4,965 matches
-
devenirile limbii literare. Capitolul ar putea fi un omagiu adus tradițiilor trecutului, dar și o distanțare de ele, pentru că, așa cum afirma T. S. Eliot, "Boii soarelui" denunță „futilitatea tuturor stilurilor din limba engleză”. "Eol" este un adevărat compendiu de figuri retorice, unde întâlnim metafora, sinecdoca, prolepsa, epifora („Dau zor, se destramă de zor”), epimona („Falduri grase în ceafă, grase, ceafă, grase, ceafă.”), chiasmul, diereza, onomatopeea („Sllt. Aproape ca un om sllt să-ți atragă atenția.”), aliterația, hipotipoza, antanaclaza („Mai irlandez decît
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
în limba engleză. În "Paradise Lost" și "Paradise Regained", un al doilea poem în versuri albe în patru cărți, limbajul lui Milton este distins și căutat, abundând în aluzii biblice și clasice, reprezentări alegorice, metafore, jocuri de cuvinte și ornamente retorice. Milton a mai scris 18 sonete în limba engleză și alte 5 în limba italiană, care respectă în general stilul petrarchian și sunt acceptate ca fiind printre cele mai frumoase sonete scrise vreodată.
John Milton () [Corola-website/Science/298779_a_300108]
-
Moldovei, prin care este recunoscut meritul domnitorului Vasile Lupu în tipărirea cărții. "Cazania" are două părți: Nicolae Manolescu, în "Istoria critică a literaturii române" desprinde următoarele trăsături ale operei: "frumusețea limbii utilizate" -vorbește pe înțelesul tuturor, presărând explicațiile cu întrebări retorice și cu îndemnuri, "arta povestirii" -este primul nostru povestitor, înfățișînd țărănește chestiunile teologice. Sfîntul Nicolae, auzind că un tată sărac vrea să-și împingă fetele spre prostituție, aruncă pe geamul casei câte o năframă cu 300 de galbeni pentru fiecare
Varlaam Moțoc () [Corola-website/Science/298829_a_300158]
-
foste republici iugoslave la sfârșitul vieții a devenit critică a filmului mut și scriitoare mișcări și instrumente de luptă contra invadării vieții private cu această ocazie este martorul unei crime comise în cimitir poeziile sale se caracterizează prin fantezie măiestrie retorică și eleganță stilistică era responsabil și pentru impunerea legilor misiunea a înlocuit panourile solare pentru a doua oară deși pot să angajeze sau să concedieze anumiți indivizi în general trebuie să obțină autorizație de la superiori însă la fiecare din prezicerile
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
intelectuale de a se legitimă prin opoziție față de retorica establishmentului neocomunist și prin raportarea la neoliberalism și conservatorism ca elemente pe care le identificau drept cel mai ”pur” europene. Ace</spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">asta retorica</spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> se caracterizează nu doar prin componentă să anti-comunistă, ci și prin </spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"><b>respingerea (teoretică) a politicului</b></spân></spân><spân style="font-size
Realism socialist și gen - Despre dreptul de a privi și interpreta arta trecutului recent dintr-o perspectivă feministă locală () [Corola-website/Science/296130_a_297459]
-
constructivă, și nu bagatelizarea preopinentului, ar trebui să pornească de la enunțarea unei diferențe de privire, sau diferențe de perspectivă de citire a filmului, nu să dea sentințe despre ce e „adevărat” și „corect” respectiv ce e „greșit” și „viciat”. Întrebările, retorice și ironice, care exclud din start posibilitatea că preopinentul ar avea o cunoaștere superioară sau complementară în domeniul respectiv (cum sunt cea referitoare la geografia cubaneză și cea referitoare la accentul strident, discutate mai sus), sunt la fel de problematice. Practic, în loc de
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (II) () [Corola-website/Science/296166_a_297495]
-
sunt acea secțiune academică cel mai puțin înclinată să creadă în existența lui Dumnezeu, scorul în ce-i privește fiind de aproximativ 5 procente. Contradicția dintre declarație și realitatea statistică revelată de sondaj nu face decât să confirme valoarea pur retorică a declarațiilor de acest gen, menite să nu alieneze și mai mult segmentul de populație fundamentalistă. Tentativele retorice care încearcă să concilieze știința cu religia sunt discursuri care, cert, pot fi propagate din bună intenție, dar care nu corespund realității
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
privește fiind de aproximativ 5 procente. Contradicția dintre declarație și realitatea statistică revelată de sondaj nu face decât să confirme valoarea pur retorică a declarațiilor de acest gen, menite să nu alieneze și mai mult segmentul de populație fundamentalistă. Tentativele retorice care încearcă să concilieze știința cu religia sunt discursuri care, cert, pot fi propagate din bună intenție, dar care nu corespund realității statistice: trebuie distinse anecdotele despre fermitatea credinței creștine a cutărui savant de rezultatele unui eșantion statistic bine construit
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
unde professor de istorie i-a fost Alois Jirasek. Datorită fratelui său, Ludvik, elev la acelașo liceu, Viktor Dyk a fost interest de evenimentele publice din Cehia. Din anul 1896 până în anul 1897 a lucrat în domeniul literar și oratoric/retoric la asociația Slavia, între anii 1897-1899 la “Intimní”. Din anul 1902 a devenit membru al Cercului de scriitori cehi și un an mai târziu membru în departamentul literar al Uniunii Artistice. După absolirea liceului, în 1896 a început să studieze
Viktor Dyk () [Corola-website/Science/307013_a_308342]
-
Jabotinski cu toată energia în proiectul sionist. Publică articole și broșuri, străbate imperiul în lung și în lat, vizitând organizațiile sioniste locale sau punând bazele unora noi în acele comunități unde încă nu existau. Pretutindeni își punea în valoare talentul retoric și cel de om al scrisului, străduindu-se să combată ispita ideologiei socialiste și comuniste asimilaționiste și a celei bundiste autonomiste, care rivalizau cu cea sionistă în rândurile tinerilor evrei, frustrați de opresiunea țaristă. El a scris chiar o piesă
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
cupletul de artă minoră. Poetul nu este preocupat întotdeauna de rimă. Nu abuzează de cultisme și preferă un limbaj clar. Utilizează și unele vulgarisme, care contribuie la atmosfera de simplitate și sobrietate și pe care le introduce perfect în tehnica retorică și în jocurile de cuvinte specifice timpului său.
