23,741 matches
-
teritorii : „Acești geți locuiau și pe un mal și pe celălalt al Istrului, ca și misii, care sunt și ei traci - acum ei se numesc moesi” (Strabon, Geografia, VII, 3, 2). Astfel că geții și misii erau adesea confundați : „Neamul sălbatic al geților a existat și pe vremea strămoșilor ; căci ei sunt moesi” (Salustius, Istorii, IV, 18). De altfel, chiar Strabon, după pasajul mai sus citat (Geografia, VII, 3, 3), atribuie geților ceea ce inițial le atribuie misilor : „Socotindu-i theosebeis și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în păduri, în colibe sau prin țarine” (8, p. 143). Când totuși solomonarii coboară în sat, ei „nu dorm nicicând în casă, de-ar și crepa lemnul de frig” (8, p. 143 ; 18, pp. 165-166). Ei au înfățișare de „oameni sălbatici, cu păr sburlit” (8, p. 142). Apariția lor este umilă, de cerșetori-rătăcitori : „hainele lor sunt numai petece și murdare” (8, p. 142). Este semnificativ faptul că așa-numitul Lexicon de la Buda (1825), care conține una dintre cele mai vechi atestări
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
În timp ce leul este stăpânul unui munte („Io sunt domnu mun- telui”), dar pășunile sunt nefolosite („un munte făr-de oi”) (33, pp. 77-78). În acest subtip de colindă, legarea, uciderea sau alungarea leului echivalează cu smulgerea unui teritoriu din zona naturii sălbatice (Haos) și integrarea sa în circuitul socioeconomic (un act de cosmizare, deci) (108). În unele variante ale colindei, această idee este în mod expres formulată. După ce este învins de erou, leul îi cedează toate domeniile sale : Rămâneți voi [munți] la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
codri] la junelu Să mi-ț pască oii-boii [...] Rămâneți voi [câmpii] la junelu Să mi-ț pască capre-n voie (109, pp. 280-281). Colindele românești de vânare a leului par să difere de cele de vânare a bourului („bohor”, bou sălbatic etc.). La acestea din urmă lipsește aparent motivul „legarea animalului”. Este în schimb explicit motivul sacrificării animalului și cel al împărtășirii eroului din carnea acestuia. Inițial, eroul rătăcește în căutarea animalului, fiind nevoit să-și caute o călăuză : N-ai
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu însemne magice : Făuri fieraru-o lance, Nici prea lungă, nici prea scurtă, A făcut-o mijlocie : Sta un lup pe ascuțișu-i, Se găsea un urs la vârfu-i, Un elan sărea pe tocu-i, Alerga un mânz pe coadă, Azvârlea un ren sălbatic (32, p. 735). Väinämöinen rostește un descântec de îmbunare a divinităților pădurii și de legare magică a fiarei. Pentru a găsi ursul, pentru a străbate căile întortocheate ale labirintului silvestru, eroul este călăuzit de fecioara Mielikki, stăpâna pădurilor, care îl
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
un 329Labirintul. Un monstru arhitectonic labirint natural, silvestru. Locul „firului de ață” este luat de „firul de semne”. Similar, în basmele românești și de aiurea, cei doi copii (întotdeauna frate și soră), abandonați noaptea în pădure și pândiți de fiare sălbatice, se călăuzesc la întoarcere după „firul” de pietricele, de mălai sau de cenușă (94). Pe de altă parte, Väinämöinen nu leagă ursul la propriu, ci pe cale magică, prin descântec. Nu trebuie să insistăm prea mult asupra faptului că, din perspectiva
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
este dusă de bour, ci acesta din urmă este condus de fecioară. În acest scop, ea posedă și uzează de un întreg arsenal de mijloace magice, evidențiate în text sau doar sugerate în subtext. în primul rând, călărirea unui animal sălbatic este un prim semn al îmblânzirii, de fapt al supunerii magice a acestuia. Reamintesc imaginea solomonarilor călărind balauri înfrânați sau pe aceea a vrăjitoarelor călărind demoni. Sunt atestate credințe populare românești privind faptul că doar „strigoaiele” (vrăjitoarele) „călăresc pe tauri
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
că scenariul colindei a involuat în această direcție din alte motive, devenind astfel propice pentru a intra în rândul colindelor „de fată”. O situație în multe privințe asemănătoare se întâlnește în legenda prinderii inorogului (asimilat de multe ori cu boul sălbatic ; cf. 68, 69), prin expunerea afară din cetate, la poalele unui copac din pădure, a unei fecioare. Este o legendă cu rădăcini arhaice, care a beneficiat de o carieră prodigioasă în literatura și iconografia euro peană medievală (70). Iată un
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
