dar, într-o țară întoarsă pe dos cum este de peste jumătate de veac România, au fost extrem de eficienți. Natura „comunismului” lui Labiș e pur ideatică și, atâta timp cât nici un teoretician n-a găsit acestei doctrine o aplicare, nimeni nu poate reproșa unui copil idealismul. În cazul „Labiș” răspunsul este clar: a fost - cât timp a fost -, din generozitate, comunist. Nu din obediență și nu din oportunism. Mai mult. Obediența și oportunismul au avut în poet un dușman de neîmpăcat. De asta
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
polițiști avea ca scop limpede dulapul blindat din cancelarie unde se afla cifrul nostru...). În același timp, domnul Maiorescu hotăra să-mi trimită, la fiecare două săptămîni, prin curier special, un nou cifru. Opoziția partidul liberal din Parlamentul român, a reproșat guvernului conservator întîrzierea reîntoarcerii mele la Sofia. O interpelare a domnului Vintilă Brătianu, fratele liderului Ion Brătianu, i-a fost adresată în acest sens domnului Maiorescu, care nu putea, desigur, să divulge adevărata cauză a opririi mele prelungite. Așadar am
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
față de eventuala noastră atitudine. Din partea regelui, sondajele față de mine erau făcute de ministrul curții, Stanciov care mai tîrziu a ajuns ministru la Roma și Paris inteligent și cu educație occidentală (în acest sens nu prea înghițit de concetățeni care îi reproșau că se îmbracă elegant și poartă mănuși). Pentru toți, răspunsul meu era invariabil: în 1877, România făcuse aproape același lucru pe care Bulgaria se vedea forțată să-l facă în prezent și nu putea decît să-i ureze noroc vecinului
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
de libertatea de limbaj folosită pentru a judeca politica internă, pînă chiar și pe împărat. În contrast strident cu tăcerea unanim respectată sub Alexandru al III-lea, auzeam cuvinte usturătoare despre Nicolae al II-lea și despre curte. I se reproșa voința instabilă, caracterul slab și chiar lipsa de sinceritate. "Feriți-vă de sinceritatea ochilor săi albaștri", spusese bătrînul generalisim Kuropatkin... Se povestea cu voce tare cum procurorul Sfîntului Sinod (sarcina aceasta, importantă, fusese îndeplinită odinioară de faimosul și atotputernicul Pobiedonovțev
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
care sunt regulile jocului. Cotidianul, 22 septembrie 2001 Tu fierbe mazărea și taci... După cele întâmplate la New York, Pastenague e furios. Și-și varsă toată furia pe mine. Încerc să mă apăr, mai în glumă, mai în serios. Degeaba... Îmi reproșează că n-am scris un articol despre atacul terorist împotriva Statelor Unite, că nu m-am alăturat corului de comentatori din lumea întreagă. — Locuiești la Paris, pe acoperișul lumii... Nu mai zice așa, că le dai idei teroriștilor! Clădirile în Paris
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
mai ales, criticii. E și firesc! El nu e scriitor român, nu depinde de umorile nu știu cărui criticastru care își închipuie că fără el nici n-ar mai exista literatură. Întors de curând de la Agen (undeva în sud-vestul Franței), Pastenague îmi reproșează ultimele două tablete: — Nici nu trebuia să scrii despre „Lista lui Manolescu”. Te-ai pus într-o poziție ridicolă! Ca să nu mai spun că l-ai luat peste picior pe Sorin Alexandrescu, fără ca măcar să-i citești articolele din Observator cultural
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Statelor Unite și că a fost pur și simplu o baftă de care Guvernul n-a avut parte, înainte de 11 septembrie 2001. În ziua aceea, e ca și cum Guvernul României ar fi câștigat la loterie. Guvernul, poate, dar România?... Acuzațiile mele, îmi reproșează Pastenague, erau aspre și vagi totodată. Probabil chiar nedrepte, pentru că a trata Guvernul român de neghiob... — Am spus eu asta? — Ca și întreg poporul... Cum adică „bucurie neghioabă”? Un popor atât de inteligent și de discret în același timp, căci
