4,981 matches
-
și două guverne separate pînă în 1918. Intoleranța Ungariei față de grupurile naționale situate sub controlul său este străină de liberalismul pe care Austria îl practică în legătură cu supușii săi. Guvernul de la Budapesta desfășoară o politică de maghiarizare a locuitorilor slavi, croați, sîrbi sau slovaci, a românilor din Transilvania sau chiar a izolaților germanofoni. În sens mai larg, Ungaria se autoconcepe, invers decît Austria, drept un ansamblu național în formare, ca un singur popor în stadiul de gestație. Cum ar spune Ferenc Deak
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
germanofonii se vor ralia din ce în ce mai mult ungurilor pînă la nivelul în care proporția maghiarilor declarați va crește de la 41,2 la 48,1 % între cele două recensăminte efectuate în 1880 și respectiv 1910. În schimb, slavii de sud, croați sau sîrbi, se încăpățînează să reziste maghiarizării. În paralel, în spațiul austriac, recunoașterea legală a drepturilor lingvistice ale naționalităților nu rezolvă toate pro-blemele acestora și nu le satisface toate aspirațiile. Responsabilii locali încalcă adesea prevederile constituiționale în materie școlară sau administrativă, fără ca
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
antecedente istorice celor care n-o pot face; de-o parte, se situează germanofonii, cehii, maghiarii, polonezii și chiar croații, iar de cealaltă, slovacii, slovenii sau rutenii. De asemenea, vor diferenția popoarele ce au conaționali în afara frontierelor Imperiului italieni, polonezi, sîrbi și români din cele ce nu au. În felul acesta, nenumăratele naționalități sînt cam peste tot amestecate și în poziție de rivalitate. În schimb, dificultățile presupun totuși și un avantaj, anume, stimularea căutării unor formule noi de coexistență politică. Împăratului
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
în cazul unei intrări în familia vechilor de-mocrații europene care le-ar oferi ca pe un dar ceresc pactul apartenenței politice pe care l-au pierdut. Simulacru pentru bulgari și pentru români și în curînd probabil și pentru ruși sau sîrbi care, copleșiți de reproș, se prefac că se căiesc de păcatul patriotic, pentru a trece din infernul pasiunilor naționaliste în purgatoriul uceniciei europene. În măsura în care a provocarea aruncată țărilor Europei de Est și Centrale vizează, pentru fiecare în parte, urgența reconstituirii
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
citat de E. Hobsbawm, Nations et Nationalismes depuis 1780, op. cit., p.164-165. 318 Conform recensămîntului din 1910, Austro-Ungaria numără 10 milioane de "slavi de sud" dintre care 1 650 000 sînt sloveni, 2 250 000 croați și 1 950 000 sîrbi, la care se adaugă locuitorii regatelor sîrb și muntenegrean. 319 Articolul 80 al Tratatului de la Versailles și 88 al celui de la Saint-Germain-en-Laye vor confirma oficial această interdicție fă-cută austriecilor, de a-și hotărî singuri soarta. 320 Aceste excepții privesc plebiscitele
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
depuis 1780, op. cit., p.164-165. 318 Conform recensămîntului din 1910, Austro-Ungaria numără 10 milioane de "slavi de sud" dintre care 1 650 000 sînt sloveni, 2 250 000 croați și 1 950 000 sîrbi, la care se adaugă locuitorii regatelor sîrb și muntenegrean. 319 Articolul 80 al Tratatului de la Versailles și 88 al celui de la Saint-Germain-en-Laye vor confirma oficial această interdicție fă-cută austriecilor, de a-și hotărî singuri soarta. 320 Aceste excepții privesc plebiscitele organizate împrejurul Austriei, mai ales în Carintia
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
