5,555 matches
-
și consacrarea moștenirii culturale, afirmarea unității grupului și menținerea structurilor de putere (statuturi, ierarhii, roluri sociale). În consecință, aceste rituri consacră structura socială, transmițând „un mesaj despre ordine și predictabilitate” (B. Myerhoff, 1984, p. 157). Riturile de trecere ale viețiitc "Riturile de trecere ale vieții" Aceste rituri Însoțesc și ritmează fluxul și transformările inevitabile ale individului (nașterea, maturitatea sexuală, moartea). Scopul lor este de a marca anumite momente-cheie, anumite „praguri” considerate esențiale În devenirea personală. Această transformare de tip biologic este
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
grupului și menținerea structurilor de putere (statuturi, ierarhii, roluri sociale). În consecință, aceste rituri consacră structura socială, transmițând „un mesaj despre ordine și predictabilitate” (B. Myerhoff, 1984, p. 157). Riturile de trecere ale viețiitc "Riturile de trecere ale vieții" Aceste rituri Însoțesc și ritmează fluxul și transformările inevitabile ale individului (nașterea, maturitatea sexuală, moartea). Scopul lor este de a marca anumite momente-cheie, anumite „praguri” considerate esențiale În devenirea personală. Această transformare de tip biologic este exprimată și consacrată prin semne culturale
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În devenirea personală. Această transformare de tip biologic este exprimată și consacrată prin semne culturale, care o ipostaziază Într-un moment simbolic unic. De obicei, nu există o corespondență mecanică Între schimbarea biologică și consacrarea ei În plan ritual: un rit precum botezul creștin intervine la multe zile după nașterea propriu-zisă. Riturile de inițiere sau consacrare nu au loc În momentul În care maturitatea sexuală a devenit evidentă (prima menstruație, de exemplu). De asemenea, În multe civilizații, riturile funerare au loc
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
consacrată prin semne culturale, care o ipostaziază Într-un moment simbolic unic. De obicei, nu există o corespondență mecanică Între schimbarea biologică și consacrarea ei În plan ritual: un rit precum botezul creștin intervine la multe zile după nașterea propriu-zisă. Riturile de inițiere sau consacrare nu au loc În momentul În care maturitatea sexuală a devenit evidentă (prima menstruație, de exemplu). De asemenea, În multe civilizații, riturile funerare au loc după câteva zile, chiar săptămâni de la decesul propriu-zis. Riturile de trecere
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
plan ritual: un rit precum botezul creștin intervine la multe zile după nașterea propriu-zisă. Riturile de inițiere sau consacrare nu au loc În momentul În care maturitatea sexuală a devenit evidentă (prima menstruație, de exemplu). De asemenea, În multe civilizații, riturile funerare au loc după câteva zile, chiar săptămâni de la decesul propriu-zis. Riturile de trecere combină manifestările care se consumă În spațiul familiei și al neamului cu manifestări complexe, care mobilizează Întreaga comunitate. Ele permit astfel, prin marcarea simbolică a unor
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
nașterea propriu-zisă. Riturile de inițiere sau consacrare nu au loc În momentul În care maturitatea sexuală a devenit evidentă (prima menstruație, de exemplu). De asemenea, În multe civilizații, riturile funerare au loc după câteva zile, chiar săptămâni de la decesul propriu-zis. Riturile de trecere combină manifestările care se consumă În spațiul familiei și al neamului cu manifestări complexe, care mobilizează Întreaga comunitate. Ele permit astfel, prin marcarea simbolică a unor transformări biologice, articularea dintre individual și social, dintre evenimentul obișnuit și cel
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
marcarea simbolică a unor transformări biologice, articularea dintre individual și social, dintre evenimentul obișnuit și cel marcat religios, dintre natural și cultural, dintre uman și cosmic. Dacă ansamblurile ceremoniale care consacră nașterea și moartea sunt relativ omogene din perspectiva sexelor, riturile de inițiere și căsătorie sunt marcate de constructele culturale care impun anumite modele ale masculinității și feminității. Prin asemenea construcții simbolice, În care masculinitatea și feminitatea apar polarizate (pe axele unor arhetipuri mitologice și roluri funcționale care variază de la o
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
altă parte (M. Coman, 1980, pp. 176-182), dialogul modelelor normative se regăsește și În baladele care se cântau cu această ocazie: dacă unele glorifică dragostea și fidelitatea soției („Milea”), altele oferă imagini ale infidelității și nepăsării, aspru sancționate („Ghiță Cătănuță”). Riturile de trecere variază În funcție de civilizație și moment istoric. În diferitele lucrări de specialitate sunt descrise amănunțit schemele ceremoniale specifice societății studiate de respectivul antropolog sau istoric al religiilor. Având În vedere publicul căruia i se adresează acest volum, voi folosi
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
