6,715 matches
-
prevăzute în diverse acte normative Bazele de date ale Oficiului Registrului comerțului, F.P.S., A.N.P., Ministerului Finanțelor, referitoare la societățile comerciale cu capital de stat nu concorda și sunt dificil de corelat. Potențialul de accelerare a privatizării rezidă în organizarea riguroasă a informației, cu specificarea clară a organismelor și instituțiilor participante, standardizarea și omogenizarea codificărilor și a conținutului raportărilor agenților economici, corelarea termenelor, sancționarea abaterilor etc. Aceasta se impune și în perspectiva transformării unor regii autonome în societăți comerciale. F.P.S. va
HOTĂRÎRE Nr. 4 din 16 martie 1994 privind aprobarea Programului de privatizare al Fondului Proprietăţii de Stat pentru anul 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109857_a_111186]
-
art. 145 alin. (2) din Constituție, si isi produc efectele pe fond. În problema învestirii Curții Constituționale de către instanțele Curții de Conturi, completele de judecată urmează însă să aplice pe viitor soluția prezenței decizii, deoarece numai astfel se asigura respectarea riguroasă a dispozițiilor constituționale și legale. Plenul Curții Constituționale a avut în vedere și faptul că practica consacrată prin Decizia nr. 64/1994 ar fi de natură să asigure mai devreme și, eventual, cu mai putine cheltuieli din partea părților, soluționarea legitimității
DECIZIE Nr. 2 din 15 februarie 1995 privind înţelesul notiunii de "instanţa judecătorească" în cadrul controlului de constituţionalitate pe cale de excepţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111692_a_113021]
-
contenciosului constituțional, sub forma unui grup special - Curtea Constituțională. De principiu, o interpretare sistematică a Constituției conduce la concluzia că nu se poate interpreta un text consacrat instituției delegării legislative, facindu-se abstracție de un text consacrat instituției contenciosului constituțional. Interpretarea riguroasă a Constituției trebuie să ducă la realizarea rațiunii de a fi a celor două instituții. 2. Instituția delegării legislative urmărește să rezolve anumite probleme de politică legislativă, deci de legiferare, printr-o categorie specială de acte ale Guvernului, denumite ordonanțe
DECIZIE Nr. 1 din 17 ianuarie 1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronunţate în cadrul controlului de constituţionalitate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111678_a_113007]
-
Republica Socialistă România, suveranitatea, independența și unitatea statului, proprietatea socialistă, persoana și drepturile acesteia, precum și întreaga ordine de drept". Deci Codul penal nu-și propunea să apere o formă de proprietate care nici nu există constituțional. Într-o interpretare juridică riguroasă se poate constata că proprietatea privată, la dimensiunile sale juridice reale, a fost reconstruită prin Constituția actuala. De aceea, rezolvarea problemelor juridice trebuie realizată prin raportare la această Constituție. Dacă noțiunea de avut obștesc rămâne constituțională, nu este mai puțin
DECIZIE nr. 38 din 7 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
la Muzeul Național de Artă a retrospectivei Alexandru }ipoia sînt doar cîteva repere ale unei activități de promovare publică a unei surprinzătoare personalități artistice, activitate în care devoțiunea filială nu este decît o componentă a unui mai cuprinzător și mai riguros proiect cultural. Iar dacă punem la socoteală și faptul că Fundația pictor Alexandru ȚIPOIA acordă anual cîte un premiu pentru cea mai bună expoziție realizată de către un artist tînăr și că în cele șase ediții de pînă acum el a
Țipoia and Tzipoia by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12524_a_13849]
-
monumentalitate, a cărei tensiune majoră se naște între suprafață și volum, pe de o parte, și între viziunea frustă și rigoarea geometrică și modulară, cu un ritm al repetiției aproape de serialism, pe de alta. O ediție puternică și bine închegată, riguroasă profesional și solid personalizată ca amprentă stilistică, cea de-a șaptea ediție a Simpozionului de sculptură de la Cărbunari, organizat de Muzeul "Florean", a fost, indiscutabil, și una dintre cele mai valoroase ediții de pînă acum. Ceea ce dovedește limpede că acest