etc. s-au adunat și ei În grupuri specifice, dar sînt altceva. Ca să nu mai vorbim despre comunitățile românilor rămași În afara granițelor naționale În urma unor „accidente” diplomatice, survenite după Primul sau al Doilea Război Mondial, care au provocat apariția românilor sîrbi, a românilor bulgari, a românilor unguri, a românilor greci, a românilor ucraineni etc. Istoria românilor americani este nu numai interesantă din perspectivă științifică, dar și pilduitoare pentru istoria zilelor noastre. Așadar, orice lucrare ce abordează această temă va suscita, fără
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
nordice, emigrația era considerată o chestiune de stat, și de aceea emigrantul nu era un individ plecat În lume ca Într-o aventură personală. Chiar și națiunile mici, dintre care unele nu se constituiseră Încă În state naționale - cehii, slovacii, sîrbii, balticii, polonezii, grecii etc. -, dispuneau de alte condiții ale emigrării. În România, emigrația nu beneficia de Îndrumarea sau sprijinul statului, ci se reducea, la Început, la o decizie personală. În plus, emigrarea reflectă sau este rezultatul educației unei nații, ea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de stat și-au formulat revendicările. Consistența acestei argumentații este definitorie, tot atît cît este și cea a Regatului Sfîntului Ștefan sau a „dreptului statelor boemiene”. Cazul Iugoslaviei. În acest spațiu a predominat un „naționalism intern”, manifestîndu-se prin competiția dintre sîrbi și croați pentru supremație. Fiecare parte avea argumentele sale. SÎrbii se revendicau a fi cei mai importanți luptători pentru libertatea slavilor din sud, prin rezistența lor antiotomană. Pe de altă parte, croații Își motivau superioritatea, prin persistența statului lor timp
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
definitorie, tot atît cît este și cea a Regatului Sfîntului Ștefan sau a „dreptului statelor boemiene”. Cazul Iugoslaviei. În acest spațiu a predominat un „naționalism intern”, manifestîndu-se prin competiția dintre sîrbi și croați pentru supremație. Fiecare parte avea argumentele sale. SÎrbii se revendicau a fi cei mai importanți luptători pentru libertatea slavilor din sud, prin rezistența lor antiotomană. Pe de altă parte, croații Își motivau superioritatea, prin persistența statului lor timp de un mileniu. În fapt, statalitatea croată a fost numai
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
lor istorie. Populația albaneză este un caz special În zonă, Întrucît s-a convertit la islamism. Aceasta i-a făcut să obțină mai ușor demnități În Imperiul Otoman, ceea ce a favorizat extinderea zonei locuite spre nord și est, În dauna sîrbilor, care au fost determinați să se refugieze. Astfel s-au creat, În perioada interbelică, noi focare de conflict, cu bază naționalistă. Cazul Greciei. În opinia lui Kolarz, naționaliștii greci au fost cei mai aroganți, extinzînd pretențiile lor teritoriale, În Europa
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
altfel se notează la p. 74). Deportările masive din anul 1950 făcute În sud-vestul României nu au avut loc doar În Banat, ci și În partea Olteniei care se Învecina cu Iugoslavia. Ea nu a fost Îndreptată doar Împotriva etnicilor sîrbi și germani (p. 109), ci Împotriva tuturor celor considerați nesiguri, În contextul măsurilor „antititoiste” mai largi. De altfel, chiar din cifrele oferite de autor, proporția etnicilor români (inclusiv refugiați basarabeni, bucovineni și macedoromâni) apare covîrșitoare. Cei doi securiști (Constantin Apăvăloaie