vedere publicul căruia i se adresează acest volum, voi folosi pentru exemplificare cultura folclorică românească (L. Berdan, 1999; E. Bernea, 1998; O. Buhociu, 1979; I. Ciubotaru, 1999; I. Ghinoiu, 1999; S. Larionescu, 2000; S.F. Marian, 1995; M. Pop, 1976, 1998). Riturile de naștere Aceste rituri sunt Întotdeauna precedate de o mulțime de microrituri de purificare, bazate pe interdicții și prescripții, referitoare la statutul femeii Însărcinate. Aceasta nu avea voie să mănânce anumite alimente, să se intersecteze cu anumite animale sau persoane
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
se adresează acest volum, voi folosi pentru exemplificare cultura folclorică românească (L. Berdan, 1999; E. Bernea, 1998; O. Buhociu, 1979; I. Ciubotaru, 1999; I. Ghinoiu, 1999; S. Larionescu, 2000; S.F. Marian, 1995; M. Pop, 1976, 1998). Riturile de naștere Aceste rituri sunt Întotdeauna precedate de o mulțime de microrituri de purificare, bazate pe interdicții și prescripții, referitoare la statutul femeii Însărcinate. Aceasta nu avea voie să mănânce anumite alimente, să se intersecteze cu anumite animale sau persoane (de obicei cu malformații
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pe interdicții și prescripții, referitoare la statutul femeii Însărcinate. Aceasta nu avea voie să mănânce anumite alimente, să se intersecteze cu anumite animale sau persoane (de obicei cu malformații) etc. De asemenea, ea trebuia să se spovedească Înainte de naștere. Alte rituri magice vizau alungarea unor apariții malefice precum Samca, Zburătorul, strigoii sau apărarea de posibilele farmece rele ale unor persoane invidioase. Femeile mai În vârstă vegheau la Îndeplinirea lor (numele de „moașă” dat celei care asista nașterea desemna cea mai bătrână
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Îndeplinirea lor (numele de „moașă” dat celei care asista nașterea desemna cea mai bătrână femeie din neam). Diferite microrituri de propițiere salutau venirea pe lume a pruncului și Încercau să-i așeze destinul pe o matcă favorabilă: cel mai important rit era prima Îmbăiere. Aceasta era efectuată de moașă, În prezența bătrânilor și a nașilor. După ce termina Îmbăiatul, ea rostea urări care aveau menirea să apere pruncul de rău și să aducă puterile benefice să vegheze asupra lui. În albie se
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Aceste microrituri magice au drept scop ospețirea și Îmbunarea ursitoarelor, deoarece calitățile, defectele și evenimentele stabilite de acestea nu pot fi schimbate, nici prin eforturi personale, nici prin magie, nici prin devoțiune religioasă. Copilul era botezat În biserică pentru ca, prin ritul religios, să fie integrat În ordinea sacră a universului (pruncii care mureau Înainte de botez erau Înmormântați În marginea cimitirului, fără cruce, fără nume sau cu mențiunea „moroi”. Mai multe credințe magice Îi asociau cu diavolul, pricolicii sau vârcolacii, precum și cu
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
naștere, avea loc obiceiul tăierii moțului (băieți) sau ruperii turtei (fete), care marca sfârșitul statutului de nou-născut: acum, diferite microrituri de divinație (copilul trebuia să aleagă Între mai multe obiecte oferite lui) urmăreau să Îi anticipeze abilitățile sau traseul existențial. Riturile de căsătorie După M. Pop (1976, p. 139), ele sunt compuse din trei unități ceremoniale: logodna, nunta și obiceiurile de după nuntă. Aceste rituri implicau, În grade diferite de participare, Întreaga colectivitate rurală. Ele activau forme culturale complexe: rituri, dansuri, creații
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
trebuia să aleagă Între mai multe obiecte oferite lui) urmăreau să Îi anticipeze abilitățile sau traseul existențial. Riturile de căsătorie După M. Pop (1976, p. 139), ele sunt compuse din trei unități ceremoniale: logodna, nunta și obiceiurile de după nuntă. Aceste rituri implicau, În grade diferite de participare, Întreaga colectivitate rurală. Ele activau forme culturale complexe: rituri, dansuri, creații literare folclorice (orații, balade, doine, strigături etc.), obiecte cu semnificații simbolice (colacul, plosca, inelul, bățul starostelui, bradul Împodobit etc.), manifestări de teatru popular
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
traseul existențial. Riturile de căsătorie După M. Pop (1976, p. 139), ele sunt compuse din trei unități ceremoniale: logodna, nunta și obiceiurile de după nuntă. Aceste rituri implicau, În grade diferite de participare, Întreaga colectivitate rurală. Ele activau forme culturale complexe: rituri, dansuri, creații literare folclorice (orații, balade, doine, strigături etc.), obiecte cu semnificații simbolice (colacul, plosca, inelul, bățul starostelui, bradul Împodobit etc.), manifestări de teatru popular sau de dramatizare a comunicării normelor tradiționale de viață. Ceremonia nunții era gestionată de specialiști