Jorge Manrique () [Corola-website/Science/307995_a_309324]
-
simplul fapt că neacceptarea va fi sanționată, poate fi o justificare pragmatică pentru a accepta P, nu este însă o evidență că ceea ce ar trebui să se accepte este și adevărat. Acesta nu este un argument logic, ci un argument retoric. Adevărul concluziei, la care se adreseaza cursul unei acțiuni, nu poate fi determinat din adevărul premiselor. Logica nu se referă la concepte subiective ca cele pragmatice sau cele etice.
Apelul la forță () [Corola-website/Science/308010_a_309339]
-
în deplin acord cu gustul său pentru elementele tradiționale, Lorca utilizează în mod frecvent simboluri în poezia sa. Ele se referă adesea la moarte, deși, în funcție de context, nuanțele variază. Simboluri centrale în opera lui Lorca ar fi : Metafora este procedeul retoric central al stilului său. Influențat de Góngora, Lorca „manevrează” metafore îndrăznețe : distanța dintre termenul real și cel imaginar este considerabilă. Uneori este folosită chiar metafora pură. Cu toate acestea, spre deosebire de Góngora, Lorca este un poet conceptist, în sensul că poezia
Federico García Lorca () [Corola-website/Science/308137_a_309466]
-
este un retor latin de la începutul secolului I î.Chr. Nu există informații asupra vieții lui sau exemplare ale lucrărilor sale. Opera sa este cunoscută din lucrările lui Quintilian și el un retor latin, care în "Institutio Oratoria" citează figuri retorice de stil pe care le-a preluat dintr-un “Tratat de figuri de stil” al lui Cornificius. Există însă o lucrare de retorică, nesemnată, apărută în perioada războiului civil Roman, probabil în intervalul dintre moartea lui Gaius Marius și dictatura
Cornificius () [Corola-website/Science/307731_a_309060]
-
Interogația retorică () este figura de stil alcătuită din una sau mai multe întrebări care nu sunt puse pentru a obține răspuns, ci pentru a comunica o idee sau o atitudine. În poezia „Scrisoarea III” de Mihai Eminescu interogația retorică exprimă mirarea lui
Interogație retorică () [Corola-website/Science/307852_a_309181]
-
Interogația retorică () este figura de stil alcătuită din una sau mai multe întrebări care nu sunt puse pentru a obține răspuns, ci pentru a comunica o idee sau o atitudine. În poezia „Scrisoarea III” de Mihai Eminescu interogația retorică exprimă mirarea lui Baiazid când vede că domnul unei țărișoare îndrăznește să-l înfrunte. Interogația retorică este întâlnită și în „Cântarea României” de Alecu Russo, autorul adresându-se patriei, ca și cum aceasta ar fi o persoană, întrebând-o „de ce zâmbetul tău
Interogație retorică () [Corola-website/Science/307852_a_309181]
-
nu sunt puse pentru a obține răspuns, ci pentru a comunica o idee sau o atitudine. În poezia „Scrisoarea III” de Mihai Eminescu interogația retorică exprimă mirarea lui Baiazid când vede că domnul unei țărișoare îndrăznește să-l înfrunte. Interogația retorică este întâlnită și în „Cântarea României” de Alecu Russo, autorul adresându-se patriei, ca și cum aceasta ar fi o persoană, întrebând-o „de ce zâmbetul tău e așa de amar” sau „pentru ce curg lacrămile tale?”. De asemenea, în „De-abia plecaseși
Interogație retorică () [Corola-website/Science/307852_a_309181]
-
Cântarea României” de Alecu Russo, autorul adresându-se patriei, ca și cum aceasta ar fi o persoană, întrebând-o „de ce zâmbetul tău e așa de amar” sau „pentru ce curg lacrămile tale?”. De asemenea, în „De-abia plecaseși” de Tudor Arghezi interogația retorică din ultima strofă transmite cititorului lupta ce se dă în sufletul poetului, între glasul inimii care o vrea înapoi pe ființa iubită („de ce-ai plecat?”) și glasul orgoliului rănit („De ce-ai mai fi rămas?”).