Cărbunari 2004 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12546_a_13871]
-
mai fă teorie! Ești poetă! Teoria strică oamenia!" Îmi place teoria, cu riscul de a strica omenia. Sunt poetă, dar nu suprarealistă". "Ba ești, dar nu știi!". Am sentimentul că S. P. n-o să (mai?) semneze niciodată o lucrare "țapănă", riguroasă, academică. Ce e, până la urmă, Clava? Un ghid de lectură pentru cei care s-ar pierde, altfel, în opera lui Gellu Naum. Un fir al Ariadnei prin lumea lui magică, bizară, alchimică, mistică, spectaculoasă. O privire din interior, de pe un
Firul Ariadnei by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12530_a_13855]
-
dar ce ne facem cu Monica Lovinescu?). Secțiunea a treia conține texte susceptibile să provoace scandal în viața publică sau să-l șocheze pe cititor, iar ultima este dedicată exercițiilor de autoscopie. Criteriile științifice de împărțire a materiei nu sunt riguroase, fapt recunoscut cu relaxare de autor: "Dacă ar fi vorba de o lucrare doctorală, toate numele înșirate mai sus ar fi trebuit să figureze fiecare la locul cuvenit, într-un sumar organizat tematic sau cronologic, în funcție de intervalul de timp aferent
Stuff and Whatever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12554_a_13879]
-
din cu totul alte motive decît ar fi presupus acel în principiu. Ar fi trebuit să fie speciale pentru că, după cum s-a tot spus pînă acum în nenumărate comentarii, Jocurile s-au întors acasă, dar, la o privire ceva mai riguroasă și lipsită de orice patetism mitologic, se poate observa cu ochiul liber că ele nu prea mai au un acasă indiscutabil. În cea mai pură tradiție balcanico-ortodoxo-contemplativă, dacă îmi este permisă o asemenea asociere, era nesigură pînă în ultima clipă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12594_a_13919]
-
ĂUL LITERAR ȘI ARTISTIC din 20 iulie, dl. Șiulea îi trage un perdaf strașnic dlui H. R. Patapievici pentru niscai contraziceri din Omul recent. Dl. Șiulea trebuie să fie de două ori atent: o dată, fiind vorba de un eseist extrem de riguros, ca dl. Patapievici, cu care poți să nu fi de acord, dar pe care e greu să-l prinzi în flagrant delict de contrazicere; a doua oară, din cauza modei care se răspîndește printre junii corupți de idei de a strîmba
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12616_a_13941]
-
de pildă, am îndoieli, în lipsa unor argumente justificative, că textul D-l Ion Petrovici despre Fichte și unele întâmplări actuale, apărut nesemnat, în Ultima oră, ar aparține lui Constantin Noica). În legătură cu notele, doar o mică observație: cea mai amplă și riguroasă informație privind doctoratul lui Titu Maiorescu se găsește în volumul lui Liviu Rusu Scrieri despre Titu Maiorescu (1979), iar titlul corect al volumului din 1992 nu este Introducere la bunătatea timpului nostru (p. 373), ci Simple introduceri la bunătatea timpului
Noica, jurnalist by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/11370_a_12695]
-
în conștiința și în sensibilitatea artistului, anvergura și profunzimea unor experiențe ale speciei, ale omului însuși. Din întîmplări născute înlăuntrul unei istorii aburite și discontinue, ele au devenit momente ale unui lanț strict de necesități și etape ale unui la fel de riguros scenariu de inițiere. Kazar și-a interiorizat necontenit istoria exterioară, a spiritualizat pînă la transfigurare faptul nemijlocit și a stocat totul într-un continuu discurs imagistic, în- tr-o mărturisire care posedă toate aparențele (și funcțiile) actului vital. Urmărită în timp
Desenul ca mistică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13696_a_15021]
-