legării monstrului licomorf Fenrir. Relația dintre fecioară și inorog a fost diferit valorizată în Evul Mediu, în funcție de perspectiva din care a fost abordată legenda. Pentru alchimiști, de exemplu, fecioara întruchipa aspectul feminin și pasiv al mercurului, în timp ce licornul simboliza forța sălbatică, neîmblânzită, masculină a spiritus mercurialis (vezi și aspectul falic al cornului). Întâlnirea lor este coniunctio oppositorum, iar dragostea lor are ca rod aurul alchimic, de natură androgină (71, p. 438). În speculațiile ecleziastice, imaginea unicornului îndră- gostit de fecioară a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sau prizonieri. Așa cum apare pe Columna lui Traian, se pare că geto-dacii decapitau prizonierii romani și le înfigeau capetele în pari, pe zidurile cetăților. Iordanes (Getica, 40- 41) scria despre geți că-l înduplecau pe zeul Marte „printr-un cult sălbatic (căci victimele lui au fost prizonierii uciși), socotind că șeful războaielor trebuie împăcat prin vărsare de sânge omenesc”. Unii autori consideră că altarul de andezit de la Grădiștea Muncelului era folosit la sacrificii de oameni și animale. Acest lucru pare să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
274, p. 115). Motivul mierii infestate cu toxine a devenit un topos literar la prozatorul de limbă greacă din secolul al II-lea e.n. Iamblichos. În romanul Babyloniaka, doi îndrăgostiți refugiați într-o peșteră mănâncă din mierea produsă de albine sălbatice. Eroii intră într-o stare de catalepsie, de moarte aparentă, pentru că mierea provenea din florile unor plante infestate cu otravă de șarpe (49, pp. 116-117). Despre intoxicări involuntare cu miere sălbatică la unele triburi sud-americane a vorbit și Claude Lévi-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
într-o peșteră mănâncă din mierea produsă de albine sălbatice. Eroii intră într-o stare de catalepsie, de moarte aparentă, pentru că mierea provenea din florile unor plante infestate cu otravă de șarpe (49, pp. 116-117). Despre intoxicări involuntare cu miere sălbatică la unele triburi sud-americane a vorbit și Claude Lévi- Strauss (Du miel aux cendres, 1966). Antropologul francez a decelat mai multe tipuri de miere „stupefiantă”, în funcție de florile psihotrope din care se hrănesc albinele : „îmbătătoare”, „deprimante”, afrodiziace, care provoacă veselie ș.a.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Lamarck a susținut că trebuie făcută diferența între Cannabis sativa (care crește în Europa, fiind înaltă și fibroasă) și Cannabis indica (ce crește în Asia, fiind scundă și psihotropă). Ulterior, s-a propus și o denumire pentru cânepa care crește sălbatic : Cannabis ruderalis. „Disputa a rămas nesoluționată”, conchide Marcus Boon (61, pp. 167-168). Dacă admitem totuși că semințele folosite de traci la fumigații erau de cânepă, va trebui să optăm pentru una dintre următoarele explicații : - fie foloseau semințe de cânepă cultivată
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pp. 167-168). Dacă admitem totuși că semințele folosite de traci la fumigații erau de cânepă, va trebui să optăm pentru una dintre următoarele explicații : - fie foloseau semințe de cânepă cultivată (Cannabis sativa) ; - fie foloseau semințe ale unei varietăți de cânepă sălbatică (63). „Ea crește și semănată, și de la sine” (Herodot, Istorii, IV, 74) sau „Canabis a crescut mai întâi în păduri” (Plinius, Naturalis historia, XX, 259) ; - fie tracii reușiseră să aclimatizeze varietatea Cannabis indica. „Multe plante au trecut din India în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Naturalis historia, XXI, 69). în Evul Mediu, unii doctori europeni au introdus canabioterapia. Pe la jumătatea secolului al XIII-lea, de exemplu, un savant complex de talia lui Villard de Honnecourt recomanda o infuzie în vin alb de frunze de cânepă sălbatică, semințe de cânepă și alte câteva plante pisate, ca balsam care vindecă „orice răni ați avea” (83). La jumătatea secolului al XVI-lea, domnitorul Alexandru Lăpușneanu solicita adesea, de la „apoteca” orașului transilvănean Bistrița (înființată în 1516), diferite substanțe terapeutice vegetale
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
istorică, III, 65). în una dintre piesele sale păstrate doar fragmentar, Edonienii, Eschil este mai limpede. Regele trac Licurg taie cu securea vița-de-vie, dar - fiind orbit și înnebunit de Dionysos - își taie și propriul copil. Regele moare ciopârțit de cai sălbatici, iar edonienii întemeiază pe vârful muntelui un sanctuar oracular închinat lui Dionysos, similar cu cel închinat lui Apollo la Delphi (235, p. 26). Tribul tracilor edonieni alege cultul dionisiac în locul celui apolinic (vezi și Herodot, Istorii, VII, 111). în paranteză
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
posibil ca savantul german să aibă dreptate, dar, din păcate, el nu a adus argumente în sprijinul ipotezei sale. H. Jeanmaire crede că, „într-una din fazele preistoriei sale”, Dionysos a fost probabil o divinitate a iederei sau a viței-de-vie sălbatice (105, pp. 22-23). „El cel dintâi ar fi stors strugurii ce cresc sălbatici [...], descoperind astfel foloasele vinului”, scria Diodor din Sicilia (Biblioteca istorică, III, 63). La rândul său, Walter F. Otto susține că, pe lângă vin, tracii ingerau fructe și frunze