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pregătirea miresei, sosirea mirelui la casa miresei, colăceritul, jocul bradului, iertăciunea, plecarea la cununie, masa mare, darurile și zorile. Nunta era un ceremonial public: chiar dacă nu toți sătenii erau invitați la masa mare, ei puteau asista la numeroasele secvențe și rituri efectuate În locuri publice (biserica, spre exemplu) sau În casele actorilor principali, care acum se deschideau și permiteau accesul curioșilor. Cu o zi Înainte, o ceată de flăcăi, Îmbrăcați În haine de sărbătoare, colinda satul: ei anunțau nunta și intrau
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mirelui iau În râs, prin formule consacrate de acest obicei, bunurile aduse și pretențiile familiei fetei. De aici, alaiul se Îndreaptă spre biserică pentru slujba de cununie. De la biserică, invitații merg la casa mirelui, unde are loc petrecerea. Mai multe rituri de propițiere și purificare marchează integrarea miresei În noua familie: Întâmpinarea cu pâine și sare, spălatul ceremonial pe mâini, aruncatul asupra mirilor cu boabe de grâu, trecerea miresei În brațele mirelui peste pragul casei, jucatul bradului. Ospățul, horele și cântecele
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
apropiate ajută mireasa să Își scoată cununa și beteala, Îi despletesc părul și Îi pun broboada (semn al intrării În rândul nevestelor). Nuntașii continuă petrecerea, iar dimineața lăutarii și nuntașii se Îndreaptă spre fereastra camerei mirilor și le cântă „zorile”. Riturile funerare Asemenea riturilor de naștere, trecerea propriu-zisă era precedată de numeroase rituri legate fie de interpretarea unor semne prevestitoare și apărarea de forțele malefice, fie de separarea de rude și cunoscuți (iertăciunile și Împărtășirea), fie de ușurarea morții (ținerea luminii
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
să Își scoată cununa și beteala, Îi despletesc părul și Îi pun broboada (semn al intrării În rândul nevestelor). Nuntașii continuă petrecerea, iar dimineața lăutarii și nuntașii se Îndreaptă spre fereastra camerei mirilor și le cântă „zorile”. Riturile funerare Asemenea riturilor de naștere, trecerea propriu-zisă era precedată de numeroase rituri legate fie de interpretarea unor semne prevestitoare și apărarea de forțele malefice, fie de separarea de rude și cunoscuți (iertăciunile și Împărtășirea), fie de ușurarea morții (ținerea luminii, rugăciuni de dezlegare
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și Îi pun broboada (semn al intrării În rândul nevestelor). Nuntașii continuă petrecerea, iar dimineața lăutarii și nuntașii se Îndreaptă spre fereastra camerei mirilor și le cântă „zorile”. Riturile funerare Asemenea riturilor de naștere, trecerea propriu-zisă era precedată de numeroase rituri legate fie de interpretarea unor semne prevestitoare și apărarea de forțele malefice, fie de separarea de rude și cunoscuți (iertăciunile și Împărtășirea), fie de ușurarea morții (ținerea luminii, rugăciuni de dezlegare, mutarea dintr-un loc Într-altul, acoperirea vaselor goale
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
celor cu apă, deschiderea ferestrelor). Un alt grup de acte rituale aveau ca scop anunțarea morții În comunitate: se băteau clopotele, se puneau năframe negre sau alte semne de doliu pe poartă etc. Imediat după moarte avea loc un important rit de purificare: spălarea. Ca și la Îmbăierea de la naștere, se folosea apă curată. După spălare, apa se arunca numai Într-un loc curat (pe râu, la rădăcina copacilor sau pe stratul de flori). Cel dispărut era apoi Îmbrăcat cu hainele
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Această etapă a ritualului implică o ieșire din spațiul cultural, o incursiune În natura Îndepărtată, neatinsă de om, „curată” și o revenire cu un element al naturii considerat a fi Încărcat cu puteri magice (mișcarea este analoagă cu aceea din riturile feminine de culegere a mătrăgunei sau cu aceea a eroului vânător din colinde - vezi M. Coman, 1980). Bradul apare În trei ipostaze: a) ca un substitut al tânărului mort (trebuie să fie frumos ca acesta; este purtat pe umeri, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de două ori În cadrul Înmormântării propriu-zise, În drum spre cimitir și În momentul când se așază bradul la căpătâiul mormântului (E. Bernea, 1998, pp. 50-51). Inițieriletc "Inițierile" „Termenul inițiere, În cel mai general sens, se referă la un corp de rituri și Învățături transmise prin viu grai, al căror scop este să producă o modificare radicală a statutului social și religios al persoanei inițiate”, scrie Mircea Eliade (1987, vol. VII, p. 225). Deoarece această transformare de statut se poate exercita În
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
radicală a statutului social și religios al persoanei inițiate”, scrie Mircea Eliade (1987, vol. VII, p. 225). Deoarece această transformare de statut se poate exercita În moduri diferite, În literatura de specialitate este frecvent utilizată distincția dintre inițierile legate de riturile de trecere ale vieții și cele asociate cu riturile de acces Într-o anumită organizație socială. După J. La Fontaine (1985, pp. 102-103), primele marchează maturitatea (fizică, sexuală, socială), sunt obligatorii și au un caracter public. Cele de acces marchează
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]