Interogație retorică () [Corola-website/Science/307852_a_309181]
-
celui din Apus. La rândul său, islamul s-a impus în regiunile răsăritene cucerite, și a creat o "epocă de aur" a științei, filozofiei și a altor îndeletniciri intelectuale. Sistemul clasic de educație punea accentul pe gramatică, latină, greacă și retorică. Elevii citeau opere clasice și scriau eseuri imitându-le stilul. În secolul al patrulea, sistemul educațional era deja influențat de religia creștină. În "De Doctrina Christiana", Augustin a explicat cum educația clasică se potrivește cu religia creștină. Creștinismul era o
Evul Mediu Timpuriu () [Corola-website/Science/308404_a_309733]
-
ideale” sau orașe perfecte sunt descrise mai mult sau mai puțin amănunțit de autor. Deși a fost o mișcare tipică Renașterii, bazată pe redescoperirea conceptelor clasice de societate perfectă, precum în operele lui Platon și Aristotel, și combinată cu finețea retorică a oratoriei epidictice a lui Cicero sau Quintilian, utopianismul a continuat și după intrarea în Epoca Luminilor. Ediția originală includea detalii ale unui alfabet simetric inventat de Morus, numit desigur „alfabetul utopic”. Acel alfabet a fost omis în edițiile posterioare
Thomas Morus () [Corola-website/Science/303204_a_304533]
-
cel mai abil dintre liderii naziști") lua partea "socialistă" din național-socialism mult mai în serios decât o făcea Hitler și alți lideri bavarezi ai partidului. “Național sau socialist! Ce vine mai întâi, și care vine mai târziu?” - a întrebat Goebbels retoric într-o dezbatere cu Theodore Vahlen și Gauleiter de Pomerania în ziarul partidului: "National-sozialistische Briefe" (Scrisori Național-Socialiste), al cărui editor era în 1925. “Cu noi în vest, nu poate fi nici un dubiu. Mai întâi repararea socialistă, apoi vine eliberarea națională
Joseph Goebbels () [Corola-website/Science/302287_a_303616]
-
a altor publicații din provincie. Goebbels, cu toate că a continuat să aibă tendințe "de stânga" în câteva acțiuni , era loial complet lui Hitler în lupta acestuia cu Strasser, luptă care a culminat cu expulzarea lui Otto din partid în 1930. În ciuda retoricii sale revoluționare, cea mai importantă contribuție a lui Goebbels pentru partid între anii 1930 și 1933 a fost organizarea campaniilor electorale: alegerile pentru Reichstag din septembrie 1930, iulie și noiembrie 1932 și martie 1933 și campania pentru președinție a lui
Joseph Goebbels () [Corola-website/Science/302287_a_303616]
-
fiecare dintre ele cu durata de 3 ani. Primul ciclu de trei ani, era dedicat studiului gramaticii limbilor greacă și latină. Urmatorul, a fost dedicat studiului literaturii clasice greacești, latine. În cel de-al treilea ciclu, studenți au studiat poetică, retorică, etica lui Aristotel, italiană și franceză. În cel de-al patrulea ciclu s-a predat aritmetică și geometrie, precum și istorie. În sfârșit, ultimul ciclu a fost dedicat studiului de filozofie și de astronomie.
Academia Domnească de la București () [Corola-website/Science/302343_a_303672]
-
motiv că în Antichitate nu puteau exista antisemiți, termenul denotând un concept rasist modern, fără analog în Antichitate. Dar ei nu pot nega că Gură de Aur a făcut o teologie a înlocuirii de factură anti-iudaică și a folosit o retorică anti-iudaică. Într-o serie de opt omilii, în timpul primilor doi ani ca preot în Antiohia (386-387), Sfântul Ioan Gură de Aur îi insultă și denigrează pe evrei, îi incită pe creștinii să-i urască și disprețuiască pe evrei , cu scopul
Ioan Gură de Aur () [Corola-website/Science/302162_a_303491]
-
și disprețuiască pe evrei , cu scopul de a face religia acestora mai puțin atractivă pentru „creștinii iudaizanți” din parohia lui, care luau parte la sărbătorile evreiești și care urmau regulile religioase iudaice . Predicile sale sunt formulate convențional, folosind o formă retorică intransigentă cunoscută sub denumirea grecească de "„psogos”", insultându-l și urâțindu-l pe adversar. Un scop al acestor omilii era de a-i împiedica pe creștini să participe la obiceiurile evreiești, evitând astfel erodarea perceptibilă a numărului credincioșilor păstoriți de
Ioan Gură de Aur () [Corola-website/Science/302162_a_303491]