tehnică, chiar dacă ai școli, discuții etc. Totul ar fi să se realizeze și aici civilizația occidentală, ceea ce nu e chiar cazul cu România. Procesul acesta durează mult. Poate că ar fi de dorit să se reintroducă o materie culturală reînnoită, riguroasă, între antichitate și reflecția modernă, critică: filosofia științei. Am lucrat în acest domeniu și sînt încă atent la el: România ar fi un loc în care s-ar putea face aceasta. Maeștrii din trecut au dispărut - vorbeam de Anton Dumitriu
Un interviu inedit cu André Scrima - Despre spiritul Europei by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16558_a_17883]
-
incoruptibil tocmai pentru că s-a sustras oricărei consistențe materiale, constituie, în viziunea lui Bruno Landis, modulul absolut al vieții înseși, sămînța primordială din care germineză toate formele și din care emană toate ritmurile universului. Exact și utopic, aplicat și fantast, riguros și cu o mare disponibilitate pentru a trăi direct voluptățile înalte și ușor perverse ale geometriei și ale imaginarului, el este o punte, o adevărată curea de transmisie, între extremele existenței care sînt suficient de îndepărate pentru a le putea
România-Elveția și retur by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16651_a_17976]
-
românești”; D. este identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, și cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă” (Ion Ghinoiu, Obiceiuri populare de peste an - Dicționar, EFCR, 1997; s.n.). Comicul involuntar al acestei descrieri sporește prin fixarea doctă, aparent foarte riguroasă, a familiei mitologice a personajului: numitul Dragobete ar fi „fiu al Babei Dochia și cumnat cu eroul vegetațional Lăzărică” (id.ib., s.n.). Punînd pe al doilea plan denumirea sărbătorii (Dragobete este și „sărbătoare dedicată zeului dragostei cu același nume”, id. ib.
Dragobete by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13113_a_14438]
-
l-am citit pe poetul Ionatan Piroșca. Am inceput cu cartea « Sabia Domnului și a lui Ghedeon » pe care mi-a daruit-o cu dedicație, Apoi am tras cu urechea și am aruncat privirea pe « Cuvinte la schimb », insă serialul riguros și amplu, publicat pe wordpress.com, intitulat « Jurnalul scrierii iubirii » ar putea să vă convingă pe oricare dintre dumneavoastra cei care iubiți poezia, că ne despărțim de un mare talent pe care Domnul l-a lăsat printre noi numai două
UN OMAGIU ADUS POETULUI CRESTIN IONATAN PIROSCA de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349699_a_351028]
-
l-am citit pe poetul Ionatan Piroșca. Am inceput cu cartea « Sabia Domnului și a lui Ghedeon » pe care mi-a daruit-o cu dedicație, Apoi am tras cu urechea și am aruncat privirea pe « Cuvinte la schimb », insă serialul riguros și amplu, publicat pe wordpress.com, intitulat « Jurnalul scrierii iubirii » ar putea să vă convingă pe oricare dintre dumneavoastra cei care iubiți poezia, că ne despărțim de un mare talent pe care Domnul l-a lăsat printre noi numai două
UN OMAGIU ADUS POETULUI CRESTIN IONATAN PIROSCA de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349699_a_351028]
-
preluarea liniilor telegrafice de către oficianții romani: incapacitatea romanilor de a asigura acest serviciu. Și în acest domeniu s-a făcut apel la competența și notorietatea lui Petrache Poenaru. Acesta, în calitate de președinte al unei comisii de examinare, a organizat un examen riguros care a demonstrat capacitatea oficianților români de a asigura acest serviciu în Țara Românească. În 1841 este ales deputat de Dolj.La 8 septembrie 1847 s-a inaugurat, la Slatina, primul pod peste Olt. Soluția tehnico-administrativă care a condus la
PETRACHE POENARU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349729_a_351058]
-
documentar, cum să se poată formă - atunci - conștiințe interesate de propriul trecut recent? Cum putem pătrunde prin zidul indiferentei - care este, în același timp, și al ignorantei - al ignorării unor fapte devenite publice? Acestea sînt întrebări pe care orice observator riguros al vieții noastre cultural-politice și le poate pune, încercînd să explice - coerent - ceea ce a fost numit "mizeria morală" în care ne găsim. Acest calificativ a aparut tîrziu în discuțiile din țară - și nu știm cît de mult greșim, parcă a