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării "Secțiunea 2B pe teritoriul localităților Câmpia Turzii, Gilău, Florești, Săvădisla, Petreștii de Jos, Luna și Săndulești din județul Cluj și Secțiunea 3C pe teritoriul localităților Abram, Suplacu de Barcău, Balc, Chișlaz, Tăuteu, Sârbi și Biharia din județul Bihor" din cadrul obiectivului de investiție "Autostrada Brașov-Cluj-Borș", publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 22 iulie 2005 și nr. 208 bis din 7 martie 2006, cu modificările și completările ulterioare, se completează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204663_a_205992]
-
ca justă despăgubire pentru imobilele ce constituie amplasamentul lucrării "Secțiunea 2B pe teritoriul localităților Câmpia Turzii, Gilău, Florești, Săvădisla, Petreștii de Jos, Luna și Săndulești din județul Cluj și Secțiunea 3C pe teritoriul localităților Abram, Suplacu de Barcău, Balc, Chișlaz, Tăuteu, Sârbi și Biharia din județul Bihor" din cadrul obiectivului de investiție "Autostrada Brașov-Cluj-Borș" aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 742/2005 , cu modificările și completările ulterioare, cu suma globală estimată de 15.044 mii lei, alocată prin bugetul Ministerului Transporturilor, în limita prevederilor anuale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204663_a_205992]
-
TABEL cu imobilele proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării "Secțiunea 2B pe teritoriul localităților Câmpia Turzii, Gilău, Florești, Săvădisla, Petreștii de Jos, Luna și Săndulești din județul Cluj și Secțiunea 3C pe teritoriul localităților Abram, Suplacu de Barcău, Balc, Chișlaz, Tăuteu, Sârbi și Biharia din județul Bihor" din cadrul obiectivului de investiție "Autostrada Brașov-Cluj-Borș" Nr. Jude- Unitatea Nr. Suprafața terenului Sup. Numele proprietarului crt țul adminis- Ca con- conform documentațiilor trativ das Supr.rez. Suprafața struc tehnico-cadastrale teritori- tral din acte rez. din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204663_a_205992]
-
expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării "Secțiunea 2B pe teritoriul localităților Câmpia Turzii, Gilău, Florești, Săvădisla, Petreștii de Jos, Luna și Săndulești din județul Cluj și Secțiunea 3C pe teritoriul localităților Abram, Suplacu de Barcău, Balc, Chișlaz, Tăuteu, Sârbi și Biharia din județul Bihor" din cadrul obiectivului de investiție "Autostrada Brașov-Cluj-Borș", publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 22 iulie 2005 și nr. 208 bis din 7 martie 2006, cu modificările și completările ulterioare, se completează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214956_a_216285]
-
ca justă despăgubire pentru imobilele ce constituie amplasamentul lucrării "Secțiunea 2B pe teritoriul localităților Câmpia Turzii, Gilău, Florești, Săvădisla, Petreștii de Jos, Luna și Săndulești din județul Cluj și Secțiunea 3C pe teritoriul localităților Abram, Suplacu de Barcău, Balc, Chișlaz, Tăuteu, Sârbi și Biharia din județul Bihor" din cadrul obiectivului de investiție "Autostrada Brașov-Cluj-Borș", aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 742/2005 , cu modificările și completările ulterioare, cu suma globală estimată de 2.926 mii lei, alocată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214956_a_216285]
-
TABEL cu imobilele proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării "Secțiunea 2B pe teritoriul localităților Câmpia Turzii, Gilău, Florești, Săvădisla, Petreștii de Jos, Luna și Săndulești din județul Cluj și Secțiunea 3C pe teritoriul localităților Abram, Suplacu de Barcău, Balc, Chișlaz, Tăuteu, Sârbi și Biharia din județul Bihor" din cadrul obiectivului de investiție "Autostrada Brașov-Cluj-Borș"