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
leac miraculos” la „otravă grozavă”. Este totuși unul dintre foarte rarele documente românești în care opioterapia este condamnată. Un document oarecum insolit pentru menta- litatea din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Opiatul numit theriaca (din gr. therion = „animal sălbatic”) era folosit încă din Antichitate pentru a vindeca mușcăturile animalelor veninoase. Preparatul conținea mai multe ingrediente, remedii efective sau magice. În afară de opium (ingredientul principal și cel mai activ), theriaca trebuia să conțină și carne de viperă, căreia i se atribuia
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
îi încercuiește. Într-adevăr, ce altceva, spune-mi, este fumul, dacă nu o întunecime în fapt ?” „Tutunul este [...] păgubitor sufletului și corpului”, este „o imagine a pedepsei veșnice”, este „tiranul cel mai cumplit”, iar „cei care îl folosesc sunt mai sălbatici decât fiarele, mai pofticioși decât femeile însărcinate, [...] mai nelegiuiți decât hoții și jefuitorii” (228). Fără ca Infernul să fie numit per se, dar fiind definit destul de precis (loc al păcătoșilor, întunecime, pedeapsă veșnică etc.), retorica lui Nicolae Mavrocordat se apropie de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Cărturarii contemporani suveranului scoțian erau cabaliști creștini care susțineau (precum renascentistul italian Pico della Mirandola) că „îngerii nu înțeleg decât ebraica” sau (precum renascentistul german Johannes Reuchlin) că „în limba ebraică a vrut Dumnezeu să-și transmită secretele oamenilor”. Copilul sălbatic, bunul sălbatic „înainte de a fi fost descoperit, sălbaticul a fost mai întâi inventat”, a afirmat inspirat etnologul italian Giuseppe Cocchiara (11). „Această observație inteligentă - a comentat ulterior Mircea Eliade - nu este lipsită de adevăr” (12). În plin iluminism, nu era
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
suveranului scoțian erau cabaliști creștini care susțineau (precum renascentistul italian Pico della Mirandola) că „îngerii nu înțeleg decât ebraica” sau (precum renascentistul german Johannes Reuchlin) că „în limba ebraică a vrut Dumnezeu să-și transmită secretele oamenilor”. Copilul sălbatic, bunul sălbatic „înainte de a fi fost descoperit, sălbaticul a fost mai întâi inventat”, a afirmat inspirat etnologul italian Giuseppe Cocchiara (11). „Această observație inteligentă - a comentat ulterior Mircea Eliade - nu este lipsită de adevăr” (12). În plin iluminism, nu era doar admirat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a fi fost descoperit, sălbaticul a fost mai întâi inventat”, a afirmat inspirat etnologul italian Giuseppe Cocchiara (11). „Această observație inteligentă - a comentat ulterior Mircea Eliade - nu este lipsită de adevăr” (12). În plin iluminism, nu era doar admirat „bunul sălbatic” din tărâmuri exotice, ci se propunea chiar revenirea la „sălbăticie” a europeanului civilizat. Francezul Nicolas Edme Restif de La Bretonne, de pildă, a publicat în 1782 un proiect de regulament utopic, menit să reformeze moravurile europenilor. Titlul și subtitlul lucrării merită
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Bretonne propunea un experiment mai soft, dar aplicat tuturor copiilor din „toate națiunile europene”. Nu chiar tuturor copiilor, ci doar tuturor băieților. Fetele intrau în alt regim de reformă. Pe de altă parte, în Europa Luminilor erau la modă „copiii sălbatici” descoperiți în pădure. Acești „copii-lup” au fost consi- derați ipostaze vivante ale lui homo ferus, descris de suedezul Carl Linnaeus în Systema Naturae (prima ediție în 1735, a 13-a ediție în 1770). „Copiii sălbatici” au fost folosiți în disputele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Luminilor erau la modă „copiii sălbatici” descoperiți în pădure. Acești „copii-lup” au fost consi- derați ipostaze vivante ale lui homo ferus, descris de suedezul Carl Linnaeus în Systema Naturae (prima ediție în 1735, a 13-a ediție în 1770). „Copiii sălbatici” au fost folosiți în disputele epocii privind deosebirile esențiale dintre om și animal. Pentru Jean-Jacques Rousseau, omul este un animal care gândește : „omul care gândește este un animal corupt” (Discours sur l’origine et les fondements de l’inégalité parmi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
semn că animalul ar avea suflet (și suflu) și ar putea fi creștinat. Se spune că, văzând într-o cușcă un urangutan, cardinalul Melchior de Polignac (1661-1742) i s-ar fi adresat astfel : „Vorbește și am să te botez !”. „Copilul sălbatic” era rudă cu „bunul sălbatic”. Nepervertit de societate, robust fizic și psihic, născut- crescut în pădure, printre animale (o reprezentare a Paradisului), „copilul sălbatic” ar fi putut să vorbească în limba lui Adam. „Copiii sălbatici” erau tot copii despărțiți de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]