Memorie si Istorie by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17655_a_18980]
-
însă până deunăzi aproape nimic, desi l-a caracterizat același efort titanic de cunoaștere. Și nu este vorba, nici pe departe, de repetarea unui destin. Spre deosebire de Mircea Eliade, la care predomina spiritul științific în tot ce întreprindea, inclusiv în modul riguros și eficient de a se construi pe șine, la Nicolae Balotă conta mai mult decât orice, în anii adolescenței și tinereții sale, o beatitudine a lecturii, cu atat mai greu de înțeles cu cât era practicată (trăită) într-un climat
Un umanist îsi contemplă viata by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18150_a_19475]
-
poate nici în primul rînd asta. Semiolog de marcă, cu cărți și studii fundamentale, Eco transporta lumea semnelor din prea aridul spațiu al teoriei spre acela mai larg savuros al practicii, verificîndu-si în român propriul mecanism științific. Coordonatele culturii semiologice, riguroase și tehniciste, există în român, dar într-un plan secund. Savoarea lecturii este obținută prin strategii narative care se topesc în misterele palpitante ale unui Ev Mediu recuperat printr-un bombardament de informații. Captația cititorului este obținută, în primă instanță
Spectator in fabula by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18169_a_19494]
-
unui cadavru intră fără să-și dea seama în lumea pe care o imaginase; naratorul din Arhitectul protestează cînd în parc se înalță o statuie chiar pe locul în care își proiecta fanteziile, ș.a.m.d. Ciorănescu aduce treptat cadrul riguros realist de la începutul povestirilor în plin absurd și răstoarnă spectaculos aparențele normalității în devianță. Naratorul din Pasărea Tivi, simplu martor în procesul în care prietenul său este învinuit pe nedrept de uciderea iubitei sale, se dovedește, pe măsură ce se felicită chiar
Peisaj post-apocaliptic () [Corola-journal/Journalistic/14349_a_15674]
-
apozitivă) ci cu un centru dispărut ("douăsprezece ore"). Menținerea formei douăsprezece, cu un component feminin în poziție inițială, se datorează, foarte probabil, analogiei cu comportamentul numeralului doi/două: aici nimeni nu greșește, nimeni nu spune "ora doi". Explicația logică și riguroasă prin acord (cu un cuvînt exprimat sau măcar prezent în conștiința vorbitorului) nu e totuși suficientă pentru a condamna uzul deviant (dar frecvent) "ora doisprezece". în fond, o abatere, inatacabilă, există deja în sistem: folosirea formei masculine pentru prima unitate
Ora unu, ora două by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15569_a_16894]
-
în ce ar consta, așadar, transformarea acestor studii tradiționale în direcția a ceea ce se numește "intertextualitate"? Intertextualitatea nu are nimic de-a face cu studiul surselor, cu studiul filiațiilor, cu ceea ce se numea istoria literară - și, de fapt, în chip riguros, istoria literară nu mă interesează - fiindcă cred că, prin definiție, textul literar durează, nu e niciodată desuet, se menține. Pot exista secole întregi în care el are puțini clienți, altele în care clientela revine, însă textul rămâne un monument indestructibil
Michael RIFFATERRE "Textul literar nu e niciodată desuet" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15544_a_16869]
-
îl îndreaptă către "conferința" de bibliologie. O întreagă școală de studii medievale românești lua ființă, la București, în jurul profesorului N. Cartojan. Dl. N. Florescu a urmărit îndeaproape, documentat, activitatea universitară complexă a celui care - după B.P. Hașdeu - a întemeiat studiile riguroase de literatură veche la Universitatea din București. Alături de aceasta, și activitatea sa culturală - mai ales aceea de editor - la "Scrisul românesc" - a scriitorilor clasici români. Colecția "Clasicii români comentați" durează din 1920 pînă în 1935. Este urmată de o serie
Un savant, o epocă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/15558_a_16883]