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214956_a_216285]
-
Șuncuiuș Șuncuiuș 37.475 102 46. C.S.V. Suplacu Suplacu 37.476 136 de Barcău de Barcău, Str. Muncii nr. 38 47. C.S.V. Șoimi Șoimi nr. 258 37.477 180 48. C.S.V. Sălard Sălard nr. 411 37.478 146 49. C.S.V. Sârbi Fegernic 37.479 106 50. C.S.V. Spinuș Spinuș nr. 113A 37.480 165 51. C.S.V. Sâmbăta Sâmbăta nr. 4 37.481 241 52. C.S.V. Sânmartin Sânmartin nr. 46 37.483 110 53. C.S.V. Sudrigiu Păntăsești nr. 46 37.484 70
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227732_a_229061]
-
Șuncuiuș Șuncuiuș 37.475 102 46. C.S.V. Suplacu Suplacu 37.476 136 de Barcău de Barcău, Str. Muncii nr. 38 47. C.S.V. Șoimi Șoimi nr. 258 37.477 180 48. C.S.V. Sălard Sălard nr. 411 37.478 146 49. C.S.V. Sârbi Fegernic 37.479 106 50. C.S.V. Spinuș Spinuș nr. 113A 37.480 165 51. C.S.V. Sâmbăta Sâmbăta nr. 4 37.481 241 52. C.S.V. Sânmartin Sânmartin nr. 46 37.483 110 53. C.S.V. Sudrigiu Păntăsești nr. 46 37.484 70
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227733_a_229062]
-
Husasău de Tinca 2. Borș 11. Ineu 3. Cetariu 12. Lăzăreni 4. Ciuhoi 13. Nojorid 5. Copăcel 14. Osorhei 6. Diosig 15. Săcădat 7. Drăgești 16. Sălard 8. Girișu de Criș 17. Sînmartin 9. Hidișelu de Sus 18. Sîntandrei 19. Sîrbi 5. JUDECĂTORIA SALONTA cu sediul în orașul Salonta ORAȘE 1. Salonta COMUNE 1. Avram Iancu 6. Mădăraș 2. Batăr 7. Olcea 3. Cefa 8. Tinca 4. Ciumeghiu 9. Tulca 5. Cociuba Mare JUDEȚUL BISTRIȚA-NĂSĂUD 1. JUDECĂTORIA BECLEAN cu sediul în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235749_a_237078]
-
Husasău de Tinca 2. Borș 11. Ineu 3. Cetariu 12. Lăzăreni 4. Ciuhoi 13. Nojorid 5. Copăcel 14. Osorhei 6. Diosig 15. Săcădat 7. Drăgești 16. Sălard 8. Girișu de Criș 17. Sînmartin 9. Hidișelu de Sus 18. Sîntandrei 19. Sîrbi 5. JUDECĂTORIA SALONTA cu sediul în orașul Salonta ORAȘE 1. Salonta COMUNE 1. Avram Iancu 5. Cociuba Mare 2. Batăr 6. Mădăraș 3. Cefa 7. Olcea 4. Ciumeghiu 8. Tinca �� 9. Tulca JUDEȚUL BISTRI��A-NĂSĂUD 1. JUDECĂTORIA BECLEAN cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235753_a_237082]
-
Husasău de Tinca 2. Borș 11. Ineu 3. Cetariu 12. Lăzăreni 4. Ciuhoi 13. Nojorid 5. Copăcel 14. Osorhei 6. Diosig 15. Săcădat 7. Drăgești 16. Sălard 8. Girișu de Criș 17. Sînmartin 9. Hidișelu de Sus 18. Sîntandrei 19. Sîrbi 5. JUDECĂTORIA SALONTA cu sediul în orașul Salonta ORAȘE 1. Salonta COMUNE 1. Avram Iancu 5. Cociuba Mare 2. Batăr 6. Mădăraș 3. Cefa 7. Olcea 4. Ciumeghiu 8. Tinca 9. Tulca JUDEȚUL BISTRIȚA-NĂSĂUD 1. JUDECĂTORIA BECLEAN cu sediul în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235755_a_237084]
-
Husasău de Tinca 2. Borș 11. Ineu 3. Cetariu 12. Lăzăreni 4. Ciuhoi 13. Nojorid 5. Copăcel 14. Osorhei 6. Diosig 15. Săcădat 7. Drăgești 16. Sălard 8. Girișu de Criș 17. Sînmartin 9. Hidișelu de Sus 18. Sîntandrei 19. Sîrbi 5. JUDECĂTORIA SALONTA cu sediul în orașul Salonta ORAȘE 1. Salonta COMUNE 1. Avram Iancu 5. Cociuba Mare 2. Batăr 6. Mădăraș 3. Cefa 7. Olcea 4. Ciumeghiu 8. Tinca 9. Tulca JUDEȚUL BISTRIȚA-NĂSĂUD 1. JUDECĂTORIA BECLEAN cu sediul în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235751_a_237080]
-
Husasău de Tinca 2. Borș 11. Ineu 3. Cetariu 12. Lăzăreni 4. Ciuhoi 13. Nojorid 5. Copăcel 14. Osorhei 6. Diosig 15. Săcădat 7. Drăgești 16. Sălard 8. Girișu de Criș 17. Sînmartin 9. Hidișelu de Sus 18. Sîntandrei 19. Sîrbi 5. JUDECĂTORIA SALONTA cu sediul în orașul Salonta ORAȘE 1. Salonta COMUNE 1. Avram Iancu 5. Cociuba Mare 2. Batăr 6. Mădăraș 3. Cefa 7. Olcea 4. Ciumeghiu 8. Tinca 9. Tulca JUDEȚUL BISTRIȚA-NĂSĂUD 1. JUDECĂTORIA BECLEAN cu sediul în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235752_a_237081]