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
există numai cultura pe lumea asta! țipă Pastenague. Ba chiar se poate spune că planul cultural devine minor când intră în joc factori sociali și de politică externă. Aceasta din urmă, după ’89, a devenit prioritară. În fond, ce-i reproșezi lui Adrian Năstase? Că are o mentalitate capitalist-liberală față de cultură... Ca și Nicolae Manolescu! Ca și atâția alții! Oprește-te, moară stricată! De ce trebuie să suport eu discursurile lui Pastenague întru apărarea politicii guvernului? În primul rând, și el, și
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
și-au schimbat stăpânul. Nenumărați inși din generația mea, în frunte cu președintele Iliescu, pentru care am avut, la un moment dat, un elan de simpatie, tocmai pentru că părea că nu și-a pierdut toate ideile de stânga. Pastenague îmi reproșează că judec prea abstract și nu țin cont de interesele României, care e silită să intre în NATO ca să-și aibă asigurate granițele. Dar eu nu reproșez celor care conduc România intrarea în NATO, ci excesul lor de zel și
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
pentru că părea că nu și-a pierdut toate ideile de stânga. Pastenague îmi reproșează că judec prea abstract și nu țin cont de interesele României, care e silită să intre în NATO ca să-și aibă asigurate granițele. Dar eu nu reproșez celor care conduc România intrarea în NATO, ci excesul lor de zel și neștiința de a purta o negociere. Chiar și pentru un copil e limpede că dacă intrăm în NATO e pentru că americanii au nevoie de baze în România
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
lună înainte de Mondiale, buletinul medical al lui Beckham e plictisitor, pe cînd viața amoroasă a selecționerului e spectaculoasă, chit că are foarte puține elemente competiționale. Ziariștii englezi nu vor fi făcuți dușmani ai nației și nici nu li se va reproșa că nu sînt pozitivi și patrioți. Acolo, să fii pozitiv și patriot înseamnă să te duci la serviciu, să arunci hîrtia la coș, nu să urli din toți plămînii cît îți iubești tu țara. Aici, ca să poți fi admis în
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
acțiunile derivate din principiul său de bază, în ambele direcții, pe care le "provoacă" și pe care apoi continuă să le medieze. Din perspectiva integrării noțiunii în discuția asupra imaginarului, nu mai este ambiguu ceea ce comentatorii textului lui Aristotel îi reproșează teoriei sale, și anume că simțul comun e, ca rezultat al senzației, și legat de ea, și autonom față de ea, în măsura în care el sintetizează și diferențiază ceea ce fiecare senzație în parte îi oferă într-o formă primară (Védrine 36). Simțul comun
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
într-un ungher de magazie. EXERCIȚII APLICATIVE: 1) Întrebări: * Din ce anotimp face parte luna noiembrie? * Ce transformări au loc în natură toamna? * Ce făcea Cosmin în magazie? * Pe cine a salvat el? * De ce era greierașul între scânduri? * Ce-i reproșează Cosmin greierașului? * Ce spune greierașul despre cântecul lui din timpul verii? * Dar despre furnică? 2) Adaugă o literă în fața cuvintelor date și obține cuvinte noi: Exemplu: om - pom arin oi ou arc des lună prinde pune pasă 3) Alcătuiește două
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
e numai un mecanism de speță, ci osânda unui atavism neînțeles cu capătul în păgînătate: Căci te iubeam cu ochi păgâni Și plini de suferinți Ce mi-i lăsară din bătrâni Părinții din părinți. Bărbatul devine ataraxic ca Luceafărul și reproșează femeii de-a fi stricat rânduiala cosmică: Tu trebuia să te cuprinzi De acel farmec sfânt, Și noaptea candelă s-aprinzi Iubirii pe pământ. În stil folcloric Eminescu a scris adevărate capodopere. Mai am un singur dor e Miorița lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]